Anulare act administrativ . Sentința 2222/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR.2222

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 27 05 2009

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: Voicu Rodica

GREFIER- - -

Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, în contradictoriu cu pârâtul.

Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 29 04 2009 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta sentință, când Curtea având nevoie pentru a delibera, a amânat pronunțarea consecutiv pentru data de 13 05 2009, 20 05 2009 și 27 05 2009.

CURTEA

Asupra acțiunii civile de față, deliberând în condițiile art.256 Cod procedură civilă, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal la data de 25.11.2008 și înaintată Curtea de APEL BUCUREȘTI -Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, prin încheierea pronunțată în Camera de Consiliu la data de 05.12.2008,reclamantul CNSAS a solicitat în contradictoriu cu pârâtul, constatarea calității pârâtului de lucrător al Securității.

În motivarea acțiunii s-a arătat că prin cererea de verificare nr./07/12.06.2008 adresată CNSAS de către doamna, s-a solicitat verificarea sub aspectul stabilirii calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului său.

Din cuprinsul Notei de constatare nr.S/DI/I/3011/24.10.2008 precum și din înscrisurile atașate se arată că pârâtul având gradul de locotenent colonel și funcția de șef al Securității județene A, a dispus sesizarea doamnei la organele de poliție, în scopul avertizării, în paralel urmând să fie urmărită în continuare. Măsura avertizării a fost justificată prin aceea că, în cadrul supravegherii informative prioritare la probleme - Tineret - învățământ, titulara dosarului, pe atunci elevă la liceu, fusese semnalată cu legături neoficiale cu cetățeni străini, precum și că audiază posturi de radio străine. Pe baza argumentului absurd potrivit căruia "relațiile ei cu cetățenii străini, cât și intenția ei de a fi predispusă la săvârșirea și a altor fapte" se propune "curmarea" acestor preocupări prin avertizare, care a avut loc în 1977 în fața părinților.

Se arată că, pârâtul a furnizat următoarele informații:

Pârâtul, în calitate de șef al securității județene, în contextul cooperării între diferitele structuri ale securității în activitatea de supraveghere informativă a persoanelor din mediul Culte-Secte, informează despre stadiul urmăririi unui fost preot greco - catolic, precum și măsurile dispuse în acest caz. Astfel, domnia sa informează că în cadrul dosarului problemă ", urmăritul a fost semnalat cu "legături suspecte cu alți greco-catolici din țară printre care și cu episcopul clandestin de la Reghin și din Mediaș; legături prin corespondență cu mai multe persoane din Franța, de religie catolică;

este preocupat de redactarea unor lucrări cu conținut filozofic și religios, caracterul nociv al acestora fiind relevat prin lucrarea <Filozofia în școlile și viața culturală a, în care urmăritul "face unele aprecieri tendențioase referitoare la învățământul de astăzi și chiar calomniază unele măsuri luate de partidul și statul nostru";

În scopul anihilării activității dușmănoase arătate anterior, locotenent colonel, a aprobat avertizarea urmăritului în 1977 și urmărirea in continuare, prin dosar individual de urmărire informativă, pentru a stabili "dacă obiectivul desfășoară sau nu activitate clandestină greco-catolică. În ipoteza în care vom, stabili că nu este vorba de activitate clandestină, se va acționa pentru determinarea lui să in scopul anihilării activității dușmănoase arătate anterior, locotenent colonel, a aprobat avertizarea urmăritului în 1977 și urmărirea in continuare, prin dosar individual de urmărire informativă, pentru a stabili "dacă obiectivul desfășoară sau nu activitate clandestină greco-catolică. În ipoteza în care vom, stabili că nu este vorba de activitate clandestină, se va acționa pentru determinarea lui să renunțe în a mai spera în legalizarea cultului precum și la redactarea de lucrări cu conținut necorespunzător", prin următoarele mijloace: dirijarea rețelei informative, folosirea familiei în scopul influențării pozitive, instalarea și exploatarea mijloacelor de interceptare a convorbirilor, precum și cooperarea cu structurile de securitate din județele B și M în vederea clarificării legăturilor existente pe raza acestor județe. In caz contrar,. col propune "documentare în faza actelor premergătoare si curmarea acestei activități".

În cadrul aceleiași probleme CuIte-Secte, Șeful Securității A, în persoana domnului, informează și despre alte persoane urmărite "de către noi". Astfel, din interceptarea corespondenței a rezultat că "episcopul clandestin greco-catolic, este nemulțumit de faptul că greco-catolică nu este repusă în drepturile sale", iar prin interceptarea convorbirilor telefonice s-au obținut materiale "cu privire la situația unor deservenți ai cultului romano-catolic, care au făcut parte din diferite ordine călugăresti."

Consideră reclamanta relevantă supravegherea informativă a angajaților de origine română de la posturile de radio din străinătate, precum și a rudelor și legăturilor acestora din țară, lucrați în cadrul dosarului de problemă "", tot prin acțiuni concertate ale diverselor structuri existente în cadrul securității. În acest context, colonel, în calitate de șef al securității județene S, raportează gradul de îndeplinire a ordinelor cuprinse în planul de măsuri pe Iinia acțiunii "", dispuse-in scopul identificării persoanelor care au rude sau legături cu angajații postului de radio "Europa liberă". Ca urmare, pe raza județului S au fost identificate 21 de persoane, dintre care: 3 sunt surse ale organelor de securitate, patru sunt lucrați prin diverse forme de urmărire (dosar, problema vest germană, problema engleză), două persoane urmează să fie luate în lucru. Referitor la "persoanele care nu sunt încă în atenția organelor noastre, vor fi luate în verificări, în vederea selecționării celor suspecți pentru a fi luați în lucru activ, depistarea canalelor, luarea lor în control sau prevenirea scurgerii informațiilor"

Activitățile desfășurate de către domnul, în calitate de angajat al fostei Securități, au suprimat următoarele drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislație în vigoare la acea dată: dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor (art. 28 din Constituția României din 1965 coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice); dreptul la libertatea gândirii, religiei și a conștiinței, (art. 30 din Constituția României din 1965 coroborat cu art. 18 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice); dreptul la secretul corespondenței, viață privată (art. 33 din Constituția României din 1965 coroborat cu art. 17 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice);

Consideră reclamanta că sunt asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a din nr.OUG 24/2008 pentru a se putea constata calitatea de "lucrător al Securității". Astfel, norma citată impune îndeplinirea următoarelor conditii pentru a se putea retine calitatea invocată:

1. Persoana să aibă calitatea de ofițer, inclusiv acoperit, sau subofițer al Securității în perioada 1945-1989. Or, în speța dată, această condiție este asigurată deoarece, domnul a avut gradul de locotenent colonel și funcția de al Securității Județene A în 1976-1977, ulterior, gradul de colonel și funcția de al Securității Județene S (1980)

2. În calitatea menționată la punctul 1 și în scopul susținerii puterii totalitar comuniste să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Și această condiție este asigurată deoarece, activitățile prin care s-au îngrădit drepturile și libertățile expuse mai sus au fost au fost întreprinse în scopul neutralizării persoanelor care se situează pe o poziție dușmănoasă regimului comunist, audiază posturile de radio străine, desfășoară activitate clandestină greco-catolică, redactează lucrări filosofico-religioase care conțin "aprecieri tendențioase referitoare la învățământul de astăzi și chiar calomniază unele măsuri luate de partidul și statul nostru" Pe cale de consecință, urmărirea unor persoane pentru motivele prezentate anterior reprezintă o activitate desfășurată în scopul susținerii puterii totalitar comuniste.

În drept, cererea se întemeiază pe conținutul articolelor 1 alin. 7, art. 2 litera a)," art. 8 litera a) și art. 11 alineatul 1 ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2008, privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, precum și pe dispozițiile articolului 112 al Codului d e Procedură Civilă.

Arată reclamantul că pârâtul prin activitățile desfășurate în calitate de angajat al fostei Securități a suprimat următoarele drepturi și libertăți fundamentale, recunoscute și garantate de legislația în vigoare la acea dată: dreptul la liberă circulație (art.12 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice), dreptul la viață privată (art.17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice).

La dosar s-au depus înscrisuri în dovedirea acțiunii.

Pârâtul a formulat note scrise.

A arătat pârâtul că în procesul supravegherii informative a rezultat printre altele că nu numai că întreținerea legături cu cetățeni străini, ci și faptul că făcea comerț ilicit cu țigări și alte produse pe care cetățenii aceștia le aduceau în România; făcea deplasări în diferite orașe din țară cu cetățenii străini, fapt ce a determinat organele securității să o suspecteze că poate să comită unele acțiuni ce pot leza siguranța națională. Deși s-a propus avertizarea acesteia, pârâtul arată că nu a aprobat, ci a dispus la data de 4.03.1977 să fie sesizate organele de miliție care pot lua și măsura avertizării pentru faptele de comerț ilicit; dispunând să o aibă în atenție în continuare, deoarece relațiile cu cetățenii străini puteau degenera în fapte cu consecințe asupra siguranței statului, în mod deosebit cele de atentat prevăzute și pedepsite de art.161-161 pen.

A arătat pârâtul că și Securitatea C s-a interesat de și nu aveau de unde ști care sunt preocupările acesteia, dacă nu era supravegheată informativ.

nu a fost avertizată, ci doar atenționată în fața părinților săi, ceea ce însemna o simplă discuție cu aceasta.

Din supravegherea informativă ulterioară nu a rezultat că respectiva ar avea preocupări de natură a face obiectul muncii de securitate și la data de 8.07.1980 a fost aprobată scoaterea ei din evidențele de securitate și sesizate organele de miliție.

Cu privire la dosarul " și aparținătorii unor ordine călugărești", precizează pârâtul că prin Legea Cultelor din anul 1948 care a acționat până la 22.12.1989, activitatea religioasă greco-catolică a fost interzisă. Deci în conformitate cu această lege, foștilor greco-catolici nu li se permitea să desfășoare activități religioase cu conținut greco-catolic, marea lor majoritate trecând la ortodoxie. În consecință unii dintre cei care nu au trecut la ortodoxie, nu s-au rezumat numai la a participa doar la slujbe religioase cu conținut greco-catolic, ci s-au dedat la fapte sancționate de prev.art.166 pen. Consideră pârâtul că discutând cu persoana din B cu care s-a întâlnit de mai multe ori, a îndemnat-o să scrie, lucru pe care l-a și făcut despre contribuția deosebită a oamenilor politici și de cultură care fuseseră greco-catolici la dăinuirea romanismului în Transilvania. Domnul MI un om cu intense preocupări în domeniul culturii a primit cu deosebită satisfacție sugestia. Consideră astfel pârâtul că a găsit o formulă prin care el să scrie, dar să nu-și pericliteze situația.

Cu privire la dosarul "", precizează pârâtul că a îndeplinit funcția de șef al Inspectoratului județean S al Ministerului d e Interne și nu pe cea de șef al Securității județene, cum eronat relatează Nota, iar majoritatea persoanelor evidențiate în raport, făceau obiectul muncii de contraspionaj.

Postul de radio Europa Liberă, aparținea structural unui serviciu de spionaj străin, iar angajații acestui post erau folosiți atât pentru culegerea de informații, cât și pentru destabilizarea situației politico-sociale din România. Așa că în cadrul " " ce se ducea, acest post de radio constituia una din armele eficiente. În urma evenimentelor din decembrie 1989, componenții Secției române a postului de radio Europa Liberă, au fost și decorați de către cei care au condus România după această dată.

A mai arătat pârâtul că art.28 din Constituția României în 1965 fost modificat de 4 ori, în art.29 stipula "libertatea cuvântului presei întrunirilor, mitingurilor și demonstrațiilor nu pot fi folosite în scopuri potrivnice orânduirii socialiste și intereselor celor ce muncesc".

Este adevărat că în art.30 din Constituția României din 1965 se prevede că "Libertatea conștiinței este garantată tuturor cetățenilor România.

este liber să împărtășească sau nu o credință religioasă. Libertatea exercitării cultului religios este garantată. religioase se organizează și funcționează liber. Modul de organizare și funcționare a cultelor religioase este reglementat prin lege", însă greco-catolic precum și Ordinele călugărești erau interzise de lege și conf.art.318 pen.

Este adevărat că în art.33 din Constituția României din 1965 dreptul la secretul corespondenței și viața privată era asigurat, dar în munca de informații se folosesc pretutindeni în lume asemenea metode pentru descoperirea faptelor ce pot aduce atingere siguranței naționale și pentru prevenirea consecințelor acestora.

Concluzionând, pârâtul a arătat că respinge cu fermitate opinia CNSAS precum că în activitatea desfășurată acesta a suprimat unele drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislația în vigoare la aceea dată; activitatea desfășurată a avut în vedere legislația în vigoare, ordinele conducerii elaborate conf.art.84 din Constituție, cu singurul scop de a nu se produce fapte ca să împieteze ordinul de drept în România.

Analizând actele dosarului Curtea constată următoarele:

Prin cererea de verificare nr. nr./07/12.06.2008 adresată CNSAS de către doamna, s-a solicitat verificarea sub aspectul stabilirii calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului său.

Din cuprinsul Notei de constatare nr.S/DI/I/3011/24.10.2008 precum și din înscrisurile depuse la dosarul cauzei se reține că pârâtul având gradul de locotenent colonel și funcția de șef al Securității județene A, a dispus următoarele măsuri: sesizarea doamnei la organele de poliție, în scopul avertizării, în paralel urmând să fie urmărită în continuare; a informat și a dispus măsuri privind urmărirea unui fost preot greco-catolic (legături suspecte cu alți greco-catolici din țară, legături prin corespondență cu persoane din Franța de religie catolică, preocuparea pentru redactarea unor lucrări cu conținut filozofic și religios) pentru determinarea lui să renunțe în a mai spera în legalizarea cultului; în cadrul dosarului de problemă "", pârâtul colonel, în calitate de șef al securității județene S, dispus ordine și măsuri în scopul identificării persoanelor care au rude sau legături cu angajații postului de radio "Europa liberă"; referitor la "persoanele care nu sunt încă în atenția organelor de securitate pârâtul a dispus verificări în vederea selecționării celor suspecți pentru a fi luați în lucru activ, depistarea canalelor, luarea lor în control sau prevenirea scurgerii informațiilor".(filele 50-64).

Potrivit art.2 lit.a) din OUG nr.24/2008 - "lucrător al Securității - orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 - 1989, desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului".

Din conținutul înscrisurilor analizate reiese că sunt îndeplinite condițiile art.2 lit.a) pentru ca pârâtul să fie considerat lucrător al Securității.

Pârâtul a avut gradul de locotenent colonel și funcția de șef al Securității județene

În această calitate și în scopul susținerii puterii totalitar comuniste, prin activitatea desfășurată a îngrădit dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor (art.28 din Constituția României din 1965 corob.cu ar.19 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice), drepturile la libertatea gândirii religiei și a conștiinței ((art.30 din Constituția României din 1965 corob.cu ar.18 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice),dreptul la secretul corespondenței și la viața privată (art.33 din Constituția României din 1965 corob.cu art.17 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice),

Nu pot fi primite susținerile pârâtului în sensul că prin activitatea sa a respectat legislația în vigoare.

Pârâtul interpretează într-o manieră limitată subiectivă drepturile și libertățile fundamentale arătate de CNSAS ca fiind încălcate de acesta. Astfel, pârâtul încearcă să minimalizeze activitatea și efectele sale. Nu se poate lua în considerare că o avertizare a minorei AC a reprezentat doar o atenționare în fața părinților, fiind o simplă discuție. Aceasta deoarece era de notorietate că nu era o poziție privilegiată aceia de a fi "atenționat" de către organele de Securitate, cu atât mai mult cu cât obiectul acțiunii era un minor.

Nu poate fi reținută motivarea pârâtului în ceea ce privește stadiul urmăririi unui fost preot greco-catolic și măsurile dispuse în acest caz. A arătat pârâtul că a găsit o formulă prin care el să scrie, dar să nu-și pericliteze situația, deoarece redactarea lucrărilor cu conținut filozofic și religios fost apreciată ca fiind tendențioasă față de învățământul din acele timpuri și calomniind măsurile luate de partid. Măsurile dispuse au fost avertizarea urmăritului, urmărirea în continuare, acționarea pentru a-l determina să renunțe la legalizării cultului și redactarea de lucrări religioase.

Mijloacele folosite pentru anihilarea activității dușmănoase au fost printre cele mai abuzive, precum folosirea familiei în scopul influențării pozitive, instalarea și exploatarea mijloacelor de interceptare a convorbirilor, dirijarea rețelei informative.

În ceea ce privește postul de radio Europa Liberă, pârâtul deși precizează că era vorba de activități de contraspionaj, arată că pentru activitatea celor folosiți la acest post de radio, persoanele respective au fost decorate pentru schimbarea orânduirii sociale.

Deși pârâtul încearcă să acrediteze ideea respectării drepturilor și libertăților fundamentale recunoscute și garantate de legislația în vigoare la aceea dată, Curtea observă că respectarea acestora s-a făcut într-o formă în care aceste drepturi și libertăți arătate mai sus, au fost golite de conținut. Nu se poate spune că a fost respectată libertatea de exprimare și libertatea opiniilor prin sesizări la organele de miliție, libertatea gândirii religiei și conștiinței a fost total suprimată prin acțiuni de neutralizare a persoanelor în cauză și folosirea mijloacelor de interceptare a convorbirilor, determinarea persoanei de a-și schimba conștiința religioasă și de asemenea prin încălcarea secretului corespondenței și a vieții private, dreptul oricărei persoane de a nu expune altora aspectele cele mai intime ale ființei sale, despre elementele care privesc modul nostru de a gândi și care trebuie să rămână inaccesibile. (filele 50-64 ds.AB)

Față de cele reținute mai sus, în temeiul art.11 rap. la art.2 lit.a din OUG nr.24/2008, va admite acțiunea și va constata că pârâtul a avut calitatea de lucrător al Securității.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în B--57, sector 3,în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în A I,-, -2,.8, județ

Constată calitatea de colaborator al Securității a pârâtului .

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 27.05.2009.

PREȘEDINTE GREFIER

Red.VR

EF/4ex.

15.10.2009

Președinte:Voicu Rodica
Judecători:Voicu Rodica

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Sentința 2222/2009. Curtea de Apel Bucuresti