Anulare act administrativ . Sentința /2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR-
Ședința publică de la 08 decembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leocadia Roșculeț
Grefier - - -
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta. administrator al SC SRL, domiciliată în I, Bd. - cel, nr.11, -.1,. C,.9,.36, județul I, în contradictoriu cu pârâtul OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI, având ca obiect - anulare act administrativ( decizia nr.70607/15.05.2008 a ONRC).
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă consilier juridic, pentru reclamantă, lipsă fiind reprezentanții pârâtului.
Procedura legal îndeplinită.
Se dă citire referatului cauzei, de către grefier, referat din care rezultă că s-au depus la dosar, de către pârât, concluzii scrise.
Nemaifiind formulate cereri și constatându-se cauza în stare de judecată, se acordă cuvântul cu privire la fondul cauzei.
Consilier juridic, pentru reclamantă, solicită admiterea acțiunii, anularea actului contestat și a se dispune ca denumirea de "" să fie rezervată pe tot teritoriul țării, susținând că denumirea"" a fost înregistrată în registrul comerțului încă din anul 2007, s-a primit drept de exclusivitate dar, pentru că politica internă a ONRC, ce contravine cerințelor Legii nr.26/1990, cere a se face rezervare pentru fiecare județ pentru a fi protejată denumirea pe întreg teritoriul țării, s-a depus cerere pentru ca denumirea de "" să fie protejată pe întreg teritoriul țării.ONRC a aprobat pentru 39 de județe și a respins cererea pentru trei județe și pentru municipiul B, cu motivarea că există societăți comerciale cu denumiri asemănătoare.
Consideră că motivarea pârâtului nu poate fi primită pentru că refuzul acestuia se întemeiază pe prevederi legale referitoare la firme nou înființate, neaplicabile în cazul reclamantei, care a fost înregistrată anterior. Nu poate fi primit nici punctul de vedere al pârâtului, potrivit căruia Convenția d l Paris pentru Protecția Proprietății Industriale ar face referire strictă doar la mărci și nu și la nume comercial, la firmă, pentru că art.8 din Convenția d l Paris, la care a aderat și România, stabilește că numele comercial, înregistrat legal, este protejat pe întreg teritoriul țării.
Solicită a se observa că nici în acele județe pentru care s-a refuzat protejarea nu există denumiri identice.
Pentru toate cele arătate, solicită admiterea acțiunii, anularea deciziei emise de pârât și a se cere pârâtului ca denumirea de "" să fie protejată pe întreg teritoriul țării, precizând că nu solicită obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra acțiunii de față, reține cele ce urmează.
-2-
Prin acțiunea, ce face obiectul acestui dosar, administrator al SC SRL, a solicitat, în contradictoriu cu Oficiul Național al Registrului Comerțului, anularea deciziei nr.70607 din 15 mai 2008, emisă de pârât, prin care se respinge cererea de rezervare a denumirii la nivelul județelor B, C, S și municipiul B, și obligarea pârâtului la emiterea unei decizii prin care să se acorde rezervarea și pentru județele B, C, S și municipiul
Prin întâmpinare, pârâtul Cai nvocat două excepții dirimante: necompetența teritorială a instanței sesizate și inadmisibilitatea acțiunii pentru lipsa caracterului de act administrativ a actului contestat prin acțiune.
Pârâtul a motivat că, în conformitate cu disp.art.10 alin.1 din Legea nr.554/2004, coroborat cu cele ale art.3 din Codul d e procedură civilă, și având în vedere că sediul pârâtului este în municipiul B,-, sector 3, instanța sesizată, Curtea de APEL IAȘI, este lipsită de competență teritorială și a solicitat declinarea competenței în favoarea Curții de Apel București.
În ceea ce privește excepția de inadmisibilitate, pârâtul a susținut că numai actele administrative pot face obiectul unei acțiuni în contencios administrativ și că actul contestat, dovada privind disponibilitatea denumirii, emisă de C sub nr.70607/15.05.2008 nu este un act administrativ în sensul dat acestei noțiuni de Legea contenciosului administrativ, că nu sunt îndeplinite nici condiția vătămării într-un drept sau interes legitim și nici existența unui prejudiciu.
Prin încheierea de ședință din 10 noiembrie 2008, instanța a respins excepțiile, reținând că este competentă teritorial a soluționa această cauză, raportat la prevederile art.10 alin.3 din Legea nr.554/2004, ce stabilesc o competență teritorială alternativă nu una exclusivă, și că acțiunea poate fi soluționată pe calea contenciosului administrativ, nefiind inadmisibilă, pentru că, chiar dacă actul contestat nu ar întruni elementele unui act administrativ în sensul dat de lege acestei noțiuni, ceea ce se solicită prin acțiune poate fi interpretat ca fiind un refuz nejustificat - act administrativ atipic, a cărui verificare, în ceea ce privește legalitatea, poate fi supusă controlului instanței de contencios administrativ.
Cu ocazia soluționării cauzei cu privire la excepțiile invocate, instanța a mai reținut că, din conținutul Legii nr.26/1990 și Legii nr.359/2004, ce reglementează activitatea C, se poate concluziona că pârâtul poate fi considerat a fi o persoană juridică asimilată autorităților publice.
Analizând, pe fond, cauza, instanța reține că acțiunea este întemeiată pentru considerentele ce urmează.
Astfel, se constată că, prin acțiune, reprezentanta SC SRL I, a solicitat, în contradictoriu cu Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) anularea Deciziei nr.70607 din 15.05.2008 prin care ONRC a respins cererea de rezervare a denumirii la nivelul județelor B,C, S și municipiul B și obligarea ONRC la emiterea unei decizii prin care să se acorde rezervarea denumirii în județele B, C, S și municipiul
Arată reclamanta că societatea este înscrisă în registrul comerțului sub nr. ORC J-, - și că, deși înmatricularea din anul 2007 îi conferă un drept de utilizare a denumirii sale pe întreg teritoriul României, conform art.30(4) din Legea nr.26/1990, a solicitat rezervarea denumirii pe întreg teritoriul în dorința de a "certifica suplimentar un drept deja obținut".
În întâmpinare, exprimându-și punctul de vedere pe fondul cauzei, pârâtul susține că, raportat la art.30 din Legea nr.26/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, reclamanta a dobândit dreptul de folosință exclusivă asupra firmei la nivelul județului I, la data înmatriculării la 25.01.2007, neexistând manifestare de voință pentru rezervarea denumirii la nivel național la acel moment, și că, la cererea reclamantei de rezervare a denumirii pe întreg teritoriul țării, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat, prin actul
-3-
contestat, că denumirea este disponibilă pe întreg teritoriul țării cu excepția județelor B, C, S și municipiul B, unde sunt înmatriculate, anterior înmatriculării societății reclamante, societăți comerciale cu denumiri asemănătoare.
Potrivit art.30(1) din Legea nr.26/1990, republicată, firma este denumirea sub care un comerciant își exercită comerțul iar, potrivit alin.2 din același text de lege, emblema este semnul sau denumirea care deosebește un comerciant de un altul de același gen. Dreptul de folosință exclusivă asupra firmei și emblemei se dobândește prin înscrierea acestora în registrul comerțului, așa cum se arată în art.30 alin.4 din Legea 30/1990.
Comercianții, potrivit art.3 din Legea nr.26/1990 cer înmatricularea la oficiul registrului comerțului din județul sau din municipiul B, unde își au sediul iar acesta este obligat, în baza art.9 alin.(3) să comunice Oficiului Național al Registrului Comerțului orice înmatriculare sau mențiune operată în termen de 15 zile de la efectuare, înmatricularea și mențiunile fiind opozabile terților de la data efectuării lor în registrul comerțului ori de la publicarea lor în Monitorul oficial al României sau în altă publicație, acolo unde legea dispune astfel.
Raportând prevederile legale mai sus enunțate la mențiunile pe care trebuie să le cuprindă înmatricularea unui comerciant, conținute în art.13 din Legea nr.26/1990, se poate concluziona că dreptul de folosință exclusivă asupra firmei sau emblemei se dobândește prin înscrierea în registrul comerțului pe întreg teritoriul țării și nu numai la nivelul județului unde s-a făcut înregistrarea, cererea reclamantei de rezervare a denumirii pe întreg teritoriul țării având drept scop doar certificarea în mod suplimentar a unui drept deja recunoscut.
Nu poate fi primită susținerea pârâtului că reclamanta, raportat la art.30 din Legea nr.26/1990 privind registrul comerțului, republicată, a dobândit dreptul de folosință exclusivă asupra firmei la nivelul județului I, la data înmatriculării, 25.01.2007, deoarece acest text de lege nu prevede o asemenea limitare.
Este adevărat că, potrivit art.38 din Legea nr.26/190, orice firmă nouă trebuie să se deosebească de cele existente și că Oficiul registrului comerțului are dreptul de a refuza înscrierea unei firme care, fără a introduce elemente de deosebire, poate produce confuzie cu alte firme înregistrate, dar obligația de verificare a disponibilității firmei și a emblemei aparține tot oficiului registrului comerțului, așa cum se arată în alin.2 al art.39 din Legea nr.26/1990, verificare care se face înainte de întocmirea actelor constitutive sau, după caz, înainte de modificarea firmei sau emblemei.
În speță, societatea reclamantă este înmatriculată la 25.01.2007, moment în care se presupune că nu a existat vreun impediment în realizarea acestei operațiuni, de vreme ce înmatricularea s-a efectuat iar Oficiul registrului comerțului nu a refuzat, în baza art.39 alin.(1) din Legea 26/1990, înscrierea firmei.
Refuzul pârâtului, la demersul reclamante, pentru un motiv ce putea fi invocat la momentul înmatriculării în registrul comerțului, poate fi calificat ca fiind unul nejustificat, astfel că urmează a se admite acțiunea formulată de reclamantă și a se anula actul, ce conține acest refuz.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea promovată de reclamanta în contradictor cu Oficiul Național al Registrului Comerțului
Anulează dovada nr.70607 din 15.05.2008 emisă de C
Obligă Oficiul Național al Registrului Comerțului B să emită o nouă dovadă prin care să acorde reclamantei rezervarea denumirii"" în toate județele țării fără nici o excepție.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
-4-
Pronunțată în ședință publică, azi 08 decembrie 2008.
Președinte,
- -
Grefier,
- -
red.jud.RL/17.12.2008
tehnored.grefier TN/05.01.2009
Președinte:Leocadia RoșculețJudecători:Leocadia Roșculeț
