Anulare act administrativ . Încheierea /2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 11 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dorina Vasile
Grefier - -
La ordine fiind soluționarea acțiunii formulată de reclamanta, cu sediul în G,-, în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA GENERALA A FINANȚELOR PUBLICE G, cu sediul în G,-, și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE G, cu sediul în G,- având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanta -, prin dl. avocat, pentru pârâta Administrația Finanțelor Publice G, consilier juridic și pentru pârâta G, a răspuns consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Apărătorul reclamantei av., cu privire la punctele de vedere ce fac referire la raportul de expertiză, consideră că ar trebui comunicate expertului ce a efectuat raportul de expertiză fiscală în cauză.
Reprezentantul DGFP G consideră că organul de inspecție fiscală își menține punctul de vedere și încadrările prezentate în Raportul de inspecție fiscală, considerând necesară comunicarea acestora și expertului fiscal.
Reprezentantul G consideră că toate afirmațiile din raport trebuie să fie susținute cu citate din texte de lege.
Apărătorul reclamantei arată că i se pare că se încearcă să se tergiverseze bunul mers în soluționarea cauzei.
Curtea, apreciază că în cauză nu au fost depuse obiecțiuni la raportul de expertiză fiscală ci doar puncte de vedere, ale căror aspecte vor fi avute vedere la soluționarea cauzei de către instanță.
Apărătorul reclamantei, pentru că are concluzii scrise va încerca să puncteze foarte pe scurt motivele invocate în acțiunea formulată.
Din analiza sumară a Deciziei nr.158/08.12.2008 rezultă că organul de soluționare a contestației nu a aplicat principiul contradictorialității, nerespectând chiar dispozițiile normative ce-i reglementează activitatea, și s-a limitat doar la a enumera motivele de fapt și de drept invocate în susținerea contestației, analizând doar o parte din ele, restul neluându-le în considerare.
Un alt aspect se referă la faptul că societatea nu a fost verificată fiscal în anul 2001, fapt care nu poate fi imputat contribuabilului și nu poate constitui un indiciu că a diminuat taxele și impozitele datorate bugetului general consolidat ulterior acelei date.
Referitor la obiectivele nr. 20, 21 22 și 23 arată că prin punctul de vedere exprimat au fost reluate integral motivele invocate în Decizia nr.158/08.12.2008 în baza cărora a fost respinsă contestația formulată de - SRL, motive pe care le consideră netemeinice, nelegale și contrare situației de fapt fiscale.
Pentru cele arătate mai sus solicită admiterea acțiunii așa cum fost formulată, depunând și concluzii scrise. Cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâtei DGFP, solicită respingerea cererii ca nefondată, considerând că actele administrate în cauză sunt legale și că au fost omise înscrisurile depuse la dosarul cauzei, solicită respingerea acțiunii ca nefondată.
Reprezentantul G solicită respingerea contestației ca nefondată cu consecința menținerii actelor întocmite, ca fiind legale și temeinice, depunând concluzii scrise.
CURTEA
Pentru a se depune concluzii scrise,
DISPUNE
Amână pronunțarea în cauză la data de 18.02.2010.
Pronunțată în ședința publică de la 11 februarie 2010.
Președinte, - - |
Grefier, - - |
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința numărul 59
Ședința publică de la 18 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE - -
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra acțiunii formulată de reclamanta, cu sediul în G,-, în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA GENERALA A FINANȚELOR PUBLICE G, cu sediul în G,-, și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE G, cu sediul în G,- având ca obiect anulare act administrativ.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 11.02.2010 când susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată și când instanța pentru a da posibilitate părților să depună la dosar note scrise a amânat pronunțarea la data de 18.02.2010.
CURTEA
Asupra acțiunii de față;
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Galați sub nr-, reclamanta - SRL, prin reprezentanții săi legali a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice G și Administrația Finanțelor Publice G pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună anularea deciziilor de soluționare a contestațiilor nr. 158/2008 și a deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plăți stabilite de inspecția fiscală nr. 6091/2008, precum și a raportului de inspecție fiscală nr. 6091/2008, suspendarea deciziei de impunere nr. 6091/2008 și exonerarea de la plata obligațiilor fiscale suplimentare în cuantum de 641.119 lei stabilite prin decizia de impunere nr. 6091/2008.
În motivarea contestației s-a arătat că actele administrative atacate sunt netemeinice și nelegale, pârâtele făcând p greșită interpretare și aplicare a prevederilor legale în materie, reținând o situație de fapt neconformă realității.
Din dispozitivul deciziei nu rezultă modul cum organul de soluționare a contestației a înțeles să analizeze motivele de fapt și de drept invocate în contestația formulată, ci doar a enumerat motivele invocate în susținerea contestației, analizând doar o parte din acestea, restul reluându-le în considerare, fiindu-i creată reclamantei o situație mai grea în propria cale de atac.
Prin sentința nr. 111/2009 a Tribunalului Galațis -a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, avându-se în vedere prevederile art. 3 pct. 1 proc.civ. în ref. la art. 10 tz. II din.262/2007.
Prin întâmpinarea depusă în termen legal pârâta Gas olicitat respingerea acțiunii ca nefondată, actele atacate fiind temeinice și legale.
Prin sentința nr. 157/R/2009 a Curții de Apel Galațis -a dispus suspendarea executării deciziei de impunere nr. 6091/2008 a G - G până la pronunțarea instanței de fond.
În cauză s-au administrat probe cu acte și expertiză tehnică fiscală.
În urma examinării materialului documentar menționat în cuprinsul expertizei, aceasta a concluzionat următoarele:
Organul de soluționare a contestației nu a analizat toate motivele de fapt și de drept invocate de - SRL, ci doar le-a enumerat o parte din ele analizându-le restul neluându-le în considerare.
Prin acest mod de soluționare a contestației depusa de C SRL și înregistrată la.P G sub nr. 92672/03.10.2008 împotriva masurilor stabilite prin decizia de impunere nr. 6091/16.09.2008 și a raportului de inspecție fiscală cu același număr, societății i-a fost creată o situație mai grea în propria cale de atac.
Organul fiscal a procedat nelegal la extinderea perioadei supuse verificării anterior ultimilor 3 ani fiscali interpretând și aplicând eronat dispozițiile legale în vigoare, mai mult decât atât a constatat că societatea - SRL a înregistrat toate veniturile realizate în perioada 01.01.2003-31.12.2004 și nu a diminuat impozitele și taxele datorate bugetului de stat.
În perioada 01.01.2003-31.12.2004 nu au existat indicii că societatea și-ar fi diminuat impozitele și taxele datorate bugetului de stat pentru activitatea desfășurată, organul de control fiscal constatând însăși că societatea a înregistrat toate veniturile realizate și implicit nu a diminuat impozitele și taxele datorate bugetului de stat.
Organul de control fiscal a procedat nelegal la extinderea perioadei supuse controlului anterior celor 3 ani fiscali conform art.98 alin.(3) din OG92/2003 și implicit dreptul organului fiscal de a stabili obligații fiscale suplimentare pentru perioada 01.01.2003-31.12.2003 era prescris,
Pentru perioada prescrisă sunt stabilite de organul fiscal în mod eronat obligații datorate suplimentar bugetului de stat în sumă de 16882,4298 lei.
Obligațiile fiscale suplimentare stabilite de organul fiscal pentru perioada 01.01.2003-31.12.2004,perioada prescrisă ( perioadă care din punct de vedere legal excede perioadei de control prevăzută de art.98 alin.(3) din G 92/2003 privind Codul d e Procedură Fiscală, republicat) stabilite în mod eronat sunt nelegale și netemeinice.
Dreptul organului de control de a stabili obligațiile suplimentare, ținând seama de aceste cheltuieli înregistrate de societate în iulie 2003 în sumă de 4.400 lei și considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit,este prescris.
- SRL avea dreptul să deducă la calculul impozitului pe profit cheltuielile cu amortizarea autoturismelor în leasing în cuantum de 162.229 lei, cheltuielile cu asigurarea, dobânzile, întreținerea și repararea acestora în cuantum de 224.959 lei considerate nedeductibile la calculul profitului impozabil în opinia organului de soluționare a contestației, opinie care este netemeinică și nelegală și se bazează pe interpretarea subiectivă a legii.
Prin natura activității desfășurate - SRL G justifică achiziționarea și utilizarea autoturismelor din dotarea societății.
În Raportul de Inspecție Fiscală nr. 6091/16.09.2008 organul de control fiscal dar și în Decizia nr. 158/08.12.2008 organul de soluționare a contestației la capitolul TVA a acordat drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată pentru autoturismele achiziționate în leasing financiar dar și pentru servicii legate de întreținerea, funcționarea si reparația autoturismelor achiziționate în perioada 01.01.2003-30.06.2008.
- SRL justifică dreptul de a deduce în calculul profitului impozabil cheltuielile înregistrate cu funcționarea, întreținerea autoturismelor în cuantum de 387.188 lei, având în vedere că organul a recunoscut dreptul de deducere a TVA-ului aferent, respectiv că societatea a utilizat aceste autoturisme în folosul operațiunilor economice derulate în această perioadă.
Cheltuielile înregistrate de - SRL cu cedarea contractelor de leasing sunt deductibile la calculul profitului impozabil, iar impozitul pe profit stabilit suplimentar de organul de control în sarcina C SRL aferent acestor cheltuieli cu cedarea contractelor de leasing nu este legal.
Contractul de vânzare cumpărarea a drăgi 1278 ex 7353 are atributele unui contract de leasing, contract căruia i se aplică prevederi fiscale speciale iar exigibilitatea venitului obținut din vânzarea acestui activ precum și impozitul pe profit trebuie să urmeze scadența plăților în rate.
Organul fiscal a stabilit legal în sarcina - SRL TVA-ul suplimentar în cuantum de 3863 lei ( 3234 lei aferent anului 2005 + 629 lei aferent anului 2006) în loc de 6.691 lei diferența de 2828 lei provenind dintr-o perioadă ce excede perioada supusă inspecției fiscale ( anul 2003,2004).
- SRL nu justifică dreptul de deducere a TVA în cuantum de 6691 lei.
Organul de control a procedat corect în timpul inspecției fiscale considerând TVA colectat în sumă de 39.416 lei în luna mai 2006, data facturii conform art 128, alin (1) coroborat cu prevederile art.134, alin (3) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare
Pentru sumele încasate în avans - SRL avea obligația colectării de TVA conform art.l 34, alin (1) și alin (2) coroborate cu cele ale art. 134 2, alin (2), lit.(b) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
Organul fiscal a stabilit legal în sarcina C SRL TVA de plată suplimentar în cuantum de 52.661 lei, din care 13.245 lei TVA pentru avansurile încasate de la - A și 39.416 TVA aferentă facturii fiscale nr -/10.05.2006.
Serviciile prestate de USA și Polonia către - SRL se încadrează în categoria serviciilor accesorii de transport internațional.
Veniturile obținute de USA și Polonia din serviciile prestate către SRL nu sunt venituri impozabile în România conform art 115, alin.(l) lit.k din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru plățile efectuate de - SRL către USA, în baza contractului nr. 2/01.01.2006, respectiv Polonia în baza contractului "time charter" încheiat în data 07.02.2005, acesta nu avea obligația de a calcula și reține vreun impozit în conformitate cu dispozițiile Codului fiscal.
Având în vedere că veniturile obținute de USA și Polonia do. din serviciile prestate către SRL nu sunt venituri impozabile în România conform art115, alin.(l) lit.k din Legea 571/2003privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, s-a stabilit nelegal în sarcina - SRL de către organul fiscal impozit pe veniturile obținute în România de nerezidenți în cuantum de 178.480 lei.
Obligațiile fiscale suplimentare stabilite în sarcina - SRL în cuantum de 641.119 lei sunt nelegale.
Cuantumul obligațiilorfiscale legaledatorate de către - SRL G pentru perioada supusă inspecției fiscale și care reies din analiza documentelor financiar contabile ale firmei sunt în sumă de^ 58.743 lei reprezentând TVA de plată, debit stabilit în baza de TVA pentru vânzări și cumpărări, a de cont pentru operații diverse și alte documente financiar contabile.
In opinia consultantului fiscal, s-a apreciat că organul fiscal a dat dovadă de tratare tendențioasă a actului de control în ceea ce privește normele de aplicare Codului Fiscal. Conform Raportului de inspecție fiscală, organul de control a apreciat că la data de 30.06.2008 societatea datora bugetului de stat suma de 641.119 lei compusă din ( impozit profit 128.030 lei, majorări de întârziere aferente impozitului pe profit 169.5361ei, penalități aferente impozitului pe profit 7.681 lei, TVA 62.0071ei, impozit pe veniturile obținute din România de nerezidenți 178.480 lei, majorări de întârziere aferente impozitului pe veniturile obținute din România de nerezidenți - 95.204 lei, penalități aferente impozitului pe veniturile obținute din România de nerezidenți - 171 lei.).
Organul de control a calculat în mod eronat obligațiile stabilite suplimentar în sarcina - SRL G, datoria calculată de organul de control fiind în sumă de 641.119 lei, în loc de58.743 lei cât ar fi corect calculat în baza reglementărilor legale în vigoare la data controlului.
Curtea a înlăturat obligațiile formulate de pârâte, acestea reprezentând aceleași puncte de vedere exprimate si în cuprinsul actelor de control, neargumentate juridic și lipsite de suport probator.
Din moment ce legea dispune numai pentru viitor pentru obligațiile fiscale născute înainte de data de 01.01.2004 nu pot di aplicate regulile de prescripție prevăzute de art. 98 din OG 92/2003, în vigoare din 01.01.2004.
Cu privire la extinderea perioadei supuse inspecției fiscale, prin punctul de vedere exprimat se menține interpretarea eronata data dispozițiilor legale, respectiv aceea de a extinde perioada verificata si pentru creanțele născute înainte de 3 ani fiscali.
Faptul ca societatea nu a fost verificata fiscal in anul 2001 nu poate fi imputat contribuabilului si nu poate constitui un "indiciu" ca s-au diminuat taxele si impozitele datorate bugetului general consolidat ulterior acelei date. De asemenea, faptul ca nu s-ar fi înregistrat toate veniturile in luna februarie 2005, creanțele fiscale aferente născute in aceasta perioada fiind cuprinse in categoria creanțelor născute in ultimii 3 ani fiscali prevăzuți de art 98, nu constituie un indiciu ca - SRL ar fi diminuat impozitele si taxele datorate anterior datei de -.
Prin adresa Gărzii Financiare - secția G nr -/26.02.2007 înregistrata la DGFP G sub nr 6855/26.02.2007 s-a sesizat faptul ca utilajul 1278 EX 7353, care fusese dobândit în luna august 2002, fost vândut la export in luna februarie 2005 insa vânzarea lui nu a fost înregistrata total la venituri nici pana la data inspecției.
Concluzia exprima de expert este extrem de: indiciile din care ar fi rezultat faptul ca societatea ar fi diminuat taxele si impozitele datorate bugetului de stat pentru activitatea desfășurata in perioada 01.01.2003- 31.12.2004 nu au putut fi dovedite de organul fiscal.
De altfel, adresa Gărzii Financiare secția G nr. -/26.02.2007 înregistrata la DGFP G sub nr. 6855/26.02.2007 face referire la activitatea desfășurata după data de 01.01.2005, lucru consemnat in punctul de vedere exprimat.
Prin punctul de vedere exprimat asupra expertizei, reprezentanții G fac interpretarea greșită a legii. Acest punct de vedere este contrar dispozițiilor legale, dreptul organului fiscal de a stabili obligații fiscale suplimentare pentru perioada 01.01.2003 - 31.12.2004 fiind prescris.
Având in vedere faptul ca organul fiscal nu a putut dovedi existenta unor indicii ca - SRL ar fi diminuat impozitele si taxele datorate in perioada 01.01.2003-31.12.2004, consideram ca este eronat punctul de vedere prin care reprezentanții G afirma faptul ca impozitele si taxele suplimentare stabilite prin actul administrativ fiscal la data de 16.09.2008 pentru acesta perioada ar fi legale.
Referitor la obiectivul nr. 9 dispozițiile legale invocate de organul de soluționare a contestației, respectiv dispozițiile art. 21 alin 3 lit. n si art. 25 alin 11 lit. h din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal nu limitează dreptul unei persoane impozabile de a deține in folosința mai multe autoturisme; doar la calculul profitului impozabil sunt recunoscute ca deductibile numai cheltuielile cu amortizarea si reparația unui singur autoturism folosit de persoanele cu funcții de răspundere si de administrare a acestei persoane.
Din cuprinsul Raportului de Inspecție Fiscala nu rezulta faptul ca organul de control fiscal ar fi constatat ca administratorul societarii, in persoana dlui, ar fi folosit in același timp mai mult de un autoturism sau ca celelalte autoturisme ar fi fost folosite in alte scopuri decât pentru desfășurarea activității economice.
Din actele depuse rezultă că - SRL a avut personal salariat căruia avea obligația, in conformitate cu legislația muncii, sa-i asigure transportul din localitatea de domiciliu la locul unde societatea a prestat servicii si/sau a livrat bunuri.
Dovada faptului ca societatea a utilizat autoturismele in folosul activității economice o constituie chiar constatarea organului de control fiscal, care la capitolul TVA constata ca societatea justifica exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoare adăugata pentru leasingul financiar in derulare, atât pentru autoturismul achiziționat, cat si pentru serviciile de reparații auto.
Prin punctul de vedere exprimat, G confirma constatarea expertizei, respectiv faptul ca organul de control a acordat drept de deducere a TVA pentru autoturismele achiziționate in leasing financiar si pentru serviciile legate de întreținerea, funcționarea si reparația autoturismelor achiziționate in perioada 01.01.2003 - 30.06.2008.
Prin acordarea dreptului de deducere a TVA organul de control fiscal a recunoscut ca in costul de producție al bunurilor livrate si al serviciilor prestate de - SRL se regăsește si amortizarea autoturismelor achiziționate in sistem de leasing, precum si contravaloarea serviciilor de reparații auto, deci aceste cheltuieli au fost efectuate in vederea realizării de venituri, fiind cheltuieli deductibile, in conformitate cu dispozițiile art. 21 alin 1 din Legea 571/2003.
Curtea constată că, operațiunile comerciale care au generat înregistrarea in evidenta contabila a acestor cheltuieli este legata in mod exclusiv de cedarea unor contracte de leasing financiar, astfel cum a constatat organul de inspecție fiscala, si nu de vânzarea acestor autoturisme de către societate.
Față de cele expuse, Curtea urmează să admită acțiunea și să anuleze în parte actele administrative atacate menținând obligațiile de plată numai pentru suma de 58.743 lei.
În temeiul art. 274.proc.civ. Curtea va obliga pârâtele la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă, conform dovezilor existente la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite acțiunea formulată de reclamanta, cu sediul în G,-, în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA GENERALA A FINANȚELOR PUBLICE G, cu sediul în G,-, și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE G, cu sediul în G,-;
Anulează în parte decizie de soluționare a contestațiilor nr. 158/2008 și a deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr. 6091/16.09.2008 precum și a raportului de inspecție fiscală nr. 6091/16.09.2008 și menține obligațiile de plată pentru suma de 58.743 lei.
Obligă pârâtele DGFP G și G la 10.000 lei Cheltuieli de judecată către reclamantă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 18 februarie 2010.
Președinte, - - |
Grefier, - - |
Red. /12.04.2010
Dact. 5 ex./ com. 3 ex.
Președinte:Dorina VasileJudecători:Dorina Vasile
