Anulare act administrativ . Sentința 2134/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Comentarii

0

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Sentința civilă nr.2134

Ședința publică de la 20.05.2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Hortolomei Victor

GREFIER - - -

...

Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, prin consilier juridic, lipsind pârâtul.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că, pârâtul a depus la dosar în data de 12.05.2009 concluzii scrise, prin serviciul registratură.

Reprezentantul reclamantului depune la dosar delegație.

Curtea, verificând actele și lucrările dosarului, constată că prin întâmpinare pârâtul a solicitat proba cu înscrisuri, fila 11 dosar și pune în discuție cererea acestuia.

Reprezentantul reclamantului arată că a depus la dosar toate înscrisurile despre care face vorbire în acțiune. Referitor la proba cu înscrisuri arată că a depus la dosar Planul de măsuri aprobat pentru folosirea mijloacelor tehnice. Referitor la acest Plan de măsuri arată că acesta face parte din documentația aflată la dosar.

Curtea constată că înscrisurile solicitate de pârât prin întâmpinare s-au depus la dosar în cadrul documentației, care a și fost comunicată pârâtului, astfel că cererea sa a rămas fără obiect.

Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, să se constate existența calității de lucrător al Securității în ceea ce îl privește pe. Consideră că s-a încălcat dreptul la libera exprimare.

CURTEA

Asupra cauzei de contencios administrativ prezente:

Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul acestei instanțe, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul, să se constate calitatea acestuia de lucrător al Securității.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin cererea nr.P/4343/06/21.03.2007, adresată Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității de către doamna, se cerea verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului nr.I -. Ținând cont de prevederile art.1 alin.7 din OUG nr.24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.293/2008, cererea formulată este legală.

Așa cum rezultă și din cuprinsul Notei de Constatare nr. S/D1/-.12.2008, precum și al înscrisurilor pe care le-a atașat acțiunii, pârâtul, având gradul de în cadrul Inspectoratului Județean A, Serviciul 2, în supravegherea informativă a unei persoane, semnalată cu "afirmații cu caracter tendențios la adresa politicii statului", a dispus următoarele măsuri informativ-operative:

"Bazându-ne pe faptul că obiectivul își desfășoară activitatea în compartimentul "" unde vin și diferiți delegați de la alte unități cu care întreprinderea are relații de colaborare, se va face un denunț anonim la adresa sa, din care să rezulte că obiectivul are o atitudine necorespunzătoare față de politica statului. Acest denunț va fi adresat conducerii unității noastre, cu rugămintea de a se dispune măsurile necesare. Conținutul concret al denunțului este cel alăturat. După primirea denunțului conducerea unității va ordona măsuri de verificare, iar împreună cu ofițerul de cercetare penală se va trece la documentarea activității obiectivului în cauză / / ".

"Vor fi identificate toate persoanele care își desfășoară activitatea cu obiectivul și vor fi verificate, după care vor fi contactate în vederea efectuării unor acte premergătoare";

"Rețeaua informativă cu posibilități de informare pe lângă obiectiv, inf. "" și "" va fi orientată să-I contacteze în această perioadă, pentru a stabili date în legătură cu atitudinea pe care o adoptă în prezent și cu reacția sa față de măsurile întreprinse de organele de securitate.";

"La domiciliul său se va asigura instalarea mijloacelor tip T, pentru a identifica eventuale legături față de care face anumite comentarii necorespunzătoare.";

"După efectuarea actelor premergătoare raportate și îndeplinirea celorlalte măsuri propuse se va trece la anchetarea sa și la luarea măsurilor preventive corespunzătoare.

Potrivit probatoriului depus, măsurile redactării denunțului anonim și a identificării persoanelor din anturajul persoanei contactate în vederea efectuării de acte premergătoare, propuse de maiorul, au fost puse în aplicare.

De asemenea, pârâtul a propus să se aprobe persoanei de mai sus deoarece, "în repetate rânduri a făcut afirmații cu caracter denigrator, comentând negativ unele neajunsuri și greutăți social-politice care în concepția sa <își au originea în sistemul socialist. De asemenea elogiază modul de viață din occident, făcând comparații defavorabile cu situația din țara noastră././."

Potrivit probatoriului depus la dosar, din Raportul privind modul cum a decurs avertizarea, reiese că măsura avertizării propusă de domnia sa, a fost pusă în aplicare, astfel: "pe baza aprobării avertizării dată de șeful securității, la data de 24.07.1986 s-a trecut la avertizarea numitului /./ În sarcina sus-numitului s-a reținut audierea și colportarea unor știri de la posturile de radio străine, cunoscute cu activitate ostilă statului nostru precum și unele comentarii negative la adresa politic statului nostru. a fost efectuată în prezența secretarului Comitetului de partid pe întreprindere care a condamnat atitudinea necorespunzătoare a lui ".

Ulterior măsurii avertizării, pârâtul a completat măsurile informativ-operative luate, cu următoarele:

1. "Rezidentul < va stabili aprecierile pe care obiectivul le face față de situația din țara noastră, natura relațiilor ce le are cu G, lucrat prin. Termen permanent."

2. "Sursa <> va avea în atenție modul cum se achită de sarcinile de serviciu, preocupările prezente și eventuale comentarii politice. Termen permanent."

3. "Având în vedere că de curând a fost mutat la locul său de muncă și numitul, lucrat prin, se vor instala mijloace la locul de muncă pentru a cunoaște mai bine preocupările lor, eventuale comentarii, influențe negative reciproce și modul cum se achită de sarcinile profesionale."

Măsura dirijării informatorilor, propusă de pârâtul a fost pusă în aplicare.

De asemenea, pârâtul a dispus folosirea mijloacelor de tip (tehnică operativă de interceptare a convorbirilor telefonice), asupra unei persoane supravegheate informativ, deoarece întreținea relații cu sora sa, stabilită în. a fost pusă în aplicare.

Referitor la cele reținute anterior, reclamantul a considerat utilă următoarea precizare: în terminologia Securității, prin"dirijarea"informatorilor se înțelegea stabilirea sarcinilor pe care aceștia trebuiau să le îndeplinească (ce categorie de informații se cerea a fi obținute și prin ce modalitate), comunicarea acestor sarcini către informator, preluarea propriu -zisă a notelor informative, selectarea lor și, în funcție de conținut, îndreptarea notelor către alți ofițeri sau structuri ale Securității. Prin urmare,încălcarea propriu-zisădreptului la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor, s-a produs,în momentul în care sursele Securității au pătruns, ca urmare a instructajului primit, în intimitatea persoanei urmărite, oferind informații despre opiniile și anturajul acesteia.

În concluzie, a opinat că activitățile desfășurate de către pârâtul, în calitate de angajat al fostei Securități, au suprimat următoarele drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislație în vigoare la acea dată:

> dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor (art. 28 din Constituția Românie din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice);

> dreptul la viață privată - secretul corespondenței și al convorbirilor telefonice (art. 33 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice);

Pentru argumentele prezentate anterior, a considerat că sunt asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a din nr.OUG 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008 pentru a se putea constata calitatea de "lucrător al Securității". Astfel, norma citată impune îndeplinirea următoarelor condiții pentru a se putea reține calitatea invocată:

1. Persoana să aibă calitatea de ofițer, inclusiv acoperit, sau subofițer al Securității în perioada 1945-1989. Or, în speța dată, această condiție este asigurată deoarece, pârâtul a avut gradul de în cadrul Inspectoratului Județean A, Serviciul 2 în anii 1986, 1987, 1988.

2. În calitatea menționată la punctul 1 să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Și această condiție este asigurată deoarece așa cum am expus-o anterior, dirijarea surselor, investigațiile întreprinse asupra persoanelor urmărite, reprezintă încălcări ale drepturilor și libertăților expuse mai sus.

In drept, și-a întemeiat acțiunea pe conținutul articolelor 1 alin 7, art. 2 litera a), art. 8 litera a), art. 33 alin. 1 și art. 11 alineatul 1 ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.24/2008, privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.293/2008, coroborate cu art.27 alin.1 din Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, adoptat prin Hotărârea Colegiului Nr. 2/2008, publicat în Monitorul Oficial al României Nr. 18/09.01.2009, precum și pe dispozițiile articolului 112 al Codului d Procedură Civilă.

În dovedirea acțiunii a înțeles să folosească următoarele probe:

1. Nota de Constatare nr. S/D1/-.12.2008, aprobată de Colegiul;

2. Dosarul 12320 (cotă ), vol. 2,. 7, 9, 18, 20, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31;

3. Dosarul - (cotă ), vol. 1,. 1, 7, 9, 11; vol. 2,. 3, 6, 7, 8.

4. Adresa nr. S/73511A,B,L,1106.08.2008 transmisă de CNSAS către, și MIRA precum și adresa nr. S/7551/l/10.10.2008, transmisă de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității către;

5. Adresele de răspuns ale (S/-.10.2008), (S/17279/18.08.2007, (A//04.09.2008), Ministerul Internelor și Reformei Administrative (S/-.09.2008) și (S/-/ 17.10.2008).

Materialele menționate la punctele 2 respectă condițiile puse de articolul 11 alineatul 3 al Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2008, privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008.

Pârâtul a formulat întâmpinare solicitând a se avea în vedere că acțiunea formulată este netemeinică și nelegală. A precizat că a avut competențe de contrainformații în domeniul economic, ca ofițer de informații, calitate publică declinată în raporturile socio - profesionale. Interpretarea dată probatoriului de către reclamant este eronată și tendențioasă, denaturându-se sensul unor noțiuni, precum ar fi avertizarea. Aceasta desemna o de prevenire desfășurată în mod secret, în afara cadrului penal, care avea scopul de a preveni, preîntâmpina, feri sau proteja persoanele ale căror fapte se puteau constitui în timp, în premise ale unor infracțiuni date în competență securității. În acest proces, persoanele în cauză conștientizau posibilitatea apariției unui risc penal.

Dosarul repartizat spre verificare conținea un raport informativ al unui ofițer, cu informațiile relatate în acțiunea în constatare prezentă, obținute prin contactul direct cu persoana, fără declinarea calității de ofițer de informații. În scopul respectării obligației de nedeconspirare a ofițerului, s-a folosit o scrisoare anonimă identică cu raportul infirmativ. Conform metodologiei de lucru, s-a întocmit un plan de măsuri în care s-au propus spre aprobare măsurile precizate de reclamant. În mod greșit, se susține așadar că pârâtul a dispus asemenea măsuri. Întreaga activitate de verificare a informațiilor, s-a desfășurat în mod secret, fără posibilitatea ca faptele persoanei să ajungă în spațiul public și să-i afecteze imaginea ori drepturile și libertățile invocate. Este de reținut evoluția cazului spre fapte lipsite de pericol social, care nu a mai impus luarea tuturor măsurilor propuse, unele nemaifiind posibile, iar altele reclamând un timp îndelungat care depășea termenele de verificare în cazuri pendinte.

Este afirmația reclamantului referitoare la aducerea la îndeplinire a măsurilor și nu au fost prezentate dovezi în acest sens, înscrisuri întocmite de pârât. Opinia reclamantei referitoare la suprimarea dreptului la libertatea de exprimare, prin pătrunderea surselor în intimitatea persoanei, nu este dovedită, iar informațiile obținute ulterior au un caracter de largă generalitate. surselor în intimitate presupune un proces foarte, de dificultate ridicată, care precizează apropierea efectivă față de o persoană și câștigarea încrederii acesteia, fapt care nu s-a realizat în speță.

Nu este reală nici susținerea privind faptul că pârâtul ar fi dispus folosirea mijloacelor în acest caz, întrucât nu avea puterea de decizie necesară. Folosirea acestor mijloace se realiza în baza unui plan separat de instalare aprobat de conducerea unității. În realitate, folosirea acestui termen de către reclamantă este abuzivă, astfel încât trebuie să se depună la dosar, de către reclamant acest plan individualizat, precum și materialele informative, în transcript, rezultate din exploatarea acestora.

A solicitat în consecință, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

Și-a întemeiat întâmpinarea pe prevederile art.112, 115 Cod procedură civilă, și OUG -.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, respectiv cele menționate de reclamant în cerere, înscrisuri care au fost comunicate și pârâtului.

La termenul de judecată din data de 20.05.2005, Curtea a luat act că probele - înscrisuri solicitate de pârât, prin întâmpinare se află la dosar, în cadrul documentației depuse de reclamant.

Prin memoriul din 12.05.2009, pârâtul a invocat excepția de procedură a nesemnării documentelor depuse de către reclamant cu mențiunea "conform cu originalul", cu atât mai mult cu cât multe documente cuprind modificări, ștersături. A precizat că măsurile informativ operative nu au fost dispuse de dumnealui, ci doar propuse. La fel și în cazul privind folosirea mijloacelor, care au fost propuse, însă măsura nu s-a realizat. Nu s-a depus nici planul de măsuri aprobat pentru instalarea și folosirea mijloacelor și transcriptul materialelor obținute și a precizat că raportul tipizat nr.-/05.12.1987 l-a semnat pentru șeful serviciului, având caracter de "propunere", conform conținutului său. Aprobarea s-a dat de șeful unității, conform rezoluției olografe de pe înscris, pârâtul neavând această putere de decizie. Lucrarea în cauză aparținea altui ofițer, aspect care rezultă din indicativul înscris în partea de sus a fiecărui transcript.

Lucrarea persoanei din dosarul nr.- în cadrul supravegherii informative, nu are relevanță pentru stabilirea calității de "lucrător de securitate", pentru că scopul supravegherii viza stabilirea naturii legăturilor persoanei respective cu alte persoane din străinătate și nu atitudinea politică față de statul comunist.

Curtea de APEL BUCUREȘTIs -a constatat legal sesizată și competentă material să soluționeze prezenta cauză, date fiind prevederile art.3 Cod procedură civilă, și ale OUG 24/2008.

Examinând actele și lucrările dosarului susținerile părților, Curtea apreciază că prezenta acțiune este întemeiată pentru următoarele considerente:

Mai întâi, Curtea consideră necesar a efectua câteva aprecieri cu caracter general, de natură să pună în lumină rațiunea adoptării legislației privind accesul la propriu dosar și deconspirarea Securității, precum și consecințele hotărârilor judecătorești pronunțate în urma parcurgerii procedurilor prevăzute de OUG 24/2008, aprobată cu modificări prin Lg.nr.293/2008.

În acest sens, trebuie observat că în preambulul OUG 24/2008, aprobată cu modificări prin Lg.293/2008, se relevă că "în perioada de dictatură comunistă, cuprinsă între 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, puterea comunistă a exercitat, în special prin organele securității statului, parte a poliției politice, o permanentă teroare împotriva cetățenilor țării, drepturilor și libertăților lor fundamentale".

Din analiza preambulului și a prevederilor OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității aprobată cu modificări prin Lg.293/2008, rezultă, fără echivoc, că rațiunea adoptării acestui act normativ derivă din necesitatea cunoașterii de către membrii unei societăți postcomuniste a fostului regim totalitar, depășiri nivelului organizatoric, intelectual și moral impus de un sistem caracterizat prin structuri și moduri de gândire inadecvate, respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, creării unei culturi politice autentice și a unei societăți civilizate, verificării a posteriori a comportamentului persoanelor care, în prezent, candidează pentru sau după caz, ocupă demnități ori funcții publice (aflându-se în situații de a fi garanții Constituției și ai democrației) sau dețin titluri care implică o dimensiune morală primordială, legea neavând un scop punitiv și neinstituind, per se, o responsabilitate penală a celor în privința cărora se va constata că au fost lucrători sau colaboratori ai Securității. Totodată, reglementarea în discuție contribuie la o mai bună înțelegere a prezentului și la o proiectare adecvată a viitorului societății românești.

În esență, sub aspectul care interesează în cauză, OUG 24/2008, aprobată cu modificări prin Lg.293/2008, urmărește scopul de deconspirare, indicat în preambul, a persoanelor care au contribuit la instrumentarea dosarului întocmit de Securitate, sau au efectuat activitățile prevăzute de actul normativ, prin consemnarea publică - publicarea în Monitorul Oficial al României Partea III-a, și punerea la dispoziția mijloacelor de informare în masă de către reclamantul, în temeiul art.12 alin.1 din ordonanță, a celor care ocupă demnitățile sau funcțiile enumerate în art.3, precum și a celor care își manifestă intenția de a candida pentru alegerea sau numirea în aceste demnități sau funcții publice, actul normativ antrenând doar eventuale consecințe de ordin moral în privința celor care au încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale altora în perioada dictaturii comuniste.

Prin urmare, rolul instanței judecătorești învestită cu soluționarea unei acțiuni în constatarea calității de lucrător sau după caz, colaborator al Securității, nu este acela de a stabili vinovații sau de a le comensura, de a aplica pedepse și de a le individualiza, instanța nerealizând o justiție retributivă, ci de a verifica, pe baza copiilor certificate de pe documentele aflate în arhiva reclamantului și eventual, a altor probe, întrunirea cumulativă a condițiilor prevăzute de lege pentru existența calității în discuție, rațiunea legii și rolul instanței fiind în acord cu principiile stabilite atât prin Rezoluția Adunării a Consiliului Europei nr.1096/1996 privind demantelarea fostelor regimuri comuniste, cât și prin jurisprudența CEDO, ca expresie a celor mai înalte idei despre justiție și echitate ( a se vedea hotărârea de M Cameră pronunțată la data de 16.03.2006 în cauza Zdanoka contra Letoniei; decizia de inadmisibilitate din 22.11.2001 în cauza Knauth contra Germaniei).

Pe fondul cauzei, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că, în urma cererii numitei (fila 21) privitoare la deconspirarea agenților Securității care au contribuit la instrumentarea dosarului nr.I - al cărui titular este autoarea solicitării, pârâtul a fost supus verificărilor sub aspectul funcționării sale în cadrul fostei Securități. Urmare a acestor verificări, reclamantul a întocmit nota de constatare nr.S/DI/I/3795/15.12.2008, în temeiul căreia a sesizat instanța cu prezenta acțiune, depunând la dosar înscrisurile identificate în arhiva ce a aparținut fostei Securități, referitoare la pârât.

Din analiza acestor înscrisuri, rezultă că au fost identificate, cu privire la pârât, două dosare întocmite pe numele a două persoane urmărite, în ambele dosare pârâtul semnând documente relevante în calitate de în cadrul Inspectoratului Județean A, Serviciul 2.

Totodată, se constată că, alături de cerința art.2 lit.a din OUG nr.24/2008 ca persoană verificată să fi fost ofițer sau subofițer al Securității, în perioada 1945 - 1989, este întrunită și cea de-a doua condiție a textului legii, în sensul ca pârâtul să fi desfășurat activități prin care să fi suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.

Astfel, cu privire la dosarul întocmit pe numele persoanei având inițialele se reține, în primul rând, că pârâtul, în calitate de ofițer al Securității, a întocmit și semnat înscrisul intitulat "Plan de măsuri pentru documentarea activității obiectivului "" (numele conspirativ de urmărit al titularului), filele 37 - 38, care cuprinde:

- măsura redactării unui denunț anonim la adresa obiectivului "", din care să rezulte că obiectivul are o atitudine necorespunzătoare față de politica statului, indicându-se și conținutul concret al denunțului;

- efectuarea de verificări și chiar acte premergătoare începerii urmăririi penale împotriva obiectivului "" în baza denunțului anonim;

- instalarea mijloacelor tip la domiciliul obiectivului "" pentru a identifica eventualele legături față de care face anumite comentarii necorespunzătoare;

- mențiunea că după efectuarea actelor premergătoare raportate și îndeplinirea celorlalte măsuri propuse, se va trece la anchetarea sa și la luarea măsurilor preventive corespunzătoare, indicându-se și termenul de anchetare, respectiv 15.03.1986.

Măsura redactării unui denunț anonim,propusă de pârâtul în documentul indicat mai sus, a fost pusă în aplicare, acest denunț fiind atașat la dosar (filele 55, 56), precum și înscrisurile care atestă efectuarea verificărilor și actelor premergătoare, filele 47-54, determinate de formularea denunțului anonim.

De asemenea, pârâtul a întocmit și semnat înscrisul având denumirea "Raport cu propuneri de avertizare a numitului " (filele 43-44), în vederea prevenirii proliferării concepțiilor critice ale acestuia la adresa regimului comunist, dar favorabil modului de viață din occident.

Măsura avertizării propusă de pârâtul în documentul indicat anterior, a fost pusă în aplicare, așa cum rezultă din "Raportul privind modul cum a decurs avertizarea numitului " din 25.07.1986, întocmit și semnat de pârât, filele 45-46, în care se consemnează printre altele, că "Pe baza aprobării avertizării dată de șeful Securității, la data de 24.07.1986 s-a trecut la avertizarea numitului //. În sarcina sus-numitului s-a reținut audierea și colportarea unor știri de la posturile de radio străine, cunoscute cu activitate ostilă statului nostru, precum și unele comentarii negative la adresa politicii statului nostru. a fost efectuată în prezența secretarului Comitetului de partid pe întreprindere care a condamnat atitudinea necorespunzătoare a lui ".

Relevantă este și mențiunea din "Nota de analiză" din 20.12.1986, întocmită și semnată de pârâtul,filele 39 - 40, în sensul că "informațiile obținute după avertizare evidențiază că măsura a fost eficientă deoarece nu a mai fost semnalat cu atitudine necorespunzătoare față de situația actuală din țara noastră". În același document se dispune întreprinderea în continuare de măsuri pentru cunoașterea eficienței măsurilor luate împotriva sa, stabilindu-se sarcinile concrete ce revin surselor " " și "", respectiv categoriile de informații ce trebuiau obținute și prin ce modalități.

Măsura dirijării informatorilor, prevăzută de pârât în documentul indicat anterior, a fost pusă în aplicare, fapt dovedit cu notele informative redactate de sursele " " și "" (filele 41, 42).

Cum corect susține și reclamantul prin cererea introductivă, în momentul în care sursele Securității au pătruns, ca urmare a instructajului primit, în intimitatea persoanei urmărite, oferind informații despre opiniile și anturajul acesteia, având și un vădit caracter intimidant cu privire la aceasta, s-a realizat încălcarea propriu-zisă a dreptului la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor. De altfel, pârâtul, prin modul în care a propus și pus în executare măsura avertizării numitului, a încălcat în mod direct și nemijlocit cele două libertăți fundamentale. Aserțiunile pârâtului privind natura și rolul măsurii avertizării nu prezintă nicio relevanță în cauză, având în vedere că înscrisurile prezentate anterior demonstrează, indubitabil, că ea a fost utilizată în concret pentru ca persoana urmărită să nu se mai exprime critic la adresa regimului comunist și favorabil modului de viață occidental, fapt ce reprezintă o încălcare brutală și elocventă a celor două libertăți fundamentale.

De asemenea, nu prezintă relevanță juridică faptul că aprobarea măsurilor prin care s-au încălcat drepturilor și libertățile fundamentale a fost dată de un alt ofițer al Securității, în condițiile în care, prin propunerea acestora și punerea măsurilor în executare, pârâtul și-a adus o contribuție esențială la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale, fiind îndeplinită cerința legală de a desfășura activități prin care a suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.

În acest context, trebuie precizat și faptul că OUG nr.24/2008 nu impune cerința unei pluralități de suprimări sau îngrădiri ale drepturilor și libertăților fundamentale, fiind suficientă o singură suprimare sau îngrădire a acestor drepturi și libertăți în sensul art.2 lit.a din ordonanța de urgență pentru a se constata calitatea de lucrător al Securității, potrivit acestui act normativ.

Din dosarul întocmit pe numele persoanei având inițialele, se constată că pârâtul a aprobat raportul prin care s-a propus ca această persoană să fie lucrată în supravegherea informativă (fila 57) și a solicitat aprobarea folosirii mijloacelor de (tehnică operativă de interceptare a convorbirilor telefonice) față de această persoană, pentru a se afla relațiile "pe care le întreține cu persoane din țară și exterior, probleme de interes în legătură cu rezolvarea de servicii, vizite primite sau efectuate, alte probleme de interes operativ" (fila 63).

Măsura interceptării convorbirilor telefonice solicitată de pârâtul, a fost pusă în aplicare, astfel cum rezultă din înscrisurile care redau convorbirile interceptate (filele 64 - 67), deși ea avea un caracter vădit nelegitim, reprezentând, prin chiar scopurile indicate în raportul de solicitare a aprobării utilizării tehnicii speciale, doar o modalitate de încălcare a dreptului la viață privată.

Totodată, se constată că înscrisurile depuse la dosar de către reclamant au fost certificate prin aplicarea ștampilei pe fiecare dintre ele, astfel că este îndeplinită în mod rezonabil cerința prevăzută de art.112 pct.5 alin.2 Cod procedură civilă, critica pârâtului sub acest aspect urmând a fi înlăturată, având în vedere și faptul că nu s-a demonstrat existența vreunei vătămări care să impună anularea lor, în condițiile art.105 alin.2 Cod procedură civilă.

De asemenea, având în vedere considerentele expuse anterior, nu sunt întemeiate nici celelalte apărări formulate de pârât.

Rezultă, deci, fără echivoc, că pârâtul nu numai că a funcționat ca ofițer în cadrul Securității, în perioada 1986 - 1988, dar prin activitățile desfășurate a suprimat dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor, prevăzut de art.28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art.19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, precum și dreptul la viață privată - secretul corespondenței și al convorbirilor telefonice, prevăzut de art.33 din Constituția României din 1965, coroborat cu art.17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.

Pe cale de consecință, pentru considerentele expuse anterior, în temeiul art.11 rap. la art.2 lit.a din OUG nr.24/2008, se va admite acțiunea și se va constata calitatea de lucrător în privința pârâtului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea formulată de formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, cu sediul în B,--57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul, născut la data de 05.01.1941 în localitatea . județul A, fiul lui și, domiciliat în municipiului A I,-, județul

Constată calitatea de lucrător al Securității în privința pârâtului.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi 20.05.2009.

PREȘEDINTE GREFIER

Red.HV

Gh./4 ex.

11.01.2010

Președinte:Hortolomei Victor
Judecători:Hortolomei Victor

Vezi și alte spețe de contencios administrativ: