Anulare act administrativ . Decizia 2051/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - anulare act administrativ -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 2051
Ședința publică din 20 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Surdu Oana
JUDECĂTOR 2: Grosu Cristinel
JUDECĂTOR 3: Rață Gabriela
Grefier - - -
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de reclamanta, domiciliată în comuna S M nr. 49, județul S și pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - cu sediul în - nr. 202, sector 1, împotrivasentinței nr.1280 din 23 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava- Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal (dosar nr-), în contradictoriu cu reclamanții intimați - domiciliat în comuna S M nr. 86, județul S (decedat), - domiciliată în comuna S nr. 5, județul - domiciliat în localitatea Poarta Albă, județul C, - domiciliat în comuna, sat, județul S, - domiciliat în comuna S M, județul S, - domiciliat în comuna S M nr. 596, județul S, - domiciliată în comuna S M, județul S, ). - domiciliată în R,- A,. 4,. 18, județul S, - domiciliată în comuna de, nr. 791, județul S și - domiciliat în comuna nr. 86, județul
La apelul nominal, făcut în ședință publică a răspuns avocat -, care a depus delegație de substituire a avocatului pentru reclamanta, lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constată că la dosar s-a depus întâmpinare de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, la motivele de recurs, iar un exemplar al întâmpinării s- înmânat apărătorului reclamantei.
Avocat - pentru reclamanta, depune la dosar 2 fotografii, cu care înțelege să dovedească starea de degradare în care se găseau imobilele primite de autorii reclamantei, cu ocazia repatrierii în comuna S M, județul S
Întrebată fiind, precizează că nu mai are alte cereri de formulat.
Instanța, apreciind că acțiunea de față este în stare de judecată acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat - pentru reclamanta, pune concluzii de admitere a recursului, casarea sentinței și trimiterea spre rejudecare la aceeași instanță, pentru motivele expuse pe larg în cererea de recurs. În susținere, precizează că nu au fost acordate despăgubiri pentru construcții iar cele primite erau într-o stare avansată de degradare și, în cele din urmă au fost demolate. De asemenea, precizează faptul că, imobilele abandonate în zona aveau o valoare superioară față de cele primite.
Pe cale de consecință, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței și trimiterea spre rejudecare în vederea determinării valorii imobilelor în discuție. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Cu privire la recursul formulat de pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, pune concluzii de respingere a acestuia, ca nefondat.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 150 Cod procedură civilă rămâne în pronunțare asupra recursurilor ce constituie obiectul prezentului dosar.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin contestația adresată Tribunalului Suceava - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal la data de 08.12.2008, înregistrată sub nr-, reclamanții, -decedat, au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr. 2208/10.11.2008 emisă de pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru Aplicarea Legii nr.9/1998 și a Hotărârii nr. 3002 din 24 iunie 2004 emisă de Comisia municipiului B pentru aplicarea Legii nr.9/1998 și acordarea de compensații pentru bunurile imobile, construcții și terenuri precum și pentru recoltele culese de porumb și soarelui ce au rămas pe teritoriul Bulgariei ca urmare a Tratatului d l Craiova.
In motivarea contestației, reclamanții au arătat că părinții lor au abandonat 13 ha, 3000. teren categoria I evaluată la 66.500 lei în comuna, precum și o casă turcească cu 6 camere amenajată cu faianță și olana, precum și o altă casă compusă din două camere și o sală edificată din chirpici, un grajd de 6 x 4, 2 șoproane și un beci la subsol, evaluate la 70.000 lei și 4.000. aferente curților și construcțiilor evaluate la 16.000 lei, iar pământul era însămânțat cu 4 ha porumb, 2 ha soarelui.
S-a mai arătat că au anexat toate înscrisurile necesare, dar Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a menținut Hotărârea nr.3003 din 24.06.2004 cu o motivare insuficientă.
Precizează reclamanții că autorii lor au fost repatriați în comuna S M, județul S, unde au fost împroprietăriți cu o casă cu două camere, anexe și o suprafață de 2,40 ha teren, pentru care, însă, nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate în integralitatea sa.
La termenul de judecată din 30.04.2009 au fost introduși cauză, în calitate de reclamanți, și, în calitate de moștenitori ai defunctului.
Prin întâmpinare, (53-54 dosar fond), pârâta a solicitat respingerea contestației ca nefondată, motivat de faptul că nu au fost depuse acte necesare, respectiv declarația, conform modelului, acte de stare civilă pentru toți moștenitorii, procesul verbal nr.42 lizibil, situația de avere în copie legalizată.
La cererea instanței, s-a depus de către pârâtă, întreaga documentație care a stat la baza emiterii deciziei contestate, înscrisuri atașate la dosar (filele 117-183).
Prin adresa nr.1242 din 27.03.2009, Primăria comunei SMa comunicat că moștenitorii defunctului, sunt, și (165).
Prin sentința nr. 1280 din 23 iunie 2009 Tribunalul Suceava - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a admis contestația, a anulat decizia nr. 2208/10.11.2008 emisă de pârâtă și Hotărârea nr. 3002/24.06.2004 emisă de Comisia Municipiului B pentru aplicarea Legii nr.9/1998 și a dispus acordarea către reclamanți a compensațiilor stabilite conform Legii nr.9/1998 pentru suprafața de 11,1 ha teren agricol, categoria I, evaluat în anul 1942 la 32.000 lei ha, pentru recoltele neculese de porumb în suprafață de 4 ha și soarelui în suprafață de 2 ha și pentru 30 pomi fructiferi.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în esență faptul că reclamanții nu au descris construcțiile primite de autorul lor în România, respectiv vechimea construcției, materialele de construcție folosite, suprafața imobilelor pentru a se stabili dacă au sau nu dreptul la despăgubiri reprezentând diferența dintre contravaloarea construcțiilor abandonate și contravaloarea construcțiilor primite la reîntoarcerea în România, așa încât reclamanții sunt îndreptățiți a primi compensații doar pentru teren, recoltele neculese și pomii fructiferi pe care autorii lor le-au avut în, jud..
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanta și pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților prin reprezentanți legali, care au criticat sentința ca fiind nelegală.
În motivarea recursului reclamanta a arătat că despăgubirile acordate nu acoperă valoarea celor două imobile abandonate de părinții săi în zona, având în vedere faptul că la întoarcerea în România, părinții săi au primit în comuna S M un imobil degradat, fără valoare, care, în final a fost demolat.
Solicită casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru completarea probatoriului.
Pe de altă parte, pârâta a solicitat respingerea acțiunii reclamanților, care, nu au dovedit că sunt beneficiarii Legii nr.9/1998 și menținerea Deciziei nr. 2208/2008 prin care s-a validat Hotărârea nr.3002/2004 emisă de Comisia Municipiului
Examinând recursurile prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și a motivelor invocate ce vor fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă,Curteaconstată următoarele:
Astfel cum reiese din Situația privind averea imobilă rurală a autorului reclamantei - recurente, întocmită la data de 2 ianuarie 1942, a deținut în comuna, jud. suprafața de 13,3 ha teren arabil categoria I, evaluat la prețul de 32.000 lei/ha, 1 casă turcească cu 6 camere din paianță și olană, 20 pomi fructiferi, 1 casă cu 2 camere cu sală din paianță și olană, 1 grajd și 2 șoproane, bucătărie, din chirpici, beci și subsol, 10 pomi fructiferi, imobile evaluate la suma de 70.000 lei și 4000 cu casă și curte în valoare de 4000 lei la acea dată (fila 197 dosar fond).
Dovada calității de proprietar asupra terenului deținut în comuna -, jud. este relevată și de contractul de vânzare cumpărare autentificat la Tribunalul jud. prin procesul verbal nr. 94 din 20 ianuarie 1939, prin care autorul reclamanților a cumpărat de la Administrația Comercială a suprafața de aproximativ 10 ha teren arabil.
Din nota de prezentare întocmită de Primăria comunei S M la data de 06.04.2001 (fila 146 ds. fond) se reține că la întoarcerea în România autorii reclamantei au primit o casă de locuit cu anexe și gospodărești și suprafața de 5 ha teren agricol, din care li s-a reținut ulterior, la reforma agrară din 1947, o suprafață de 3 ha, pentru diferența de 2 ha fiindu-le reconstituit dreptul de proprietate moștenitorilor, în baza Legii nr.18/1991.
Deși reclamanții au solicitat acordarea de compensații bănești pentru imobilele construcții abandonate de autorii lor "în bună stare" în Bulgaria, motivat de faptul că în comuna S M au primit o casă în stare avansată de degradare, prima instanță a reținut că aceștia nu sunt îndreptățiți la despăgubiri, pentru că nu au făcut o descriere a imobilelor primite în România.
autorii reclamanților au abandonat în jud. o casă turcească cu 6 camere din paiantă și olană și o casă cu 2 camere, sală cu grajd, 2 șoproane, bucătărie, hambar, beci "în bună stare" (197) și au primit în comuna S M, județul Soc asă de locuit construită "înainte de 1918" cu anexe gospodărești, situație evidențiată în registrul agricol din perioada 1959 - 1962 ( 78 dosar fond), așa încât, Curtea apreciază că în aceste condiții se impune suplimentarea probatoriului pentru a se stabili diferența dintre contravaloarea construcțiilor abandonate și contravaloarea construcțiilor primite în România, împrejurare în care, în baza art. 312 alin. 1 și 5 raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilăCurteava admite recursul reclamantei, va casa în parte sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe doar cu privire la imobilele construcții precizate în acțiune.
În ceea ce privește recursul formulat de pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților B, pentru aceleași considerenteCurteaconstată că în speță reclamanții au făcut dovada faptului că sunt beneficiarii Legii nr.9/1998 instanța de fond reținând în mod corect incidența dispozițiilor art. 1 alin. 1 din lege, așa încât va respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECID E:
Admite recursul reclamantei, domiciliată în comuna S M nr. 49, județul S, împotrivasentinței nr.1280 din 23 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava- Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal (dosar nr-).
Casează în parte sentința nr. 1280/23.06.2009 a Tribunalului Suceava, Secția Comercială, Contencios administrativ și fiscal și trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe doar cu privire la imobilul construcții precizate în acțiune.
Menține celelalte dispoziții, care nu sunt potrivnice.
Respinge, ca nefondat, recursul pârâtei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - cu sediul în - nr. 202, sector 1, împotrivasentinței nr.1280 din 23 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava- Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. - -
Jud.fond:
.
25.11.2009/2 ex.
Președinte:Surdu OanaJudecători:Surdu Oana, Grosu Cristinel, Rață Gabriela
