Anulare act administrativ . Sentința 207/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 207/CA

Ședința publică din data de 13 martie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Adriana Pintea

JUDECĂTOR 2: Ecaterina Grigore

Grefier - - -

Pe rol, judecarea cauzei în contencios administrativ formulată de reclamanta, domiciliată în Cahul Veche, Republica M și domiciliul procesual ales la ", și ", C, str. - nr. 2,. 1, județul C, în contradictoriu cu intimatul BIROUL JUDEȚEAN PENTRU, cu sediul în-, județul T, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamanta, personal și asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/14.12.2007, depusă la dosar, iar pentru intimat răspunde consilier juridic, în baza delegației nr. - din 15.01.2008, depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:

În conformitate cu dispozițiile art. 196-198 Cod procedură civilă, sunt audiați martorii și, cele declarate fiind consemnate în procesele-verbale atașate la dosarul cauzei.

Apărătorul ales al reclamantei, avocat, arată că nu mai are probe de administrat și solicită cuvântul pe fondul cauzei.

Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.

Apărătorul reclamantei, având cuvântul, solicită admiterea acțiunii, anularea deciziei contestate, prelungirea dreptului de ședere temporară pe teritoriul României pe o perioadă de până la 5 ani, fără cheltuieli de judecată.

Precizează că în mod greșit, prin decizia contestată, i s-a refuzat dreptul de ședere temporară pe teritoriul României, intimatul constatând că s-ar fi încheiat o căsătorie de conivență și reținând dispozițiile art. 64 din OUG nr. 194/2002. Apreciază că pe baza probelor administrate în cauză, între soți există relații normale de familie. În acest sens, depune la dosar 2 fotografii de la căsătoria civilă a părților. Totodată, arată că reclamanta se află în posesia certificatului de deces al soacrei sale și a chitanțelor de la înmormântarea acesteia. Soțul reclamantei consumă în mod frecvent băuturi alcoolice, situație dovedită și cu martorii audiați.

Reprezentantul intimatului, consilier juridic, având cuvântul, solicită respingerea contestației, ca nefondată, arătând că la dosar există probe și declarații care confirmă faptul că între soți este o căsătorie de conveniență. Mai arată că soții sunt inconsecvenți în declarațiile date, aceștia nu locuiesc împreună, căsătoria nefiind întemeiată pe baza unei relații de afecțiune, ci pe un interes din partea reclamantei. Precizează că reclamanta a locuit la mai multe adrese, unde nu a locuit împreună cu, iar acestea nu au fost șederi temporare, ci contracte de comodat. Totodată, a declarat în scris că nu are niciun efect personal în locuința soției. Învederează instanței că în interviul său a arătat că ea a cumpărat hainele pentru, în vederea căsătoriei civile.

Instanța rămâne în pronunțare asupra cauzei.

CURTEA

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de APEL CONSTANȚA sub nr-, reclamanta a formulat în contradictoriu cu Biroul județean pentru T, contestație împotriva deciziei de returnare de pe teritoriul României nr. 74059/04.12.2007, solicitând anularea acesteia, prelungirea dreptului de ședere temporară pe teritoriul României pe o perioadă de până la 5 ani, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii se arată că s-a reținut prin decizie existența unei căsătorii de conveniență cu numitul, motiv pentru care s-a refuzat prelungirea dreptului de ședere pe teritoriul României. Această concluzie este însă greșită, căsătoria fiind determinată de sentimentele soților și precedată de o lungă prietenie.

În prezent soții locuiesc împreună, în același imobil locuind și fiul minor al reclamantei, sarcinile și obligațiile căsniciei fiind împărțite. Pentru aceste motive, în anul 2006 fost prelungit dreptul de ședere pe teritoriul României.

În drept se invocă art. 62 alin. 3 lit. a) și alin. 5, art. 82 din OUG nr. 194/2002.

Acțiunea este însoțită de următoarele înscrisuri: decizia de returnare, acte de stare civilă, contractul de comodat autentic nr. 158/25.01.2006.

Pârâta depune întâmpinare prin care se arată că s-a reținut existența căsătoriei de conveniență întrucât soții sunt inconsecvenți în declararea datelor cu caracter personal, coabitarea matrimonială nu există iar soții nu contribuie efectiv la îndeplinirea obligațiilor născute prin căsătorie. Aceste aspecte rezultă din declarațiile date cu ocazia interviului susținut de soți, din declarațiile vecinilor și din procesele verbale încheiate.

Întâmpinarea este însoțită de documentația aferentă deciziei contestate.

În speță au fost administrate următoarele probe: înscrisuri, testimonială-teza probatorie fiind starea de ebrietate în care s-a aflat soțul reclamantei în momentul în care a dat declarațiile referitoare la căsătorie.

Instanța reține următoarea situație de fapt și de drept:

Reclamanta, cetățean al M, a solicitat prelungirea dreptului de ședere temporară pe teritoriul României în baza căsătoriei cu un cetățean român, conform OUG nr. 194/2002.

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că nu sunt întrunite condițiile cerute de lege (respectiv căsătoria este una de conveniență), motiv pentru care s-a refuzat prelungirea dreptului de ședere temporară pe teritoriul României și a fost emisă în acest sens o decizie de returnare.

În motivarea deciziei de returnare se invocă prevederile art. 64 alin. 1 și 64 alin. 2 lit. a), c), f) din OUG nr. 194/2002, arătându-se că în speță coabitarea matrimonială nu există, lipsește contribuția efectivă la îndeplinirea obligațiilor născute din căsătorie, soții sunt inconsecvenți în declararea datelor cu caracter personal, a circumstanțelor în care s-au cunoscut ori a altor informații relevante. Toate aceste aspecte rezultă din declarațiile și procesele verbale ce însoțesc actul atacat.

Reclamanta nu contestă cele declarate, însă afirmă că soțul său se afla în stare de ebrietate la momentul în care a dat declarațiile, motiv pentru care nu și-a amintit sau nu a fost coerent în legătură cu o serie de date.

Într-adevăr, din declarațiile martorilor rezultă că soțul reclamantei este consumator de băuturi alcoolice, în fiecare zi aflându-se în stare de ebrietate. Deși declarațiile au fost date în zile diferite, conform martorilor, este posibil ca în toate aceste zile soțul reclamantei să fi fost în stare de ebrietate.

Concluzia finală însă (căsătoria de conveniență), nu a fost trasă numai pe baza declarațiilor soțului reclamantei.

Astfel, nici reclamanta nu cunoaște unele date referitoare la soțul său, cum ar fi spre exemplu, data de naștere.

Totodată, din declarațiile vecinei familiei rezultă că reclamanta nu a locuit niciodată în- (la familia ), aceasta declarând că a locuit la această adresă din decembrie 2005 până în ianuarie 2006.Aceeași vecină declară că soțul reclamantei a locuit la această adresă cu mama sa în ultimii cinci ani, și cu toate acestea nu cunoștea că este căsătorit.

Deși martorii audiați în cauză au declarat aspecte care tind să dovedească coabitarea matrimonială (cum ar fi faptul că reclamanta s-a ocupat de mama soțului său cât aceasta a fost bolnavă, că s-a ocupat de gospodărie în această perioadă, că la decesul soacrei s-a ocupat de înmormântare), faptele, chiar dacă ar fi reale, nu au nici o relevanță întrucât reprezintă atitudinea reclamantei după emiterea deciziei de returnare, când, în mod firesc, aceasta era interesată să formeze convingerea instanței în sens contrar celor reținute prin actul atacat. Pentru a se forma o astfel de convingere, reclamanta trebuia să dovedească că, la momentul declarațiilor, soții cunoșteau aspecte relevante unul despre altul, în ciuda celor declarate, toate acestea coroborate cu probe din care să rezulte existența unei căsătorii care să nu fie de conveniență, anterior emiterii deciziei.

Pentru aceste motive contestația a fost respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, contestația în contencios administrativ formulată de reclamanta, domiciliată în Cahul Veche, Republica M și domiciliul procesual ales la ", și ", C, str. - nr. 2,. 1, județul C, în contradictoriu cu intimatul BIROUL JUDEȚEAN PENTRU, cu sediul în-, județul

Definitivă și irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 martie 2008.

Președinte,

Judecător,

Grefier,

- -

Tehnoredact. Jud.

4 ex./ 21.03.2008

Emis 2 comunicări

24.03.2008.

Președinte:Adriana Pintea
Judecători:Adriana Pintea, Ecaterina Grigore

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Sentința 207/2008. Curtea de Apel Constanta