Anulare act administrativ . Sentința 220/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Comercială și de contencios Administrativ și Fiscal
Dosar nr.- -
SENTINȚA Nr. 220/CA/2009
Ședința publică din 09 noiembrie 2009
Completul P 4 este format din:
PREȘEDINTE: Groza Gheorghe G - președintele instanței
GREFIER: - -
Pe rol, fiind pronunțarea hotărârii asupra cauzei în contencios administrativ introdusă de reclamantul C din O,-, - 12,.. 16, Județul B, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală B,-, sector 5, având ca obiect anulare act administrativ.
Se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc la data de 02.11.2009 când părțile prezente au pus concluzii consemnate în încheierea de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 09.11.2009.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra acțiunii de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la instanță în data de 22 iulie 2009, reclamantul Cas olicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, desființarea Ordinului nr. 1108 din 22 mai 2009, prin care s-a dispus revocarea sa din funcția publică de conducere de director executiv la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale B, repunerea sa în funcția deținută anterior și obligarea pârâtei la plata unor despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și recalculate și a celorlalte drepturi bănești de care ar fi beneficiat, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul arată că a îndeplinit funcția de director executiv la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale B, funcție pe care a ocupat-o prin concurs și că, în data de 22 mai 2009, prin Ordinul nr. 1108, emis de pârâtă, a fost eliberat din această funcție pe considerentul desființării funcției de director executiv.
A apreciat reclamantul că ordinul, în întregul lui, contravine prevederilor legale, deoarece a fost dat cu încălcarea dispozițiilor art. 97 lit. c și art. 99 alin. 1 lit. b din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, conform cărora încetarea raportului de serviciu prin eliberarea din funcția publică de conducere poate avea loc doar în cazul în care autoritatea sau instituția publică își reduce personalul ca urmare a reorganizării activității, prin reducerea postului ocupat de funcționarul public or, în speță, prin OUG nr. 37/2009 nu s-a desființat în fapt postul, ci doar s-a schimbat denumirea acestuia din director executiv în director coordonator, fără să existe și o modificare de atribuții.
A mai invocat reclamantul încălcarea dispozițiilor art. 100 alin. 4 din Legea nr. 188/1999, potrivit cărora reducerea unui post este justificată dacă atribuțiile aferente acestuia se modifică în proporție de peste 50 %, sau dacă sunt modificate condițiile specifice de ocupare a postului respectiv, referitor la studii or, în cazul de față, nu au fost modificate nici atribuțiile aferente postului și nici condițiile referitoare la studii.
De asemenea, s-au invocat dispozițiile art. 1005 alin. 5 din Legea nr. 188/1999 și art. 100 alin. 1 lit. c din Legea nr. 188/1999.
A susținut reclamantul că prin ordinul emis s-a încălcat însuși scopul Legii nr. 188/1999, prevăzut de art. 1 alin. 2, care constă în asigurarea unui serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient și imparțial.
Mai arată reclamantul că, în perioada de preaviz a optat pentru una din funcțiile vacante, ținând seama de faptul că altminteri ar fi rămas fără un loc de muncă, în condițiile în care lucrează în sistemul vamal de peste 30 ani și are o perioadă scurtă de timp până la pensionare, dar această împrejurare nu acoperă și nici nu justifică caracterul abuziv și nelegal al actului atacat.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta Bas olicitat respingerea acțiunii reclamantului, invocând excepția lipsei de interes a acestuia, precum și excepția lipsei procedurii prealabile și, în cazul neadmiterii acestora, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Cu privire la prima excepție, pârâta a invocat excepția lipsei de interes a reclamantului, ținând seama de faptul că acesta și-a exprimat opțiunea de a ocupa una din funcțiile publice vacante și a solicitat să fie numit în funcția publică de conducere de șef birou vamal la Biroul Vamal din cadrul Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale G, apreciind că, în aceste condiții, reclamantul nu mai avea nici un interes în a solicita anularea Ordinului președintelui cu nr. 1108/2009.
Pe parcursul judecării cauzei, pârâta a renunțat la cea de-a doua excepție, deoarece reclamantul a făcut dovada formulării plângerii prealabile.
Cu privire la fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, deoarece, potrivit dispozițiilor legale, condițiile specifice de ocupare a postului de director coordonator al serviciului public deconcentrat sunt diferite într-o proporție mai mare de 50 % față de condițiile specifice de ocupare a funcției publice de conducere a serviciului deconcentrat. Astfel, pentru ocuparea funcției publice de conducere se cere vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării acestei funcții, cerință care nu trebuie îndeplinită în cazul funcției de director coordonator și, pentru participarea la concursul de recrutare organizat pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere, candidații trebuie să fi absolvit studii de masterat sau postuniversitare în domeniul administrației publice, management, ori în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice, condiție care nu se cere a fi îndeplinită în cazul funcției de director coordonator.
S-a mai arătat că emiterea actului administrativ atacat s-a făcut în deplină concordanță cu dispozițiile legale în vigoare, cu aplicabilitate în cauză, invocându-se în acest sens dispozițiile art. III alin. 1 și alin. 11 din OUG nr. 37/2009.
Examinând acțiunea pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, curtea va constata că aceasta este în parte fondată, urmând a fi admisă ca atare, potrivit dispozitivului prezentei.
Astfel, prin Ordinul nr. 1108 din 22.05.2009, emis de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, începând cu data de 23 mai 2009, ca urmare a desființării funcției publice de conducere de director executiv, reclamantul a fost eliberat din funcția publică de conducere de director executiv la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale
Prin același ordin, s-a dispus ca numirea reclamantului în funcția publică de conducere de șef birou vamal la Biroul Vamal, din cadrul Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale G, să se facă prin ordin al Vicepreședintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
În considerentele ordinului, autoritatea pârâtă face referire la dispozițiile OUG nr. 37/2009.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. III alin. 1 și alin. 11 din OUG nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționaților publici,funcțiile publice, funcțiile publice specifice și posturile încadrate în regim contractual, care conferă calitatea de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale prevăzute în anexa la ordonanță, care face parte integrantă din aceasta, precum și adjuncții acestuia, se desființează în termen de 32 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență,iar în anexa cuprinzând lista serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, la lit. F "Ministerul Finanțelor Publice" pct. 2 sunt indicatedirecțiile regionale, județene, respectiv a municipiului B, pentru accize și operațiuni.
Se impune precizarea că, prin Decizia nr. 1257 din 7 octombrie 2009 Curții Constituționale, s-a constatat că Legea pentru aprobarea OUG nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice este neconstituțională, reținându-se existența unui viciu de neconstituționalitate extrinsecă, constând în emiterea de către guvern a unei ordonanțe de urgență într-un domeniu care, potrivit art. 115 alin. 6 din Constituție, este sustras competenței sale.
În considerentele deciziei s-a reținut că, prin OUG nr. 37/2009, așa cum a fost aprobată prin lege de către Parlament, a fost afectat regimul juridic al serviciilor publice deconcentrate, precum și statutul juridic al unor funcționari publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, stabilit prin Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, adoptată de Parlament în conformitate cu prevederile art. 73 alin. 3 lit. j din Legea fundamentală, potrivit cărora statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică și că, de altfel, prin întreg conținutul reglementării, Guvernul a intervenit într-un domeniu pentru care nu avea competența materială, încălcând astfel dispozițiile art. 115 alin. 6 din Constituție.
Or, potrivit art. 31 alin. 1 și 3 din Legea nr. 47/1992, decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie, iar dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale.
Potrivit art. 9 alin. 5 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, acțiunea introdusă de persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțele de guvern sau prin dispoziții din ordonanțe, poate avea ca obiect și anularea actelor administrative emise în baza acestora, iar conform alineatului 4 al aceluiași articol, în situația în care decizia de declarare a neconstituționalității este urmarea unei excepții ridicate în altă cauză, acțiunea poate fi introdusă direct la instanța de contencios administrativ competentă în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea
Ținând seama de aceste dispoziții legale curtea apreciază că decizia Curții de Constituționale de constatare a neconstituționalității legii de aprobare a OUG nr. 37/2009 produce efecte și cu privire la fondul prezentului litigiu, condiții în care, actul administrativ atacat, respectiv ordinul atacat, este nelegal, ca urmare a constatării neconstituționalității actului normativ în temeiul căruia a fost emis.
Astfel fiind, actul administrativ atacat este nelegal și urmează a fi anulat ca atare.
Cât privește motivele de fond invocate de către reclamant, curtea va reține următoarele:
Cu privire la excepția lipsei de interes a reclamantului în promovarea prezentei acțiunii, curtea apreciază că apărarea pârâtei nu poate fi primită, reclamantul acceptând să fie numit într-una dintre funcțiile vacante pentru ca să nu rămână fără un loc de muncă, după ce a muncit peste 30 de ani în sistemul vamal.
Faptul că o persoană de vârsta reclamantului, care are o asemenea vechime în sistem și o familie, fiind și aproape de vârsta de pensionare, a acceptat un post în localitatea, la o depărtare considerabilă de casă, nu însemnă că nu mai are interes să atace ordinul prin care a fost revocat din funcția publică de conducere pe care o ocupa în localitatea de domiciliu.
De asemenea, în ceea ce privește fondul pricinii, curtea va reține că, într-adevăr, prin emiterea deciziei contestate au fost încălcate dispozițiile art. 97 lit. c, art. 99 alin. 1 lit. b din Legea nr. 188/1999, precum și ale art. 100 alin. 4 din aceeași lege, în speță nefiind vorba despre o reducere a personalului ca urmare a reorganizării activității entității emitente, nici de o reducere a postului ocupat de funcționarul public.
Se va mai reține că nu au fost modificate nici atribuțiile aferente postului și nici condițiile referitoare la studii, prin art. III din OUG nr. 37/2009, funcțiile publice, funcțiile publice specifice și posturile încadrate în regim contractual, care conferă calitatea de conducător al serviciilor publice deconcentrate fiind desființate, în locul acestora fiind instituită funcția de "director coordonator al serviciului public deconcentrat, care urmează să-și exercite funcțiile în baza unui contract de management încheiat cu ordonatorul principal de credite, condiții în care suntem în situația înlocuirii propriu-zise a denumirii postului.
Nu poate fi primită apărarea pârâtei nici în sensul că reclamantul nu poate solicita reîncadrarea în funcția avută anterior, deoarece aceasta nu ar exista, câtă vreme, așa cum s-a arătat mai sus, ca urmare a declarării neconstituționalității legii de aprobare a OUG nr. 37/2009, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale.
Cât privește cererea reclamantului, de a se dispune obligarea pârâtei la plata unor despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și recalculate, precum și a celorlalte drepturi bănești de care ar fi beneficiat, curtea va reține că cererea este nefondată și nu a fost susținută pe parcursul derulării cauzei.
Mai mult de atât, reclamantul a acceptat numirea într-una din funcțiile vacante și nu a depus la dosarul cauzei vreo dovadă, din care să rezulte că salariul obținut în actuala funcție este mai mic decât cel pe care l-ar fi obținut în funcția avută anterior revocării sale.
Astfel fiind, acest capăt de cerere va fi respins ca nefondat.
Față de cele ce preced, curtea, în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, raportat la prevederile art. 9 din aceeași lege, raportat la dispozițiile Cartei sociale revizuite, precum și ale Directivelor 2001/23/CE, 80/987/CEE și 2002/74/CE (care au stat la baza adoptării articolului 30 din Carta Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, intrată în vigoare la 1 decembrie 2009), va admite în parte acțiunea, va anula ordinul atacat, emis de pârâtă, va dispune repunerea reclamantului în funcția deținută anterior și va respinge cererea reclamantului privind obligarea pârâtei la plata despăgubirilor.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, va fi obligată pârâta la plata sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare în favoarea reclamantului, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
RESPINGE excepția lipsei de interes a reclamantului invocată de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală.
ADMITE în parte acțiunea formulată de reclamantul C, domiciliat în O, - -, nr. 20, - 12,. B,. 16, jud. B, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală cu sediul în B,-, sector 5, și, în consecință:
Anulează Ordinul nr. 1108 din 22 mai 2009 emis de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală B și dispune repunerea reclamantului în funcția deținută anterior.
Respinge cererea reclamantului privind obligarea pârâtei la plata despăgubirilor.
Obligă pârâta la plata sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare în favoarea reclamantului.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de azi, 9 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - -
Red.hot.;4.12.2009
Tehnored.; 4.12.2009; 4 ex.
- două exemplare comunicate cu:
- reclamantul C din O,-, - 12,.. 16, Județul B,
- pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală B,-, sector 5,
- trei comunicări emise la 04.12.2009; la expediție la 04.12.2009
Președinte:Groza GheorgheJudecători:Groza Gheorghe
