Anulare act administrativ . Sentința 2125/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2125
Ședința publică din data de 20 mai 2009
Curtea constituită din:
JUDECĂTOR 1: Nemenționat
GREFIER:
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâtul .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, prin consilier juridic, lipsind pârâtul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat faptul că pârâtul a depus, prin serviciul "registratură", la data de 20.05.2009, concluzii scrise.
Reclamantul, prin consilier juridic, arată că nu mai are înscrisuri de depus.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamantul, prin consilier juridic, solicită admiterea acțiunii și constatarea calității de lucrător al securității în ceea ce îl privește pe pârât, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. a din nr.OUG 24/2008.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la data de 17 februarie 2009, reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul, constatarea calității acestuia din urmă de lucrător al Securității, în temeiul OUG nr. 24/2008.
În motivarea acțiunii sale, reclamantul a învederat instanței că, potrivit Notei de constatare nr. S/DI/I/3587/02.12.2008 și a înscrisurilor anexate, pârâtul, având gradul de colonel și funcția de șef al Inspectoratului Județean de Securitate C, prin activitățile desfășurate în această calitate, descrise în detaliu de reclamant, a suprimat următoarele drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislația în vigoare la acea dată, anume:
- dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor (art. 28 din Constituția României din 1965 coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice)
- dreptul la libertatea conștiinței și a religiei (art. 30 din Constituția României din 1965 coroborat cu art. 18 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice)
- dreptul la viață privată (art. 33 din Constituția României din 1965, art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice).
Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei în data de 9 aprilie 2009, pârâtul a învederat instanței că nu cunoaște persoana despre care se face vorbire în acțiunea introductivă de instanță, că prin aceasta din urmă se invocă motive puerile, că susținerile privind desfășurarea de activități care ar fi îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului sunt neîntemeiate și absurde, cu vădite intenții de vendetă, invocând reaua credință a CNSAS în calificarea unor activități "ce au avut ca obiect prevenirea unor activități împotriva siguranței statului prin măsuri specifice, proceduri general valabile în orice activitate de informații, fie în regim comunist sau capitalist".
Examinând cererea în raport de actele dosarului și reglementările legale aplicabile, Curtea reține următoarele:
1. În considerarea dispozițiilor art. 1 alin. 7 din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității - text potrivit căruia "Persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului, și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului" - la solicitarea numitului, s-a procedat la verificarea calității pârâtului de lucrător al Securității.
2. Potrivit Adresei nr. S/-/19.12.2006 a ( 33-34) si Notei de constatare nr. S/DI/I/3587/02.12.2008, întocmită de Direcția Investigații a CNSAS ( 16), pârâtul a avut gradul de colonel și funcția de șef al Inspectoratului Județean de Securitate C (anii 1984, 1985, 1986 și 1988).
2.1. În această calitate, pârâtul a desfășurat acțiuni de urmărire informativă a numitului, cunoscut ca adept al cultului "Adventiști de ziua a șaptea", aspect probat dedresa nr. - din 11 februarie 1986, întocmită și semnată de pârât ( 43), potrivit căreia:
"1. Organele noastre au obținut informații din care rezultă că, de 51 de ani, din C, membru al cultului "Adventiști de ziua a șaptea", cu rude și relații în SUA și, are preocupări de multiplicare și difuzare a unor materiale cu conținut mistico-religios, unele dintre acestea provenind din exterior.
Cu prilejul contactării sale, a adoptat o poziție corectă, recunoscând că a procurat materiale mistico-religioase pe care le-a difuzat celorlalți membri ai cultului.
A fost atenționat pentru încălcarea prevederilor legale privind multiplicarea și difuzarea materialelor cu caracter mistico-religios.
2. În baza unor informații verificate din care rezultă că numitul // audiază în căminul de nefamiliști unde locuiește posturile de radio Europa Liberă și Americii, s-a trecut la atenționarea lui, prevenindu-se polarizarea în jurul său și a altor tineri".
2.2. În aceeași calitate, pârâtul aînaintat spre informare și exploatare Direcției a III-a a Securității Statului o serie de note informative, în cadrul unei acțiuni de supraveghere informativă a angajaților, colaboratorilor și anturajului acestora din cadrul posturilor de radio străine "Europa Liberă și " ", după cum se va expune mai jos.
Astfel, potrivit adreselor nr. -/04.06.1988 ( 45) și nr. -/16.08.1988 ( 48), s-au transmis spre exploatare o serie de note informative ale unor surse ( 46, 49), prin care au fost furnizate informații referitoare
- la persoane care întrețineau legături cu cetățeni străini,
- la persoane care intenționau să părăsească țara pentru a se stabili în state capitaliste
- la persoane care transmiteau informații către postul de radio "Europa Liberă",
- la discuțiile unor persoane pe marginea apariției cărții generalului, cu prilejul cărora s-au "s-au făcut comentarii și bârfă denigratoare la adresa țării noastre și îndeosebi la conducerea statului român", discuție la care "participau și actorii români și care, de fapt în cinstea lor era dată această petrecere, manifestându-se și ei ostil și batjocoritor".
2.3. PotrivitAdresei din 19.11.2004 ( 54),semnată olograf de pârât, acesta a raportat "unele aspecte rezultate din măsurile informativ-operative întreprinse asupra lui """, constând atât în dirijarea unor surse informative, cât și îninterceptarea convorbirilor telefonice ale acestuia.
În cuprinsul acestui act se menționează: "Din sursa "" rezultă că "" a fost apelat de, soția lui pentru a-i informa că "i-a înapoiat xeroxul ", sursa "" fiind numele conspirativ al tehnicii operative, aceasta din urmă reprezentând instalațiile de ascultare, înregistrare (audio și video) sau interceptare, în incinte sau spații închise.
2.4. De asemenea, pârâtul a procedat la urmărirea informativă a numitului, potrivitReferatului din data de 30.11.1988 privind rezultatele urmăririi informative a numitului C ( 61),aprobat de însuși pârât, urmărire în cursul căreia a rezultat că acesta a fost "lucrat prin dosar de urmărire informativă pentru suspiciuni de redactare și deținere la domiciliu a unor lucrări de sertar cu conținut ostil", stabilindu-se că "întreține legături cu persoane din emigrație cunoscute că desfășoară activitate ostilă",informații care au fost înaintate de pârât Inspectoratului Județean de securitate B-N pentru valorificare ( 62).
Pârâtul a solicitat, în privința numitului, cu intenția declarată de a clarifica "suspiciunile existente", "date în completare cu privire la - activitate, poziție prezentă, alte relații și legături de interes în rândul unor cetățeni români; împrejurările în care a avut loc întâlnirea de la S, alte persoane care au participat, tematica discuțiilor abordate; alte date de interes operativ, care să creeze posibilitatea inițierii unor măsuri de cooperare în caz".
2.5. A procedat la urmărirea informativă a numitului ( 57 și urm.) întrucât "frecventează unele cercuri de intelectuali din N, din care unii fac discuții ostile statului nostru, cu care se declară și el de acord" și care are legături neoficiale cu cetățeni străini și intenții de părăsire a țării ( 55), trimise spre exploatare Inspectoratului Județean de Securitate
3. fiind starea de fapt supusă examinării, urmează a verifica măsura în care activitățile pârâtului se încadrează sau nu în sfera de aplicare a OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.
Potrivit disp. art. 2 lit. a din actul normativ pomenit, lucrător al Securității este "orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 - 1989, desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului".
3.1. Din documentele invocate în paragrafele anterioare reiese în mod cert întrunirea primei cerințe, privind "calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 - 1989", pârâtul având gradul de colonel și funcția de șef al Inspectoratului Județean de Securitate C (anii 1984, 1985, 1986 și 1988).
3.2. Rămâne de analizat dacă a desfășurat activități prin care să fi suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.
Analiza documentelor evocate mai sus, din care instanța a prezentat cele mai relevante aspecte, duce la concluzia categorică a întrunirii și a celei de-a doua condiții.
Astfel,
- măsurile dispuse, precum dirijarea unor surse care să pătrundă în intimitatea celor vizați și interceptarea convorbirilor acestora,
- scopul adoptării acestor măsuri, anume de a depista poziția ostilă/atitudinea dușmănoasă a acestora față de politica partidului și statului, a conducerii acestora, față de regimul comunist,
- interesul manifestat pentru opiniile celor vizați relativ la aspectele menționate, pentru anturajul acestora, interes coroborat cu
- urmările pe care, factum notorium, le antrena împotriva celor vizați, pornind de la ostracizarea acestora în cadrul așa numitelor "puneri în discuția colectivului de oameni ai muncii", convocarea la sediul securității pentru avertizarea acestora,
toate acestea dovedesc un mecanism specific de supraveghere polițienească extrem de intrusiv în viața privată a celor urmăriți și o grevare a exercitării libertății de exprimare, de opinie și de conștiință, adică exact a acelor libertăți care conturează personalitatea unui om, care dau măsura demnității acestuia, grevare care - în raport de sistemul de valori al fiecăruia dintre cei vizați - poate echivala cu o suprimare efectivă a acestor libertăți.
Toate aceste acțiuni ale pârâtului, vizând punerea sub lupă a întregii vieți a persoanelor urmărite, menționate mai sus, vizând urmărirea acestora pentru opiniile lor, pentru convingerile lor religioase, pentru legăturile lor personale cu alți cetățeni români sau străini, constituie activități prin care s-au suprimat sau îngrădit următoarele drepturi și libertăți fundamentale ale omului, consacrate legislativ în epocă astfel:
Dreptul la libertatea de exprimare, libertatea opiniilor, consacrate în
- art. 28 din Constituția România din 1965, în vigoare în perioada de referință, potrivit căruia " România li se garantează libertatea cuvântului, a presei, a întrunirilor, a mitingurilor și a demonstrațiilor"
- art. 30 alin. 1 din Constituția România din 1965, în vigoare în perioada de referință, potrivit căruia "Libertatea conștiinței este garantată tuturor cetățenilor România".
- art. 19 pct. 1 și 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, texte potrivit cărora " (1) Nimeni nu trebuie să aibă de suferit din cauza opiniilor sale. (2) Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei de orice fel, indiferent de frontiere, sub formă orală, scrisă, tipărită ori artistică, sau prin orice alt mijloc, la alegerea sa".
Libertatea conștiinței și a religieiconsacrate în
- art. 30 din Constituția România din 1965, în vigoare în perioada de referință, potrivit căruia "Libertatea conștiinței este garantată tuturor cetățenilor România. este liber să împărtășească sau nu o credință religioasă".
- art. 19 pct. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, texte potrivit cărora " (1) Nimeni nu trebuie să aibă de suferit din cauza opiniilor sale".
- art. 18 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, text potrivit căruia
"1. Orice persoana are drept la libertatea gândirii, conștiinței și religiei; acest drept implică libertatea de a avea sau de a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa, precum și libertatea de a-și manifesta religia sau convingerea, individual sau în comun, atât în public cât și în particular, prin cult și îndeplinirea riturilor, prin practici și prin învățământ.
2. Nimeni nu va fi supus vreunei constrângeri putând aduce atingere libertății sale de a avea sau de a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa.
3. Libertatea manifestării religiei sau convingerilor nu poate fi supusă decât restricțiilor prevăzute de lege și necesare pentru ocrotirea securității, ordinii și sănătății publice ori a moralei sau a libertăților și drepturilor fundamentale ale altora.
4. Statele părți la prezentul pact se angajează sa respecte libertatea părinților și, atunci când este cazul, a tutorilor legali, de a asigura educația religioasă și morală a copiilor lor în conformitate cu propriile convingeri".
Dreptul la viață privată, la inviolabilitatea corespondenței,consacrat în
- art. 33 din Constituția România din 1965, în vigoare în perioada de referință, potrivit căruia "Secretul corespondenței și al convorbirilor telefonice este garantat".
- art. 17 pct. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, potrivit căruia "Nimeni nu va putea fi supus vreunor imixtiuni arbitrare sau ilegale în viața particulară, în familia, domiciliul sau corespondența sa, nici la atingeri ilegale aduse onoarei și reputației sale".
Dreptul la libera circulație,consacrat în art. 12 alin. 1 și 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, text potrivit căruia "1. Orice persoană care se află în mod legal pe teritoriul unui stat are dreptul de a circula acolo liber și de a-și alege liber reședința.
2. Orice persoană este liberă să părăsească orice țară, inclusiv propria sa țară".
4. Pârâtul susține, în intitulatele "note scrise" depuse la dosarul cauzei în data de 19 mai 2009, că "în accepțiunea legiuitorului faptul de a fi suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului nu poate presupune decât acțiuni comisive săvârșite cu intenție". Or, din nota de constatare, mai arată pârâtul, nu rezultă asta, mai exact nu rezultă nici un fel de fapte personale ale sale, nici unul din documentele invocate nefiind întocmit de el, ci doar semnate de el "pentru conformitate cu reglementările profesionale în vigoare la acea dată ca obligații de serviciu".
Apărarea pârâtului nu poate fi reținută ca validă; a susține că desfășurarea activităților relevate de instanța în paragrafele anterioare, nota, în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, au fost desfășurate de acesta din culpă este total neverosimil. La fel și susținerea acestuia că atribuțiile sale, ca șef al Inspectoratului Județean de Securitate C, s-au rezumat la semnarea "pentru conformitate" a documentelor invocate de instanță, susținerea sa fiind contrazisă de documentele la care s-a făcut referire mai sus.
Pârâtul mai susține că parte semnatară a Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice este Statul Român, iar potrivit principiilor de drept internațional public, subiecte de drept internațional public nu sunt cetățenii persoane fizice. " internaționale au efecte directe în ceea ce îi privește pe aceștia doar în sensul că aceștia pot invoca prevederile acestor tratate în fața unor instanțe competente pentru protecția drepturilor conținute în aceste tratate și nu în sensul că le incumbă obligația de a asigura protecția acestor drepturi. Această obligație incumbă doar statului semnatar, doar acesta putând fi tras la răspundere pentru încălcarea prevederilor tratatelor internaționale privind protecția drepturilor omului".
În raport de această apărare, Curtea observă că pârâtul omite pe de o parte faptul că, în speță, nu se pune problema antrenării răspunderii internaționale a statului român pentru încălcarea pactului mai sus invocat, iar pe de altă parte faptul că, în calitatea sa de organ al statului, a acționat în numele acestuia de maniera imputată. Măsura constituționalității și a respectării obligațiilor asumate internațional de către statul Român, este dată de acțiunile agenților acestuia, activitățile statului nefiind decât suma activităților instituțiilor sale.
Decizia pârâtului de a-și exercita atribuțiile legale, de serviciu, cu încălcarea a înșiși prevederile constituționale în vigoare în perioada de referință, a căror supremație era de asemenea consacrată, și a prevederilor tratatelor internaționale ratificate de România, de a se face unul din instrumentele de supraveghere și represiune ale regimului comunist, constituie o opțiune personală a acestuia, în raport de acesta analizându-se modul în care pârâtul și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu din perspectiva relevantă pentru aplicarea OUG nr. 24/2008.
Fiind, prin urmare, întrunită ipoteza normei legale cuprinsă în art. 2 lit. a din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, instanța - în temeiul art. 11 din același act normativ - va admite prezenta acțiune și va constata calitatea pârâtului de lucrător al Securității.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în mun. B, str. nr. 55-57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul ,. în mun. C,-, -. B,. 2,. 16, jud. C, și, în consecință:
Constată calitatea de lucrător al Securității în privința pârâtului, născut la data de 16.02.1935 în C, fiul lui și.
Definitivă. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 20 mai 2009.
JUDECĂTOR GREFIER
Red./dact. 4 ex.MN/MN
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
