Anulare act administrativ . Decizia 207/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 207/R-
Ședința publică din 06 Martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Constantina Duțescu judecător
- -, judecător
- -, judecător
- -, grefier
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de reclamantul PRIMARUL COMUNEI, cu sediul în comuna, județul A, împotriva sentinței nr.460/CA din 3 octombrie 2008 și a sentinței nr.611/CA din 5 decembrie 2008, pronunțate de Tribunalul Argeș, Secția civilă, Complet specializat de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, intimată fiind pârâta SC SRL Pitești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentul- reclamant Primarul comunei prin avocați și, în baza împuternicirilor avocațiale de la dosar și intimata- pârâtă SC SRL prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale de la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
Recursul este timbrat legal prin anularea timbrului judiciar în valoare de 1,00 lei, precum și a chitanței nr.-/2009, emisă de Trezoreria Pitești, din care rezultă că s-a achitat taxa judiciară de timbru în sumă de 6,00 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorii părților, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Av. având cuvântul pentru recurentul- reclamant Primarul Comunei, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu cheltuieli de judecată, arătând că instanța de fond a dat o interpretare eronată dispoz.art.61 alin.2 din Legea nr.215/2001. Precizează că invocarea nulității absolute a unui act juridic, așa cum este cazul în speță, se poate face de către oricine are interes, chiar dacă nu este parte în actul juridic respectiv. Prin urmare, nulitatea absolută a actului adițional poate fi invocată și de către primar, întrucât această obligație este impusă de natura obștească a interesului ocrotit care a fost încălcat, prin prelungirea concesionării bălții, pe o perioadă de 20 de ani, contrar dispozițiilor imperative ale art.7 alin.3 din OUG nr.54/2006.
Cu privire la cel de-al doilea recurs, solicită admiterea acestuia așa cum este formulat în scris, arătând că instanța de fond a acordat printr-o încheiere de îndreptare a erorii materiale cheltuielile de judecată, care nu au fost solicitate, așa cum rezultă din practicaua sentinței atacate.
Av. având cuvântul pentru recurentul- reclamant, achiesează la concluziile puse de apărătorul recurentului.Mai mult, potrivit dispozițiilor Legii 215/2001 primarul are calitate procesuală activă, instanța de judecată nu poate lăsa fără conținut prevederile legale, respectiv art.63 din legea menționată.
Precizează că vor solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.
Av. având cuvântul pentru intimata- pârâtă SC SRL, având cuvântul, solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea sentințelor pronunțate ca fiind legale și temeinice, cu cheltuieli de judecată, arătând că primarul nu are calitate procesuală activă pentru a sta în instanță. Precizează că la dosar există atât delegația de reprezentare cât și chitanțele aferente, cheltuielile de judecată au fost solicitate, iar simplul fapt că nu se face mențiune în practica nu poate duce la neacordarea acestor cheltuieli.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată;
La data de 04.07.2008, reclamantul Primarul Comunei a chemat în judecată pe pârâta "" Pitești, pentru a se constata nulitatea absolută a actului adițional nr.3226/21.08.2007, adăugat contractului de concesiune nr.1491/05.08.2008, intervenit între pârâtă și Consiliul Local al Comunei.
În motivare, reclamantul arată, că prin actul adițional a fost prelungită cu 20 de ani durata contractului de concesiune întocmit pentru o perioadă de 5 ani, fapt care încalcă prevederile art.7 alin.3 din nr.OUG54/2006, care stipulează, că prelungirea contractului, nu poate depăși J din durata inițială, prin simplul acord al părților.
A subliniat, că încălcarea acestor dispoziții, atrage nulitatea actului astfel încheiat.
Prin Sentința civilă nr.460/CA/03.10.2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, a fost respinsă acțiunea formulată de primar, ca fiind formulată de către o persoană, lipsită de calitate procesuală activă.
Pentru a hotărî în acest mod, a reținut în considerente, că în actul adițional nr.3226/21.08.2007(6), s-a prevăzut expres că prelungirea contractului de concesiune, s-a realizat în baza Hotărârii nr.36/19.06.2007 adoptată de către Consiliul Local.
Potrivit art.61 alin.2 din legea nr.215/2001, modificată, primarul asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor, ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, ale prefectului, precum și a hotărârilor consiliului județean, în condițiile legii.
Rezultă fără dubiu că primarul, ducând la îndeplinire hotărârile consiliului local, nu poate promova acțiune la instanța, decât în limita investirii dată de acest organ.
Primarul nu poate promova acțiune în justiție în nume propriu.
În cauză, instanța a constatat și reținut, că acțiunea a fost formulată în nume propriu, nu în numele și pe seama Consiliului Local care este parte semnatară a contractului de concesiune și a actului adițional la acesta și fără a exista o împuternicire expresă din partea acestuia.
La data de 14.11.2008, pârâta " RF", a solicitat instanței, să dispună completarea Hotărârii nr.460/CA/03.10.2008, sub aspectul acordării cheltuielilor de judecată, în cuantum de 1500 lei, reprezentând onorariul avocatului, motivând, că acestea, nu au fost reținute din eroare.
Prin Decizia nr.611/CA/05.12.2008, Tribunalul Argeș, a admis cererea completatoare și a dispus, obligarea reclamantului la plata sumei de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată către pârât, reținând, că în speță, sunt aplicabile dispozițiile art.2812Cod procedură civilă, întrucât instanța a omis să se pronunțe asupra acestui capăt de cerere, deși pârâta a făcut dovada, cu chitanța nr.51/26.09.2008.
Împotriva celor două soluții, reclamantul a formulat recurs în termen legal, invocând critici de nelegalitate, încadrabile în dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, sub următoarele aspecte:
- instanța de fond a interpretat eronat dispozițiile art.61 alin.2 din Legea nr.215/2001, privind administrația publică locală, apreciind greșit că primarul, nu are calitate procesuală activă pentru a promova acțiunea.
Acesta este îndreptățit să promoveze o acțiune în constatarea nulității absolute a actului adițional, în temeiul dispozițiilor art.21 pct.2 din Legea nr.215/2001, potrivit cărora, unitățile administrativ teritoriale, sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din raporturile cu persoanele fizice sau juridice, în condițiile legii, iar în justiție, unitățile administrativ-teritoriale, sunt reprezentate de primar.
A mai susținut, că în lege, nu există dispoziții care să stabilească dreptul Consiliului local de a promova acțiune în justiție, prin care să se solicite constatarea nulității propriului act juridic, încheiat cu nesocotirea legii, acesta fiind doar autoritate deliberativă, în timp ce primarul, este autoritate executivă și este îndreptățit să promoveze o astfel de acțiune, potrivit art.23 alin.1 din Legea nr.215/2001.
- instanța de fond, nu a avut în vedere, că în speță, a fost invocată, nulitatea absolută a unui act juridic, aceasta putând fi invocată de oricine are interes, chiar dacă nu este parte în actul juridic respectiv.
, a subliniat, că nulitatea absolută a actului adițional, poate fin invocată și de către primar, obligația fiind impusă de natura obștească a interesului ocrotit, care a fost încălcat, respectiv prelungirea concesionării bălții, pe o perioadă de 20 de ani, contrar dispozițiilor imperative ale art.7 alin.3 din OUG nr.54/2006, privind regimul contractelor de concesionare de pășuni, care stipulează, posibilitatea prelungirii contractului, pe o perioadă egală cu cel mult J din durata inițială.
A specificat, că interesul este legitim, deoarece se urmărește realizarea unui drept subiectiv și că noțiunea de reprezentare, nu este identică celei de mandatar, câtă vreme, primarul este îndreptățit prin prerogativele ce-i sunt acordate, în temeiul Legii nr.215/2001.
Cea de-a doua hotărâre, a fost criticată, pentru acordarea cheltuielilor de judecată, fără a fi solicitate, în raport de dispozițiile art.274 Cod procedură civilă.
A subliniat, că intimatul putea să solicite cheltuielile de judecată pe cale separată, în condițiile în care nu le-a solicitat, cu ocazia soluționării fondului acțiunii.
În situația în care, intimatul ar fi solicitat cheltuielile de judecată, iar instanța le-a omis, apreciază, că acesta, se putea plânge, pe calea recursului.
Din analiza acestor critici, prin raportare la probatoriul administrat și la dispozițiile art.3041Cod procedură civilă, instanța apreciază recursurile ca fiind fondate, după cum se va explicita în considerentele ce vor urma.
Astfel, art.2 din Legea nr.262/2007 care modifică Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, atribuie calitatea de persoană vătămată, oricărei persoane, titulare a unui drept ori unui interes legitim, vătămată de autoritatea publică printr-un act administrativ, chiar și unor grupuri de persoane, fără personalitate juridică.
Dreptul vătămat, este definit, ca fiind "orice drept prevăzut de Constituție, de lege sau de alt act normativ, căruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ, iar interesul public, este definit, ca fiind "interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice.
La art.1 din lege, se precizează, că "se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept; (pct.8) "orice subiect de drept public, poate introduce acțiuni în contencios administrativ, în condițiile prezentei legi și ale legilor speciale".
Prin urmare, instanța de fond, trebuia să analizeze, vătămarea care s-a produs și nu calitatea procesuală, în mod generic.
Stabilind, că "primarul, nu poate promova acțiune în justiție în nume propriu", instanța de fond, încalcă dispozițiile legale la care s-a făcut referire.
De asemenea, potrivit art.161din legea menționată, "instanța de contencios administrativ, poate introduce în cauză, la cerere organismele sociale interesate sau poate pune în discuție, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a acestora, precum și a altor subiecte de drept".
Aceste dispoziții legale, prevăd obligația instanței, de a pune în discuția părților, necesitatea introducerii în cauză a altor subiecte de drept.
Prin urmare, acțiunea nu putea fi respinsă pur și simplu prin admiterea excepției" lipsei calității procesuale active a reclamantului, ci trebuia, să se pună în discuție, necesitatea introducerii în cauză a consiliului local, cu atât mai mult, cu cât, în motivare, recurentul a menționat, că acesta este participant la încheierea convenției.
Atribuțiile celor două instituții, precum și celelalte critici invocate, urmează a fi avute în vedere de către instanța de fond, cu ocazia rejudecării.
În concluzie, instanța de fond, nu putea să soluționeze speța, pe bază de excepție.
Înainte de a pune în discuție introducerea în cauză a Consiliului Local.
În ceea ce privesc cheltuielile de judecată, urmează ca instanța să le reanalizeze, cu ocazia soluționării fondului cauzei, în raport de soluția pronunțată în cauză.
Față de cele menționate, în temeiul art.312 alin.5 Cod procedură civilă, se vor admite recursurile, se vor casa sentințele și se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de reclamantul PRIMARUL COMUNEI, cu sediul în comuna, județul A, împotriva Sentinței nr.460/CA din 3 octombrie 2008 și a Deciziei nr.611/CA din 5 decembrie 2008, pronunțate de Tribunalul Argeș, Secția civilă, Complet specializat de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, intimată fiind pârâta SC SRL Pitești.
Casează sentințele de mai sus și trimite cauza spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 martie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
Red.
/4 ex./16.03.2009
jud fond
Președinte:Constantina DuțescuJudecători:Constantina Duțescu, Gina Achim, Andreea Tabacu
