Anulare act administrativ . Sentința 2240/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă nr.2240
Ședința publică de la 27.05.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Hortolomei Victor
GREFIER - - -
...
Pe rol pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 20.05.2009, când au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună note scrise, a amânat pronunțarea 27.05.2009, când a pronunțat următoarea sentință:
CURTEA,
Asupra cauzei de contencios administrativ prezente.
Prin cererea înregistrată sub numărul menționat, pe rolul acestei instanțe, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat în contradictoriu cu pârâtul, să se constate existența calității de colaborator al Securității.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că domnul este candidat la funcția de președinte al Consiliului Județean Ținând cont de prev.art.3 lit.g) corob.cu art.5 alin.1 teza II din OUG 24/2008, verifică din oficiu, sub aspectul stabilirii calității de lucrător sau colaborator al Securității, persoanele care au candidat în demnitățile sau funcțiile prev.la art.3 lit.b-h).
Așa cum rezultă și din cuprinsul Notei de Constatare nr. S/ din 04.06.2008, domnul fost recrutat la data de 22.09.1978, În calitate de colaborator de către Serviciul 1 din cadrul Inspectoratului Județean de Securitate C "În scopul realizării unei eficiente cunoașterii și stăpânirii în bune condițiuni a situației operative în rândul tineretului studios, se impune cu necesitate recrutarea de noi surse care prin calitățile și posibilitățile informative de care dispun să poată semnala din timp știri și fapte existente în cadrul unităților școlare pentru prevenirea acestor acte sau fenomene antisociale. Astfel, conform aprobării primite s-a organizat contactarea elevului, în scopul recrutării sale în calitate de colaborator al organelor de securitate. După acceptare i s-a luat angajamentul de colaborare. De comun acord s-au stabilit modalitățile de legătură și numele conspirativ ( ). Față de cele raportate propunem spre aprobare înregistrarea numitului în calitate de colaborator în problema tineret învățământ.". În consecință, a semnat angajament olograf.
Reclamantul a considerat că sunt asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. b din nr.OUG 24/2008 pentru a se putea constata calitatea de "colaborator al Securității". Astfel, norma citată impune îndeplinirea următoarelor condiții pentru a se putea reține calitatea invocată:
1. Informatiile furnizate Securitătii, indiferent sub ce formă, să se refere la activităti sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist. Această condiție este asigurată deoarece, așa cum am subliniat anterior, a fost recrutat și dirijat pentru supravegherea informativă a "tineretului studios". Prin prisma motivului recrutării trebuie analizată Întreaga activitate de colaborare, deoarece aprecierile pozitive făcute de ofițerii de securitate nu pot fi justificate decât prin aceea că a furnizat informații potrivit scopului pentru care a fost recrutat. Astfel, ulterior recrutării a dat două declarații olografe, semnate cu nume real, în care relatează: "Numitul, coleg de clasă cu mine, îl cunosc de 3 ani de zile, în ultimul an de zile devenindu-mi prieten. De câteva ori am purtat discuții în care spune că nivelul de trai în țările capitaliste este mult mai ridicat decât în țara noastră că democrația și libertatea sunt mult mai largi decât în România, că la noi în țară sunt numai 2 lucruri bune: <dreptul la învățământ> și <dreptul la muncă>, iar salariile muncitorilor români sunt mai mici decât ajutorul de șomaj în. La toate aceste discuții am încercat săl combat, să-i arăt adevărul, dar acesta refuza să vadă lucrurile cum sunt în realitate. După vizita pe care am efectuat-o la muzeul de istorie am auzit că (un alt coleg -) ar fi făcut o comparatie între fotografia secretarului general al partidului, președintele România tovarășul,și aceea a unui legionar. Mi s-a întâmplat de câteva ori când l-am vizitat acasă să port unele discuții de politică externă cu bunicul lui, care se arăta interesat de astfel de probleme". De asemenea, în completarea declarației anterioare, domnul informează: "în vizitele pe care i le-am făcut, acesta m-a recomandat bunicului său cu care am discutat ulterior unele aspecte de politică externă, aspecte în care bunicul său se dovedea a fi bine pus la punct." De asemenea, anterior recrutării, "cu ocazia contactării sale numitul în discuțiile ce s-au purtat a arătat comentariile negative pe care le fac cei doi elevi dând în acest sens o declarație scrisă în care a consumat toate aceste aspecte". De asemenea, la cea de-a doua contactare, "discutând în continuare despre alți colegi ai săi, despre unele aspecte a semnalat din proprie inițiativă două colege de ale sale, având relații cu doi cetățeni arabi, dând în acest sens două informări scrise atât despre acest aspect cât și despre cei doi colegi semnalați cu comentarii dușmănoase la adresa regimului comunist. Față de cele subliniate anterior,a precizat că, în conformitate cu prevederile legale citate anterior, rezultă că pentru reținerea calității de colaborator al Securității este necesar doar ca materiale probatorii de tipul celor arătate în textele de lege, să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Altfel spus, este irelevant dacă respectivele informații se regăsesc în documente olografe întocmite de colaborator și semnate cu numele conspirativ, sau ele apar în declarații olografe semnate cu nume real. Referitor la aceste din urmă materiale a precizat că în speță nu sunt aplicabile prevederile art. 2 lit. b teza II din nr.OUG 24/2008, potrivit cărora: "Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarațiile, procesele verbale de interogatoriu sau de confruntare, date in timpul anchetei și procesului, în stare de libertate pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității, deoarece, textul de lege se referă la actele premergătoare trimiterii în judecată, inclusiv cele din faza procesuală și prevăzute și calificate ca atare în codul d e procedură penală. Or, domnul discuta din proprie inițiativă cu organele de securitate, fără să fi fost constrâns sau cercetat sub vreun aspect de acestea.
Informațiile prevăzute la punctul 1 să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Și această condiție este asigurată deoarece nu cade în sarcina probarea incălcării drepturilor și libertăților fundamentale ci, așa cum și textul de lege o arată, doar constatarea calității de colaborator al securității în sarcina persoanei care, prin informațiile furnizate, au făcut posibilă suprimarea sau îngrădirea acestor drepturi. Prin aceste acțiuni s-a îngrădit dreptul la libertatea de exprimare prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965 coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice, precum și dreptul la viață privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice.
În drept și-a întemeiat acțiunea pe conținutul articolelor: art. 3, lit. g, art. 2 lit. b), art. 8 lit. a), art. 11 alin. 1 ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2008, privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, coroborate cu art. 32, art. 36 alin. 4,. a din Regulamentul de organizare și funcționare al S adoptat prin Hotărârea nr. 1/2008, precum și pe dispozițiile articolului 112 al Codului d e Procedură Civilă.
În dovedirea acțiunii a înțeles să folosească următoarele probe: Nota de Constatare nr. S/ din 04.06.2008; R - (cota ), 4,5,6,7,9,10,13-14,15,16,18; adresele de verificare nr. SI 70961, B, L/ 12.05.2008, transmise de către foștii deținători de arhivă (!. E, ); adresele de răspuns transmise de foștii deținători de arhivă cu S/71650/22.05.2008, SI - 14.05.2008;
Pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii reclamantului, deoarece declarațiile respective au fost date nu de bună voie și în cadrul unei anchete, ca urmare a unor discuții contradictorii pe care le-a avut cu
Având în vedere conținutul notei de constatare întrunite de Direcția de Investigații - 2, ds. este limpede că "informarea" despre discuțiile pe care le-au purtat cei doi, a fost realizată de o terță persoană, anterior anchetării celor doi.
exercitată asupra sa și a lui G s-a finalizat prin acceptarea semnării angajamentului, neîntrevăzându-se altă posibilitate de a scăpa de sub supravegherea Securității. Ulterior, însă, nu a dat nici declarație scrisă sau verbală, refuzul său de colaborare fiind stipulat și în dosarul său care a fost propus pentru clasare, tocmai din acest motiv.
Este greu de crezut că declarațiile sale luate în cadrul anchetei pot fi catalogate ca denunțuri ale unor activități și atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și mai cu seamă, că ele ar fi vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale unor persoane. A fost doar o discuție contradictorie, în care pârâtul s-a poziționat pe pozițiile stângii, în vreme ce G, pe cele ale dreptei. Pe atunci, Europeană guverna în state occidentale. Așadar, eroarea în care s-a aflat poate fi ușor scuzabilă, iar poziția sa nu poate fi condamnată. Este evident însă, din conținutul declarațiilor care i s-ai luat, că nu l-a acuzat nici pe colegul și nici pe bunicul acestuia și nici pe altcineva.
Raportându-se la dreptul la libera exprimare, înscris în Constituția din 1965, precum și la conținutul declarației, ca și la contextul luării sale că ar fi intenționat să îngrădească dreptul cuiva la libera exprimare. Concluzia colaborării nu poate fi extrasă nici din caracterizările făcute de ofițerul de securitate care îi erau necunoscute, ci doar din conținutul unor declarații care nu trebuiau să fie viciate de violența psihică (.). nu se poate merge pe prezumții.
A solicitat repetat să îi fie acordat accesul la propriul dosar, fapt refuzat de reclamant, care a procedat similar și în privința colegului Împrejurarea că o terță persoană a informat Securitatea despre discuția purtată în contradictoriu, infirmă susținerea reclamantului că ar fi colaborat voluntar cu organele de securitate, a solicitat ca reclamantul să pună la dispoziție, documentul semnat de lt.col. la 5.04.1978, la care se face trimitere în Nota de constatare, precum și orice alt document care îl privește (informarea făcută de o altă persoană, aprobarea notei de constatare a Colegiului și avizul Direcției Juridice).
A depus la rândul său înscrisuri: nota de constatare S//I/880/4.06.2008, adrese ale sale către reclamant.
Prin încheierea din Lg.9/1998.12.2008, Tribunalul București, a declinat competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL BUCUREȘTI.
În cauză, s-a administrat proba cu înscrisuri: adrese ale pârâtului, către reclamant, confirmări de primire, precum și probe cu depoziția martorului S-au depus ulterior alte înscrisuri de către reclamant: notă de constatare, aviz asupra notei de constatare, notă privind discuțiile purtate cu
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că prezenta acțiune este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Mai întâi, Curtea consideră necesar a efectua câteva aprecieri cu caracter general, de natură să pună în lumină rațiunea adoptării legislației privind accesul la propriu dosar și deconspirarea Securității, precum și consecințele hotărârilor judecătorești pronunțate în urma parcurgerii procedurilor prevăzute de OUG 24/2008, aprobată cu modificări prin Lg.nr.293/2008.
În acest sens, trebuie observat că în preambulul OUG 24/2008, aprobată cu modificări prin Lg.293/2008, se relevă că "în perioada de dictatură comunistă, cuprinsă între 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, puterea comunistă a exercitat, în special prin organele securității statului, parte a poliției politice, o permanentă teroare împotriva cetățenilor țării, drepturilor și libertăților lor fundamentale".
Din analiza preambulului și a prevederilor OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității aprobată cu modificări prin Lg.293/2008, rezultă, fără echivoc, că rațiunea adoptării acestui act normativ derivă din necesitatea cunoașterii de către membrii unei societăți postcomuniste a fostului regim totalitar, depășiri nivelului organizatoric, intelectual și moral impus de un sistem caracterizat prin structuri și moduri de gânduri inadecvate, respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, creării unei culturi politice autentice și a unei societăți civilizate, verificării a posteriori a comportamentului persoanelor care, în prezent, candidează pentru sau după caz, ocupă demnități ori funcții publice (aflându-se în situații de a fi garanții Constituției și ai democrației) sau dețin titluri care implică o dimensiune morală primordială, legea neavând un scop punitiv și neinstituind, per se, o responsabilitate penală a celor în privința cărora se va constata că au fost lucrători sau colaboratori ai Securității. Totodată, reglementarea în discuție contribuie la o mai bună înțelegere a prezentului și la o proiectare adecvată a viitorului societății românești.
În esență, sub aspectul care interesează în cauză, OUG 24/2008, aprobată cu modificări prin Lg.293/2008, urmărește scopul de deconspirare, indicat în preambul, a persoanelor care au contribuit la instrumentarea dosarului întocmit de Securitate, sau au efectuat activitățile prevăzute de actul normativ, prin consemnarea publică - publicarea în Monitorul Oficial al României Partea III-a, și punerea la dispoziția mijloacelor de informare în masă de către reclamantul, în temeiul art.12 alin.1 din ordonanță, a celor care ocupă demnitățile sau funcțiile enumerate în art.3, precum și a celor care își manifestă intenția de a candida pentru alegerea sau numirea în aceste demnități sau funcții publice, actul normativ antrenând doar eventuale consecințe de ordin moral în privința celor care au încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale altora în perioada dictaturii comuniste.
Prin urmare, rolul instanței judecătorești învestită cu soluționarea unei acțiuni în constatarea calității de lucrător sau după caz, colaborator al Securității, nu este acela de a stabili vinovații sau de a le comensura, de a aplica pedepse și de a le individualiza, instanța nerealizând o justiție retributivă, ci de a verifica, pe baza copiilor certificate de pe documentele aflate în arhiva reclamantului și eventual, a altor probe, întrunirea cumulativă a condițiilor prevăzute de lege pentru existența calității în discuție, rațiunea legii și rolul instanței fiind în acord cu principiile stabilite atât prin Rezoluția Adunării a Consiliului Europei nr.1096/1996 privind demantelarea fostelor regimuri comuniste, cât și prin jurisprudența CEDO, ca expresie a celor mai înalte idei despre justiție și echitate ( a se vedea hotărârea de M Cameră pronunțată la data de 16.03.2006 în cauza Zdanoka contra Letoniei; decizia de inadmisibilitate din 22.11.2001 în cauza Knauth contra Germaniei).
Pe fondul cauzei, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că, întrucât pârâtul a candidat la funcția de președinte al Consiliului Județean C, față de dispozițiile art.3 lit.g) coroborate cu prevederile art.5 alin.1 teza II din OUG nr.24/2008, pârâtul a fost supus verificărilor sub aspectul colaborării cu organele fostei Securități. Urmare a acestor verificări, reclamantul a înlocuit nota de constatare nr.S/DI/F/880/4.06.2008, în temeiul căreia a sesizat instanța cu prezenta acțiune, depunând la dosar înscrisurile identificate în arhiva ce a aparținut fostei Securități, referitoare la pârât.
Conform înscrisului intitulat "Raport privind cunoașterea personală a numitului " (filele 31-32 dosar Tribunalul București ), întocmit de un ofițer al Securității, "la data de 10.04.1978 ca urmare a aprobării primite din partea conducerii profesionale s-a organizat contactarea elevului. Motivul ce a determinat această contactare constă în faptul că în clasa din care face parte elevul se purtau unele discuții prin care se elogia modul de viață occidental, așa zisa libertate și democrația existentă acolo în comparație cu țara noastră. Discuțiile aveau un caracter contradictoriu, iar promotorii acestora erau elevii și. Cei doi se aflau întotdeauna în contradicție cu elevul care pe orice cale căuta să le demonstreze în mod științific și convingător că problemele susținute de nu sunt adevărate.
Cu ocazia contactării sale, numitul în discuțiile ce s-au purtat a arătat comentariile negative pe care le fac cei doi elevi, dând în acest sens o declarație scrisă în care a consemnat toate aceste aspecte".
În același înscris se menționează că "în finalul acestor discuții mi-am manifestat dorința de a ne mai întâlni și cu alte ocazii pentru a purta unele discuții pe aceleași teme. Această propunere a fost acceptată cu plăcere de cel în cauză".
La data de 10.06.1978, pârâtul a dat o declarație olografă aflată la dosarul prezentei cauze (filele 33,34 dosar Tribunalul București ), în care a arătat printre altele că "pe numitul G, coleg de clasă cu mine îl cunosc de 3 ani de zile, în ultimul an de zile devenindu-mi prieten. De câteva ori am purtat discuție în care el spunea că nivelul de trai în țările capitaliste este mult mai ridicat, decât în țara noastră, că democrația și libertatea sunt mult mai largi decât în România, că la noi în țară sunt numai 2 lucruri bune: dreptul la învățământ și dreptul la muncă, că salariile muncitorilor români sunt mai mici decât ajutorul de șomaj în După vizita pe care am efectuat-o la muzeul de istorie am auzit că ar fi făcut o comparație între fotografia secretarului general al partidului, președintele România, tovarășul, și aceea a unui legionar . În completarea efectuată la această declarație (fila 35), pârâtul a relatat aspecte despre discuțiile avute cu bunicul numitului G, dar care nu prezintă relevanță în cauză.
În înscrisul intitulat "RAPORT, privind rezultatul celei de-a doua contactare a elevului " întocmit la data de 18.09.1978, se menționează, printre altele: " cu această ocazie tema discuției a constituit-o eficiența măsurilor întreprinse de către noi asupra colegilor săi și materializată în poziția și atitudinea adoptată de către cei doi în prezent. în continuare despre alți colegi ai săi, despre unele aspecte a semnalat din proprie inițiativă două colege de ale sale având relații cu doi cetățeni arabi, dând în acest sens două informări scrise atât despre acest aspect cât și despre și ".
La dosar, s-au atașat și cele două informări olografe ale pârâtului ( filele29,30 dosar Tribunalul București ), relevanță prezentând cea de la fila 29, cu următorul: "informez că în vara trecută colegele mele și întrețineau relații cu 2 ofițeri de marină, unul egiptean și unul sirian. Menționez, de asemenea că am văzut și o fotografie a alături de unul din ofițeri. în cadrul școlii este regulamentară, situația la învățătură fiind mediocră".
Potrivit înscrisului intitulat "RAPORT cu propunere de recrutare în calitate de colaborator a elevului ", întocmit la data de 22.09.1978 pârâtul a făcut obiectul propunerii "în scopul realizării unei eficiente cunoașteri și stăpâniri în mai bune condițiuni a situației operative în rândul tineretului studios", întrucât "din datele ce se dețin la problemă rezultă că în cadrul liceului, elevi ca, și alții, care intrând în relații și sub influența unor cetățeni străini și a știrilor audiate la postul de radio "Europa liberă", elogiază sistemul de viață capitalist căruia încearcă să i se conformeze, atât prin ținută, cât și prin comportament", iar pârâtul "cu ocazia contactării sale în cazul s-a constatat promptitudinea cu care a răspuns solicitărilor noastre, fapt ce completează garanția că va accepta colaborarea în mod sincer și organizat cu organele de Securitate".
La data de 22.09.1978, pârâtul semnat un angajament cu Securitatea (fila 4 dosar Tribunalul București ) prin care s- obligat să colaboreze "cu organele de securitate în mod secret și organizat, de asemenea mă angajez să nu divulg nimănui nimic despre această activitate indiferent de persoană, grad de rudenie sau afinitate". Conform acestui, pârâtul a preluat numele conspirativ " ".
În cursul anului 1980, luna februarie sau martie, pârâtul a adus la cunoștință organelor de securitate că nu mai dorește să colaboreze cu ele, conform înscrisului nr.141//- din 3.03.1980 fila 42 dosar Tribunalul București ).
Fiind audiat G (filele 14-22), acesta arătat că a fost și el chemat și audiat de organele de securitate în legătură cu cele afirmate de el în discuția avută cu pârâtul, când i s-a și prezentat declarația dată de acesta din urmă, că au existat unele repercusiuni în legătură cu atitudinea exprimată atunci, dar apreciază că nu pârâtul a fost cel care a informat organele de securitate, ci alți colegi, căror identitate nu-i este cunoscută.
Potrivit înscrisului intitulat "NOTA privind discuțiile purtate cu (fila 29) organele de securitate au fost informate de către o altă persoană de natura și conținutul susținerilor lui G, context în care s-a propus audierea pârâtului.
Din analiza materialului probator administrat în cauză, se desprind următoarele aspecte esențiale:
- în primul rând, există o diferență evidentă între, pe de o parte declarația dată de pârât organelor de securitate (inclusiv completarea la această declarație), la inițiativa acestora, în legătură cu discuția avută cu G, care, deși nu face parte din categoria celor care exclud automat calitatea de colaborator (cele menționate de art.2 lit.b din OUG nr.24/2008), totuși, având în vedere vârsta pârâtului la momentul depoziției (17 ani) și circumstanțele în care a fost dată, putând să-l inducă în eroare cu privire la natura depoziției, nu poate avea aptitudinea de atrage per se, această calitate în privința pârâtului, și, pe de altă parte, informațiile olografe ale pârâtului, în special cea privind relațiile private întreținute de două colege cu doi ofițeri de marină, și angajamentul semnat cu Securitatea, care reliefează o activitate conștientă, intenționată și voluntară a pârâtului de a furniza informații cu privire la viața privată a colegilor săi, vizând atingerea unui drept fundamental al acestora. Coroborând, însă, toate aceste înscrisuri, activitatea pârâtului se prezintă ca un întreg;
- în al doilea rând, aspectul că ulterior, în anul 1980, pârâtul a încunoștiințat organele de securitate că nu mai dorește să colaboreze cu ele, fapt remarcabil de altfel, nu înlătură intruziunile anterioare în viața privată a colegilor și nici calitatea de colaborator al securității.
Art.2 lit.b din OUG nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări prin legea nr.293/2008, definește colaboratorul Securității ca fiind "persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relații verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului".
Din analiza prevederilor art.2 lit.b din OUG nr.24/2008, rezultă că pentru ca o persoană să poată fi considerată colaborator al securității, trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele trei condiții:
1) - să furnizeze informații, indiferent sub ce formă, către lucrătorii Securității;
2) - prin acele informații să se denunțe activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist;
3) - furnizarea informațiilor să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
gramaticală, logico-sistematică și teleologică ale prevederilor art.2, lit.b din OUG nr.24/2008, conduc la concluzia certă că nu este necesar, pentru ca o persoană să fie încadrată în categoria colaboratorilor Securității, ca activitatea acesteia să fi adus efectiv atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, fiind suficient ca ea să fi fost îndreptată împotriva acestor drepturi și libertăți și să fi fost de natură, aptă să le aducă atingere.
În speță, prima condiție este evident îndeplinită, pârâtul furnizând lucrătorilor Securității informații, sub forma relatărilor verbale consemnate succint de aceștia din urmă și informărilor sau declarațiile olografe, fapt dovedit cu înscrisurile prezentate anterior, care se coroborează între ele, și cu depoziția lui Trebuie precizat că OUG nr.24/2008 nu impune cerința unei pluralități de declarații, fiind suficientă furnizarea doar a unei singure informații în sensul art.2 lit.b din ordonanța de urgență, standardul probelor impus de acest act normativ fiind unul minim, iar formele indicate anterior, utilizate de pârât, sunt incluse în modalitățile pe care legea le prevede pentru furnizarea acestor informații.
Referitor la cea de-a doua condiție, Curtea relevă faptul că, așa cum se arată și în preambulul OUG nr.24/2008, regimul totalitar comunist a fost unul care a acționat "împotriva cetățenilor țării, drepturilor și libertăților lor fundamentale".
Prin urmare, exercitarea liberă de către cetățeni a drepturilor lor fundamentale, cu depășirea limitelor impuse de ideologia și propaganda comunistă, dar cu respectarea legii, principiilor fundamentale ale dreptului și a bunelor moravuri, a făcut parte, în perioada de referință, din categoria activităților sau atitudinilor potrivnice regimului totalitar comunist.
În mod special, erau apreciate ca fiind deosebit de periculoase pentru regimul comunist acele atitudini sau manifestări care relevau, în afara ideologiei sau doctrinei oficiale, dreptul la exprimare liberă și libertatea opiniilor, pentru combaterea cărora erau utilizate orice tip de mijloace, chiar dacă ele aduceau atingere altor drepturi fundamentale precum dreptul la viață privată.
Rezultă, deci, indubitabil, că informând lucrătorii Securității, pe de o parte, cu privire la opiniile contrare propagandei și ideologiei comuniste, exprimate de G, iar pe de altă parte, referitor la relațiile întreținute de două colege cu doi ofițeri de marină străini, pârâtul era convins că a denunțat activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist. În consecință, este îndeplinită și cea de- doua condiție prevăzută de art.2 lit.b din OUG nr.24/2008. Trebuie precizat că art.2 lit.b din OUG nr.24/2008 are în vedere atitudinile și activitățile potrivnice regimului totalitar comunist, respectiv cele apreciate ca atare de către acest regim, întrucât caracterul abuziv al acestuia s-a manifestat, în principal, tocmai prin considerarea ca potrivnice și combaterea unor acțiuni firești într-o societate normală.
În ceea ce privește cea de-a treia condiție (furnizarea informațiilor să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului), având în vedere că furnizarea informațiilor indicate anterior era de natură să determine sau, după caz, să accentueze urmărirea și intimidarea persoanelor la care se refereau, inclusiv stocarea de date personale ale acestora pe o perioadă lungă de timp, date care privesc domeniile cele mai intime ale activității, orientării ori convingerii acestor persoane, domenii în care orice imixtiune a publicului sau autorităților constituie,în orice societate civilizată, o depășire ilicită a barierelor naturale ale sinelui, iar prin acestea, îngrădirea dreptului la libertatea de exprimare prevăzut de art.28 din Constituția României din 1965 coroborat cu art.19 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice, precum și dreptului la viață privată prevăzut de art.17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice, instanța constată că este cert îndeplinită.
Pârâtul nu contestă că a dat declarația și informările indicate anterior și nici semnarea angajamentului cu Securitatea, dar susține, pe de o parte, că acestea au avut loc în cadrul unei anchete în sensul celei reglementate de art.2 lit.b din OUG nr.24/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr.293/2008, drept cauză de excludere a calității de colaborator al Securității, iar pe de altă parte, că înscrisurile depuse la dosar nu demonstrează că a vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În raport de considerentele expuse anterior, susținerile pârâtului privind neîndeplinirea cerințelor legale pentru constatarea calității sale de colaborator al Securității sunt vădit neîntemeiate, urmând a fi înlăturate. În acest context, trebuie precizat că din analiza logico-sistematică a prevederilor art.2 lit.b din OUG nr.24/2008 aprobată cu modificări prin Legea nr.293/2008, rezultă, fără echivoc, contrar celor susținute de pârât, că pentru a fi incidentă cauza de excludere a calității de colaborator al securității, trebuie ca ancheta, în mod cumulativ, să fie penală și să aibă ca subiect persoana care a dat declarația. Or, în cauză, în mod cert nu este îndeplinită niciuna dintre aceste condiții, întrucât nu există nici măcar indicii că s-ar fi desfășurat vreo anchetă penală, iar subiectul urmăririi informative era G, nu pârâtul.
Dar, astfel cum am arătat mai sus, dacă pârâtul s-ar fi limitat doar la declarația dată la solicitarea lucrătorilor Securității cu privire la atitudinea lui G, atunci s-ar fi putut considera că el s-a aflat în eroare în ceea ce privește natura cercetărilor efectuate, având în vedere și vârsta lui la acel moment. În schimb, informările olografe și angajamentul cu Securitatea, coroborate cu rapoartele întocmite de lucrătorii Securității, demonstrează, indubitabil că a furnizat voluntar informații către organele de securitate, colaborând, este drept, pentru o perioadă scurtă de timp, cu acestea. Trebuie subliniat și faptul că nu prezintă relevanță juridică că informările olografe au fost efectuate înainte de semnarea angajamentului, în cursul procesului de recrutare.
Pe cale de consecință, pentru considerentele expuse anterior, în temeiul art.11 rap. la art.2 lit.b din OUG nr.24/2008, se va admite acțiunea și se va constata calitatea de colaborator al securității în privința pârâtului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, cu sediul în B,--57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul, născut la data de 16.11.1960,în C, județul C, domiciliat în C,-, județul
Constată calitatea de colaborator al Securității în privința pârâtului.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 27.05.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.HV
EF/ - 4 ex.
18.11.2009
Președinte:Hortolomei VictorJudecători:Hortolomei Victor
