Anulare act administrativ . Sentința /2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă nr.
Ședința publică de la 02.12.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Voicu Rodica
GREFIER - - -
...
Pe rol se află spre soluționare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul, în contradictoriu cu intimatul MINISTERUL ADMNIISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 02.12.2009, când au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie când, Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună note scrise a amânat pronunțarea la 03.12.2009.
CURTEA,
Prin actiunea inregistrata la data de 5.06.2009 reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea Ordinului nr. S/II/4406 din 9.12. 2008 cu repunerea în situația anterioară, având în vedere dispozițiile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
În motivarea actiunii s-a aratat ca reclamantul este ofițer de poliție în cadrul INSPECTORATULUI GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE - si a fost pus la dispoziția Direcției Juridice ca urmare a emiterii de către pârât a actului administrativ atacat prin prezenta actiune.
Reclamantul arată că sunt două motive de natură a atrage nulitatea absolută a acestui act administrativ - pe de o parte este eliberat din functia deținută- și pe de altă parte este pus la dispozitia INSPECTORATULUI GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE;
S-a arătat că, potrivit Ordinului nr. /4406 din 19.12.2008, reclamantul a fost eliberat din functia de executie "pentru grave neglijențe manageriale ce au dus la o tulburare însemnată a bunului mers privind dotarea Poliției Române și au creat un prejudiciu grav de imagine instituției".
Conform prevederilor Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, "Funcțiile polițiștilor, după natura lor, sunt de execuție i de conducere, iar după nivelul studiilor absolvite sunt funcții din categoria A și funcții din categoria "
Având în vedere situația raporturilor de serviciu, reclamantul, deținea o funcție de execuție din categoria A și anume ofiter specialist II - consilier și ținând cont de aceste prevederi legale, se aprecieză că, din, decizia de eliberare din funcția de executie pentru ". grave neglijente manageriale ce au dus la o tulburare însemnată a bunului mers privind dotarea Poliției Române și au creat un prejudiciu grav de imagine instituției,. ", devine total ilegală și abuzivă și atrage nulitatea absolută a actului administrativ atacat.
Precizează reclamantul că nu a ocupat niciodată vreo funcție de conducere în cadrul IGPR și nu a avut vreodată atribuții manageriale în cadrul vreunui proiect derulat de pârât.
S-a mai arătat că potrivit prevederilor nr. 600/2005 pentru aprobarea competențelor de gestiune a resurselor umane ale ministrului administrației și internelor,., cu modificările și completările ulterioare, competența pentru eliberarea din funcția de execuție a ofițerilor de poliție din structura centrală a P, (cum este cazul reclamantului), revine inspectorului general al Politiei Române și nicidecum ministrului internelor și reformei administrative.
Potrivit prevederilor art. 22 alin. (7) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările si completările ulterioare "Polițiștii sunt numiți.și eliberați în/din., în conditiile legii."
Potrivit reglementărilor în vigoare la data emiterii actului administrativ atacat, un polițist poate fi pus la dispoziția unității (pe o perioadă de cel mult 6 luni potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) din Legea nr.360/2002),"când a fost sanctionat disciplinar (în urma efectuării unei cercetări prealabile potrivit nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din MAI) cu sancțiunea trecerii într-o funcție inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deținut" și numai în situația în care nu există în acel moment o funcție corespunzătoare în vederea numirii.
Se arată că reclamantul, nu a fost cercetat disciplinar și nu i s-a aplicat niciodată sancțiunea trecerii într-o funcție inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional, astfel că nu poate fi eliberat din funcție și pus la dispoziția IGPR printr-o măsură dispusă de ministru în anul 2008 pe baza unei reglementări abrogate încă din anul 2006.
Se menționează că ministrul, prin intermediul unui act administrativ cu caracter individual, nu poate adăuga sau deroga (prin inventarea în mod arbitrar a unor noi situații de punere la dispoziție a polițiștilor), la/de la prevederile unor acte normative cum ar fi Legea nr. 360/2002 și nr. 300/2004,sub sancțiunea nulitătii absolute a actului administrativ.
De asemenea s-a arătat că la plângerea prealabilă reclamantul a primit doar un răspuns semnat de o persoană necompetentă material prin care era "sfătuit" să mă adresez instanței de judecată.
Dreptul la apărare este de natură sa pună în evidență importanța lui deosebită în cadrul unui proces echitabil, specific oricărei societăți democratice.
Atât emitentul actului cât și entitatea care a formulat răspuns la plângerea prealabilă, prin nesocotirea dreptului la apărare, au refuzat să indice în mod clar și fără ambiguități faptele imputate, acestea neputând pot fi sustinute în fapt și în drept.
Pârâtul Ministerul Administrației și Internelor a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii reclamantului ca fiind neîntemeiată.
S-a arătat că prin Nota cu principalele constatări și concluzii ale controlului tematic efectuat la Direcția Management ", în sarcina reclamantului, în calitate de expert al autorității contractante, s-au reținut o serie de deficiente care au fost constatate în urma controlului efectuat de către o comisie constituită la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române în perioada 28.10-12.12.2008, cu privire la "necesitatea, oportunitatea și legalitatea achiziției de către a 2923 autospeciale, prin leasing financiar pe o perioadă de 36 de luni".
Se precizează că Ordinul nr-/19.12.2008 a fost emis în temeiul art, 22 alin. (7) și (8) din Legea ar. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora "polițiștii sunt numiți și eliberați in/din funcții potrivit normelor de competență aprobate prin ordin al ministrului administrației și internelor, in condițiile legii" și "în situații temeinic justificate, altele decât cele prevăzute la art. 65, stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor, polițiștii pot fi puși la dispoziția unității pe o perioadă de cel mult 6 luni, timp în care vor beneficia de drepturile bănești avute, cu excepția indemnizației de comandă după caz".
În cazul de față, "gravele neglijențe manageriale" la care face referire Ordinul nr. S/Il/4406/19.12.2008 reprezintă, în fapt, în spiritul art. 22 alin. (8) din actul normativ sus-menționat, o situație temeinică justificată care a determinat luarea măsurii de punere la dispoziție a reclamantului.
De asemenea,se precizează că dispozitiile art. 22 alin. (89 din Legea.nr.360/2002,cu modificările și completările ulterioare, nu condiționează punerea la dispoziție de efectuarea unei cercetări disciplinare, astfel încât emitentul- ministrul administrației și internelor, a apreciat ca atare și în mod sintetic deficiențele identificate pe parcursul controlului asupra activității desfășurate de reclamant.
Deși eliberarea din funcție si punerea la dispoziție nu presupun, în mod obligatoriu, exercitarea de către polițistul sancționat a unei funcții de conducere, subliniem faptul că din cuprinsul materialului de control rezultă fără echivoc că reclamantul a îndeplinit calitatea de expert al autorității contractante în vederea evaluării ofertelor (potrivit dispozițiilor Inspectorului General al Poliției Române-Dispoziția nr.-/02.07.2007, completată și modificată de Dispoziția nr.-/-3.08.2007 și Dispoziția nr. 14R448/13.l2.2007) astfel că, pe cale de consecință, avea atribuțiuni de decizie în activitatea desfășurată, atribuțiuni a căror îndeplinire defectuoasă implică un grad ridicat de răspundere.
Reclamantul susține, în mod eronat, că "măsura luată de ministru de eliberare din funcția de execuție deținută, reprezintă o modificare unilaterală și abuzivă a raporturilor de serviciu", întrucât, în cauza de față, polițistul pus la dispoziție pe o perioadă de cel mult 6 luni conform prevederilor art. 22 alin. (7) și (8) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, a îndeplinit atribuțiunile stabilite de șeful ierarhic și a beneficiat de drepturile bănești avute - acestea fiind, de fapt, elemente constitutive ale raportului de serviciu, care nu pot fi disociate de acesta - până la data de 15.05.2009 când a fost repus în funcția ocupată anterior emiterii ordinului atacat.
De asemenea, susținerea reclamantului potrivit căreia eliberarea sa din-funcție ar fi contrară prevederilor legale (prin raportare la competențele de gestiune a resurselor umane, așa cum sunt stabilite prin nr. 600/2005) este neîntemeiată, intrucat potrivit principiului de drept "cine poate mai mult, poate și mai puțin", ministrul administrației și internelor are competenta de a numi și de a elibera din funcție orice polițist, aspect relevat chiar și în acțiunea reclamantului. doar fiindcă are. mai mult sau mai puțin. competență" de numire/eliberare din funcție ".
Mai mult, ordinul invocat nu conține dispoziții care să interzică dispunerea unor astfel de măsuri de către ministrul administratiei și internelor.
La dosar s-au depus de către reclamant plângerea prealabilă și răspunsul la aceasta.
În ceea ce privește actul administrativ contestat și documentația care a stat la baza emiterii acestuia, la termenul din 21 octombrie 2009, Curtea le-a solicitat de la emitenta pârâtă care a afirmat că acestea reprezintă documente clasificate,având regim de secret de serviciu și fiind depuse la grefa secției.
În conf. cu dispozițiile Legii nr.182/2002, Curtea a studiat cele 2 file depuse de pârât la grefa secției și a constatat în raport de obiectul prezentei cauze următoarele:
Prin Ordinul nr. /4406 din 19.12.2008, in baza art. 22 alin. (7) și (8) din Legea ar. 360/2002 privind Statutul polițistului,reclamantul a fost eliberat din functie "pentru grave neglijențe manageriale ce au dus la o tulburare însemnată a bunului mers privind dotarea Poliției Române și au creat un prejudiciu grav de imagine instituției".
Din înscrisurile depuse de pârât la grefa secției s-a reținut că reclamantul a făcut parte din Direcția managementului logistic al pârâtei în calitate de consilier juridic de la Direcția Juridică.
Susținerile pârâtei din întâmpinare privind controlul tematic efectuat la Direcția Management, prilej cu care s-a reținut în sarcina reclamantului, în calitate de expert al autorității contractante, o serie de deficiente constatate în urma controlului efectuat de către o comisie constituită la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române în perioada 28.10-12.12.2008, cu privire la "necesitatea, oportunitatea și legalitatea achiziției de către a 2923 autospeciale, prin leasing financiar pe o perioadă de 36 de luni; nu sunt dovedite în nici un fel.
Nu există nici o mențiune despre acestea in cele doua file depuse de pârât și cu atât mai mult nu există vreo dovadă privind realitatea acestora.
Potrivit prevederilor art. 22 alin. (7) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului "Polițiștii sunt numiți și eliberați în/din funcții potrivit normelor de competentă aprobate prin ordin al ministrului administrației și internelor, în conditiile legii. "
În raport de dispoz.art.22 alin.(8) din Legea 360/2002 "În situații temeinic justificate, altele decât cele prevăzute la art. 65, stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor, polițiștii pot fi puși la dispoziția unității pe o perioadă de cel mult 6 luni, timp în care vor beneficia de drepturile bănești avute, cu excepția indemnizației de comandă după caz.În cazuri excepționale, cu aprobarea ministrului administrației și internelor,acest termen poate fi prelungit o singură dată, cu cel mult 3 luni "
Curtea observă că art.65 se referă la situația în care împotriva polițistului s-a început urmărirea penală sau a fost trimis în judecată sau a fost arestat preventiv,situații care sunt de o gravitate extremă,ceea ce conduce la concluzia că și situațiile temeinic justificate, la care se referă art.22 alin.(8) din Legea 360/2002 sunt de aceeași natură.
Tocmai de aceea, se reține de C că având în vedere caracterul specific al acestor situații și a măsurilor concrete stabilite de lege în fiecare caz în parte, nu poate fi aplicată vreo măsură în temeiul acestor dispoziții legale decât justificat și motivat atât în fapt cât și în drept.
Curtea de asemenea, reține că nici în răspunsul la plângerea administrativă, reclamantului nu i s-a motivat această măsură dispusă,acesta fiind lipsit de dreptul la informare și de dreptul de apărare.
Nu se poate reține că actul administrativ contestat, Ordinul nr. /4406 din 19.12.2008 a fost motivat prin indicarea textelor legale pe care se întemeiază,neexistând nici o corelare cu vreo situatie de fapt,avize de la compartimentul contabilitate -direcția buget,referat,notă de control,acestea nu au fost depuse nici la grefa instanței.
Din acest motiv nu se poate dezlega dacă reclamantul avînd funcția de consilier juridic,funcție de execuție și dacă îndeplinind atribuții in cadrul compartimentului de realizare a procedurilor privind achizițiile publice,exercită astfel o funcție managerială.
Nu se poate de asemenea stabili dacă în raport de aceste considerații, ministrul administrației și internelor a fost competent să emită Ordinul nr. /4406 din 19.12.2008 chiar dacă actul atacat se referă la disp. Art. 65.
Nu în ultimul rând Curtea reține că executarea acestui act administrativ a fost suspendată prin sentința executorie nr.2038/15.05.2009,ceea ce constituie un argument în plus pentru a- considera netemeinic și nelegal.
Concluzionând Curtea apreciază că pârâtul nu a dovedit că actul administrativ care formează obiectul acestui dosar a fost emis în conformitate cu dispozițiile legale, în limitele competenței sale,cu respectarea cerinței motivării actelor administrative individuale.
Față de cele arătate mai sus în conf. cu art. 18 din 554/2004,se va admite acțiunea,se va anula Ordinul nr. /4406 din 19.12.2008 și se va dispune repunerea reclamantului în situația anterioară emiterii ordinului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul,domiciliat în B,--6, setcor 5, în contradictoriu cu intimatul MINISTERUL ADMNIISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, cu sediul în nr.1A, sector 1,
Anulează Ordinul nr. /4406 din 19.12.2008.
Dispune repunerea reclamantului în situația anterioară emiterii ordinului.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 3.12.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.VR
EF/4ex.
19.03.2010
Președinte:Voicu RodicaJudecători:Voicu Rodica
