Anulare act administrativ . Sentința 206/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA Nr. 206/F/CA/2008
Ședința publică de la 19 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iosif Morcan
Grefier: - -
Pe rol se află pronunțarea cauzei în contencios administrativ privind acțiunea formulată de reclamantul SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE S în contradictoriu cu pârâții COMISIA SPECIALĂ DE, CONSISTORIUL SUPERIOR AL BISERICII DIN ROMÂNIA și MUNICIPIUL S - PRIN PRIMAR și intervenientul în nume propriu CONSILIUL JUDETEAN S, având ca obiect anulare act administrativ.
În interiorul termenului de pronunțare s-au comunicat la dosar concluzii scrise din partea pârâtului Consistoriul Superior al Biserici din România și din partea intervenientului în nume propriu Consiliul Județean Sibiu.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 17 2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei de față:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Tribunalul Sibiu - Secția Comercială și Contencios Administrativ sub dosar nr. 467/85/26.01.2007, reclamantul Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu a chemat în judecată pârâții Comisia Specială de B, Consistoriul Superior al Bisericii CA din România și Municipiul Sibiu reprezentat prin Primar, solicitând prin hotărâre judecătorească:
Anularea Deciziei nr. 970/7.08.2006, emisă de pârâta Comisia Specială de a unor Bunuri Imobile care au aparținut cultelor din România și ca urmare să fie respinsă cererea pârâtei CA de a imobilului construcții și terenul aferent situat în mun. Sibiu,--5 înscris în CF nr. 8244 Sibiu nr. top. 1842 și 1843.
În motivarea acțiunii se arată că prin Decizia nr. 970 din 7 august 2006, pârâta Comisia specială de, a dispus nelegal a către pârâta CA a imobilului înscris în CF 8244 Sibiu nr. top 1842 și 1843 - construcții și teren asupra căruia reclamantul are drept de administrare în baza Protocolului nr- încheiat cu Consiliul Județean Sibiu și a Încheierii nr. 29558/7.12.2006, prin care s-a întabulat în CF 8244 Sibiu dreptul de proprietate în favoarea Domeniului public al Județului Sibiu și dreptul de administrare în favoarea Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu, decizia atacată fiind comunicată reclamantului în data de 12 ian. 2007 de către Consiliul Județean Sibiu.
Reclamantul mai arată că doar în baza unei simple notații în CF a unui pretins drept de proprietate care nu este probat nici cu încheierea de întabulare nici de mențiunile din de proprietate la care se face referire, nu se poate dovedi dreptul de proprietate asupra imobilelor revendicate de pârâtul Consistoriul Superior al Bisericii, neexistând nici un indiciu despre unificarea la care se face mențiune în de proprietate din CF nr. 10340 Sibiu, carte funciară în care apar numere topografice din zona centrală a orașului Sibiu, iar în foile de Carte Funciară despre care se face mențiune că s-au unificat și că au fost transcrise în CF nr. 10340 numere topografice care identifică imobile din zona periferică orașului.
În afară de aceasta, mai arată reclamantul, imobilul înscris în CF nr. 8244 Sibiu nu poate face obiectul i în baza prevederilor OUG nr. 94/2000, deoarece acest imobil a fost trecut în proprietatea statului în baza legii nr. 485/1944 - publicată în Monitorul Oficial nr. 233 din 8 oct. 1944, astfel că nu a avut loc o preluare abuzivă și nu se încadrează în perioada 6 martie 1945 - 22 1989.
În drept invocă legea nr. 830/1940, legea nr. 485/1944, OUG Nr. 94/2000, cu modificările și completările ulterioare, legea nr. 554/2004, OUG nr. 184/2002 și legea nr. 213/1998.
În baza art. VI 5 din OUG nr. 184/2002, acțiunea este scutită de taxa de timbru.
Prin precizarea depusă la termenul din 15.02.2008, reclamantul a completat acțiunea, chemând în judecată și Consiliul Județean Sibiu.
La termenul din 5 aprilie 2007, prin întâmpinarea depusă, pârâta Comisia Specială de a invocat excepțiile necompetenței materiale a Tribunalului Sibiu și excepția tardivității cererii de chemare în judecată.
Ca urmare a excepției competenței materiale invocată de pârâta Comisia Specială de, Tribunalul Sibiu, în baza prevederilor art. 3 7 din OUG nr. 94/2000 și art. 10 1 din Legea 554/2004, prin sentința civilă nr. 1049/C/12 aprilie 2007, admis excepția și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Curții de APEL ALBA IULIA.
Întrucât sentința a rămas irevocabilă prin nerecurare, dosarul a fost trimis la Curtea de APEL ALBA IULIA, unde s-a înregistrat sub nr. 467/85/21.05.2007.
În fața acestei instanțe - Secția Contencios administrativ și fiscal, reclamantul, în baza art. 57-59 Cod procedură civilă, a depus cerere de intervenție forțată a Consiliului Județean Sibiu, în calitate de persoană care poate pretinde aceleași drepturi.
În motivarea acestei cereri se arată că Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu aparținea înaintea i către pârât domeniului public al județului Sibiu administrat de Consiliul Județean Sibiu, care prin Protocolul încheiat la 12.08.2008 a transmis dreptul de administrare către reclamant, astfel că în acest context, este firesc ca proprietarul deposedat să fie primul interesat de legalitatea sau nelegalitatea titlului noului subdobânditor.
Conform prevederilor art. 58 Cod procedură civilă, pârâtul Consiliul Județean Sibiu a dobândit în cauză calitatea de intervenient în interes propriu, astfel că în această calitate a formulat cereri în probațiune și a pus concluzii pe excepții și fond.
Pârâta Comisia Specială de prin întâmpinarea depusă, pe lângă excepția necompetenței materiale a Tribunalului Sibiu, a invocat și excepția tardivității acțiunii, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Pârâtul Consistoriul Superior al Bisericii CA din România, prin întâmpinarea depusă a invocat, de asemenea,excepția tardivității, precum și excepția lipsei calității procesuale active.
Prin încheierea din 31 august 2007 instanța a respins excepția tardivității invocată de cei doi pârâți, iar la termenul din 28 septembrie 2007, reprezentanta pârâtului Consistoriul Superior al Bisericii CA din România, a arătat că renunță la excepția lipsei calității procesuale active și reprezentanta pârâtului Consiliul Județean Sibiu a depus în scris poziția cu privire la cererea de intervenție forțată, fiind de acord cu această cerere, astfel că a fost introdusă în cauză, în calitate de intervenient în nume propriu, conform prevederilor art. 58 Cod procedură civilă.
Tot la termenul din 28 septembrie 2007, instanța a încuviințat cererea reclamantului privind efectuarea în cauză a unei expertize topografice, cerere la care pârâtul Consistoriul Superior al Bisericii CA din România și intervenientul Consiliul Județean Sibiu, prin reprezentanții lor, nu s-au opus, pârâtul depunând și obiective scrise - lucrare ce a fost efectuată de expertul tehnic topografic
Pârâtul Municipiul Sibiu prin întâmpinarea depusă a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât nu este emitentul deciziei atacate, iar imobilul în litigiu a făcut parte din domeniul public al Județului Sibiu și nu din domeniul public al Municipiului Sibiu.
Prin concluziile scrise trimise la dosar pentru termenul de pronunțare din 19 2008, pârâtul Consistoriul Superior al Bisericii CA din România a reiterat din nou excepțiile tardivității acțiunii și lipsei calității procesuale active a reclamantului, iar în ce privește fondul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, având în vedere că CA din România prin Consistoriul Superior a fost proprietarul tabular al imobilului din Sibiu str. - - 3-5 dobândit în anul 1910 cu titlu cumpărare așa cum reiese din CF 2343 Sibiu și dreptul de proprietate asupra acestui imobil este dovedit cu cartea funciară nr. 10340 Sibiu în care apare întreaga avere imobiliară a Biserici CA din România, imobil ce a fost preluat abuziv în temeiul adresei nr. 339/3.03.1947 emisă de Ministerul Agriculturii și Domeniilor.
Pârâtul mai arată că imobilul din litigiu nu putea fi preluat în temeiul legii nr. 485/1944 întrucât această lege se referă la Grupul etnic care este altă persoană juridică decât proprietarul imobilului și nu a avut loc niciun transfer al dreptului de proprietate între CA și Grupul etnic, astfel că pârâtul este îndreptățit la, imobilul intrând sub incidența OUG nr. 94/2000.
Instanța în baza art. 137 Cod procedură civilă va proceda la soluționarea excepțiilor invocate de pârâtul Consistoriul Superior al Bisericii CA, respectiv tardivitatea acțiunii și lipsa calității procesuale active, precum și a excepției invocată de pârâtul municipiul Sibiu - lipsa calității procesuale pasive.
Examinând excepția tardivității acțiunii, instanța constată că este neîntemeiată, întrucât reclamantului nu i s-a comunicat Decizia nr. 940/7.08.2006 de către Comisia Specială de și față de data luării la cunoștință - 12.01. 2007 - acțiunea depusă în data de 26 ianuarie 2007 - este în termenul prevăzut de art. 7 3 din legea nr. 554/2004 ( fila 7 - dosar - Tribunalul Sibiu ).
În ce privește excepția lipsei calității procesuale active, instanța constată de asemenea că nu este întemeiată, întrucât reclamantul este întabulat în CF 8244 Sibiu având dreptul de folosință și administrare acordat prin Hotărârea nr. 59/2003 a Consiliului Județean Sibiu, astfel că fiind deținătorul imobilului, acesta are conform prevederilor art. 1 7 și art. 5 1 din OUG nr. 94/2000 - republicată și completată - și obligația încheierii cu noul proprietar a inventarului și protocolului de predare-primire și ca urmare are și interesul să conteste titlul invocat de persoana devenită proprietar în temeiul deciziei de.
În consecință și această excepție se impune a fi respinsă.
Examinând excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul municipiul Sibiu, instanța constată că este întemeiată și ca urmare va fi admisă.
Pârâtul nu este cel care a emis decizia atacată, dosarul privind a imobilului fiind soluționat conform prevederilor OUG nr. 94/2000 de către Comisia Specială de.
În afară de aceasta imobilul a făcut parte din domeniul public al Județului Sibiu, conform art. 3 3 din legea 213/1998 și HG nr. 978/2002 și nu din domeniul public al municipiului Sibiu.
Pe de altă parte, pârâta Comisia Specială de, în soluționarea dosarului întocmit în baza cererii de, a solicitat date cu privire la imobilul revendicat de la Consiliul Județean Sibiu, fără a se adresa și municipiului Sibiu și ca urmare decizia emisă nu i-a fost comunicată acestui pârât.
Față de aceste considerente, excepția invocată de pârâtul municipiul Sibiu se impune a fi admisă, iar acțiunea reclamantului împotriva acestui pârât respinsă, pentru lipsa calității procesuale pasive.
Examinând pe fond acțiunea reclamantului și intervenția în interes propriu, instanța reține următoarele:
Comisia Specială de a unor bunuri imobile care au aparținut unor culte din România, prin decizia nr. 940/7.08.2006, în temeiul art. 1 1, 3, 10, 11 și art. 3 6 din OUG nr. 94/2000 - republicată, modificată și completată prin OUG nr. 209/2005, a dispus a imobilului compus din construcții și terenul aferent, situat în mun. Sibiu,--5, înscris în nr. 8244 Sibiu nr. top 1842 și 1843 către Consistoriul Superior al Biserici CA din România.
Reclamantul - Spitalul de Pneumoftiziologie - care folosește imobilul și intervenientul Consiliul Județean Sibiu susțin că decizia de este neîntemeiată, întrucât pârâtul nu are dovezi certe că a fost proprietarul și a deținut cu titlul valabil acest imobil la data preluării și că a fost preluat abuziv în temeiul unui act normativ emis după 6 martie 1945.
Examinând aceste susțineri în raport cu extrasele de CF depuse la dosar și Raportul de expertiză topografică, instanța constată că imobilul înscris în CF 10340 Sibiu nr. Ordine nr. top 1842, 1843 - grădină de 2 iugăre și 1092 stânjeni pătrați și casă cu etaj și 7 încăperi, a fost înscris în această Carte Funciară ca urmare a cererii depusă la 7 iulie 1939 și a fost adus aici împreună cu alte 21 imobile, în scop de unificare din nr.: 3198, 3241, 227, 7498, 2801, 1224, 974, 8331, 2354, 1027, 1283 și 875 Sibiu proprietar în B - nr. serial 1 - fiind notată CA din România reprezentată prin Consistoriul regnicolar evanghelic CA din Sibiu.
Din examinarea cărților funciare menționate se constată că nici una nu cuprinde în A de avere numerele topografice 1842, 1843 - ( fila 25 - 45 ).
Imobilul cu nr. top 1842 - 1843 apare însă înscris în CF 2343 Sibiu, în care la Nr. de Ordine 30 - de proprietate este notată la data de 5 ianuarie 1911, transnotarea imobilului cu nr. de ordine în Registrul CF 875 în favoarea Bisericii naționale augustane situate în părțile transilvane a Ungariei ( fila 404 - vol.III ).
În 875 Sibiu nu apar la de avere numerele top. 1842 și 1843 și nici la de proprietate B nu este notată CA sau națională augustană - ( fila 45 ).
Prin urmare, simpla notare în CF 10340 Sibiu a dreptului de proprietate asupra imobilului cu nr. top 1842-1843, fără să fie probat cu înscrierea în foile de proprietate la care face referire și fără încheiere de întabulare, nu dovedește dreptul de proprietate pe care pârâtul l-ar fi avut într-adevăr asupra imobilului retrocedat, atât timp cât prezumția de proprietate prevăzută în art. 32 din Decretul - Lege nr. 115/1938 este contestată, astfel că pârâtul nefăcând dovada certă a proprietății imobilului, acest imobil nu poate face obiectul
În afară de aceasta, și dacă se dovedea că pârâtul a fost proprietarul imobilului, în baza Decretului-Lege nr. 485/1945, imobilul a fost preluat de stat și ca urmare Statul Român trebuie considerat, cel puțin în ceea ce privește raporturile cu, proprietar al imobilului încă înainte de 6 martie 1945, chiar dacă întabularea dreptului de proprietate al Statului s-a făcut la o dată ulterioară, astfel că fiind preluat efectiv înainte de 6 martie 1945, nu se încadrează în prevederile art. 1 din OUG nr. 94/2000 republicată, nu poate face obiectul i în baza acestui act normativ.
Așa fiind, și în baza art. 1 și 18 din legea nr. 554/2004, art. 58 Cod procedură civilă și art.3 pct.7 din OUG nr.94/2000, acțiunea reclamantului și cererea de intervenție vor fi admise ca întemeiate.
Se va dispune anularea Deciziei nr. 970/7 august 2006, emisă de pârâta Comisia Specială de a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor din România.
În baza art. 274 Cod procedură civilă pârâții Consistoriul Superior al Bisericilor CA din România și Comisia Specială de vor fi obligați să plătească reclamantului suma de 2800 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorar avocațial și onorariu parțial de expertiză - dovedite cu actele depuse la fila 81 și 124 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepțiile tardivității și lipsei calității procesuale active, invocate de pârâtul Consistoriul Superior al Bisericii CA din România.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Municipiul Sibiu.
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu cu sediul în Sibiu,--5, jud. Sibiu, precum și intervenția în interes propriu a Consiliului Județean Sibiu - calitate dobândită în baza prevederilor art. 57-58 Cod procedură civilă - împotriva pârâților Comisia Specială de, cu sediul în B, nr. 202, sector 1 și Consistoriul Superior al Bisericii CA din România, cu sediul în Sibiu, str. -. -, nr. 4, jud. Sibiu și în consecință:
Anulează Decizia nr. 970 din 7 august 2006, emisă de pârâta Comisia Specială de a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor din România.
Respinge acțiunea reclamantului împotriva pârâtului Municipiul Sibiu.
Obligă pârâții Consistoriul Superior al Bisericilor CA din România și Comisia Specială de să plătească reclamantului suma de 2800 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19 2008.
Președinte Grefier
- - - -
Red.
Tehnored. / 6 ex./26.01.2009
Președinte:Iosif MorcanJudecători:Iosif Morcan
