Anulare act administrativ . Decizia 2259/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A-VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia civilă nr. 2259

Ședința publică de la 09.11.2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Radu Constantin Daniel

JUDECĂTOR 2: Voicu Rodica

JUDECĂTOR 3: Hortolomei

GREFIER: - -

...

Pe rol se află spre soluționare recursul formulat de recurentul-reclamant CABINETUL DE AVOCAT PRIN AVOCAT, împotriva sentinței civile nr.359/28.01.2009, pronunțată în dosarul nr. 38188/3/CA/2008de Tribunalul București -Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimata-pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANCIARĂ SECTOR 4.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-reclamant, prin avocat, cu delegație la dosar și intimata-pârâtă, prin consilier juridic, cu delegație la dosarul cauzei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:

Curtea ia act de achitarea taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, dispuse prin rezoluție, și le anulează.

Recurentul-reclamant, prin avocat, încuviințează proa cu înscrisuri, depunând la dosarul cauzei Decizia nr. 52/09.02.2009.

Intimata-pârâtă, prin consilier juridic, arată instanței că recurentul-reclamant a formulat o nouă plângere, având același obiect cu prezenta cauză, depunând la dosar, în susținerea afirmațiilor sale, sentința civilă nr. 2757/14.10.2009 a Tribunalului București -Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal.

Curtea încuviințează părților proba cu înscrisurile noi depuse în cauză, după care, nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, sau probe de administrat, acordă cuvântul părților pe recurs.

Recurentul-reclamant, prin avocat titular, solicită instanței admiterea recursului astfel cum a fost formulat și modificarea sentinței civile nr.359/28.01.2009. Fără cheltuieli de judecată. Depune la dosar note de concluzii scrise.

Intimata-pârâtă, prin consilier juridic, solicită respingerea recursului. Arată că, în fața instanței de fond, recurentul-reclamant nu a putut face dovada îndeplinirii procedurii prealabile. De altfel, instanța de fond a procedat corect la disjungerea cauzei, declinând competența de soluționare a contestației la executare împotriva titlului executoriu din dosarul de executare nr. 396/15.09.2008 și a somației nr. - în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 B, și, totodată, respingând, ca inadmisibilă, acțiunea în anularea Deciziei Administrației Finanțelor Publice Sector 4 B nr. 1/2008.

Curtea, în conformitate cu art. 150.Pr.Civ. declară încheiate dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

CURTEA:

Deliberand asupra recursului de, constata urmatoarele:

Prin cererea de chemare în judecată introdusă la prezenta instanță la data de 13.10.2008 sub nr-, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Administrația Financiară Sector 4 pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună desființar/ealanularea titlului executoriu emis în dosarul de executare nr. 396/15.09.2008, a somației nr. -/14068 emisă în dosarul fiscal nr. 50 nr. -/2008, constatarea că sumele ce au fost imputate, în cuantum total de 7519 lei au fost achitate și să fie exonerată de orice obligație, întrucât creanțele au fost stinse prin efectul plății în termen.

În motivarea cererii, in esenta, reclamanta a aratat că în actele Somație și Titlul executoriu se susține că s-a început executarea silită pentru suma de 7519 lei RON reprezentand contribuții diverse, impozite pe venituri din salarii, insa umele au fost achitate cu OP-uri anexate în copie și evidențiate în extrase de cont si, e p. de altă parte, actele de executare au fost emise pe numele persoanei fizice, care nu are nici un angajat, nu plătește contribuții, toate creanțele și contribuțiile fiind ale cabinetului de avocatură.

Reclamanta a formulat o precizare recizare a acțiunii sale, în fapt o completare a motivării acțiunii sale, invocand prev. Deciziei Comisiei Fiscale centrale nr. 1/2006 privind aplicarea unitară a unor prevederi referitoare la Codul d e procedură fiscală si art. 110 din Codul d e procedură fiscală, potrivit carora îndreptarea erorilor se poate face, în continuare, de către organul fiscal sesizat de plătitorul în cauză, fară ca acesta să datoreze majorări de întârziere, dacă se demonstrează că a fost debitat contul plătitorului și a fost creditat un cont bugetar, oricare ar fi acestea.

De asemenea, reclamanta și-a întregit acțiunea cu solicitarea de anulare a deciziei Sector 4 B nr. 1/2008 prin care s-au individualizat sume de plată reprezentând majorări calculate pentru plățile cu întârziere al diverselor contribuții și salarii, avute în vedere la emiterea titlului executoriu din dosarul de executare nr. 396/15.09.2008 și a somației nr. -/14068 emise în dosarul fiscal nr. 50 nr. -/2008, ambele emise de Sector 4.

În motivare s-a arătat de către reclamantă că prin decizia 1/2008 i s-a comunicat că datorează majorări pentru plata cu întârziere a obligațiilor fiscale reprezentând contribuții, impozite pe salarii, suma totală fiind cea comunicată anterior prin titlul executoriu din dosar executare 396/15.09.2008 și a somatiei emise în dosar fiscal nr. 50 nr. -/2006.

S-au invocat de către intimată excepțiile necompetenței materiale în ceea ce privește contestația la executare și excepția inadmisibilității acțiunii, în ceea ce privește contestarea Deciziei nr. 1/2008 emisă de Sector 4

Prin sentinta civila nr.359/28.01.2009 pronuntata de Tribunalul B- Sectia a IX-a Contencios Administrativ si Fiscal a admis excepția necompetenței materiale cu privire la contestarea titlului executoriu emis în dosarul de executare nr. 396/15.09.2008 și a somației nr. -, disjungand cauza privitoare la contestația la executare împotriva titlului executoriu din dosarul de executare nr. 396/15.09.2008 și a somației nr. - de acțiunea în anularea Deciziei Sector 4 B nr. 1 /2008 si declinand competenta in favoarea Judecatoriei Sector 4. Totodata, instanta a dmis excepția inadmisibilității acțiunii în anularea Deciziei referitoare la obligațiile de plată accesorii aferente obligațiilor fiscale, nr.l /2008 si, in consecinta, a respins acțiunea în anularea Deciziei Sector 4 B nr.l/2008, ca inadmisibilă.

Astfel, tribunalul, n ceea ce privește excepția de necompetență materială invocată de către intimată cu referire la actele de executare silită - titlul executoriu și somația,instanța a apreciat excepția ca fiind întemeiată, față de dispozițiile art.373 alin.2, 400 alin.l Cod Proc. Civ. potrivit carora competența de soluționare a cauzelor în care se judecă o contestație la executare revine instantei de executare, iar această instanță este, potrivit art.373 alin.2 din Codul d e Proc. Civ. raportat la dispozițiile art.172, 173 din Codul d e Procedură Fiscală, judecătoria în circumscripția căreia se face executarea. Au fost avute in vedere si disp. art.2 alin.l lit. ț din Lg. nr.554/2004si ale Deciziei nr.XIV/2007 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, obligatorie pentru instanțe

În ceea ce privește contestarea Deciziei referitoare la obligațiile de plată accesorii aferente obligațiilor fiscale - filele 126 - 130 dosar, identificată de către organul fiscal ca fiind Decizia nr.l/23.10.2008, emisă de Administrația Financiară Sector 4 B, instanta de fond a apreciat că, de asemenea, este întemeiată excepția inadmisibilității acțiunii formulate direct în instanță, pentru anularea acestui act administrativ - fiscal, apreciindu-se ca reclamanta nu a urmat procedura prealabila prev. De art. 205 alin. 1. Proc.. aceasta intelegand să se adreseze direct instanței de judecată pentru anularea Deciziei referitoare la obligațiile de plată accesorii aferente obligațiilor fiscale - filele 126 - 130 dosar, identificată de către organul fiscal ca fiind Decizia nr.l/23.10.2008, fără a parcurge faza prealabilă, a jurisdicției administrative, ceea ce lipsește acțiunea în instanță de una din condițiile speciale de exercițiu a dreptului la acțiune în instanță, urmând ca, pe cale de consecință, instanța să admită excepția inadmisibilității acestui capăt de cerere și să-1 respingă ca tare.

Impotriva sentintei susmentionate a formulat, in termen legal, recurs reclamanta Cabinet Avocat, solicitand admiterea caii de atac si casarea hotararii cu trimitere spre rejudecare la aceeasi instanta sau, in subsidiar, la o instanta de acelasi grad. Astfel, intemeindu-si recursul pe disp. Art. 304 pct. 9.c Cod Penal, recurenta a criticat hotararea cu privire la modul de solutionare a ambelor exceptii. In privinta exceptiei necompetentei materiale cu privire la actele de executare silită - titlul executoriu și somația emisa- a sustinut ca revederile legale retinute de instanta de fond nu sunt relevante, cat timp nu exista un titlu de creanta in conf. Cu art. 108 alin. 3. astfel ca titlul executoriu si somatia reprezinta chiar titlul de creanta, ce poate fi contestat in instanta de contencios administrativ. In al doilea rand se sustine ca masura de disjungere a fost dispusa fara a fi pusa in discutia partilor, conf. Art. 165. iar disjungerea unor capete ale aceleiasi actiuni se supune numai regulilor instituite prin art. 17. astfel ca se impunea judecarea unitara a cauzei. In privinta exceptiei inadmisibilitatii, recurenta sustine ca nu au fost avute in vedere disp. Art. 21 din Constitutie, ce instituie caracterul facultativ al jurisdictiilor administrative. Intimata-parata nu a formulat intampinare in recurs. Recursul este fondat partial, sub aspectul motivului de nelegalitate intemeiat pe art. 304 pct. 9. in ceea ce priveste solutia pronuntata de instanta de fond asupra petitului avand ca obiect contestarea titlului executoriu emis in dosar de executare nr.396/15.09.2008 si a somatiei nr.-. Astfel, Curtea constata ca instanta de fond a solutionat in mod judicios exceptia necompetentei materiale a capetelor de cerere avand ca obiect contestatie la executare, facand in mod corect aplicabilitatea art. 17 din, aceste petite, chiar avand caracter accesoriu, nu pot infrana regulile de competenta materiala, art. 17 privind prorogarea de competenta fiind permisa doar in cazul normelor ce nu au caracter imperativ, anume necompetenta nu este de ordine publica, in conditiile art. 159. Curtea are în vedere obiectul petitului introductiv ( anume contestatia la executarea unor acte de executare silita fiscala ) și prevederile proc. civ. în sensul că împotriva executării silite înseși, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație care se introduce la instanța de executare, aceasta fiind în speță, Judecătoria sectorului 3

Din prevederile art.141 din Codul d e procedură fiscală ( OG nr. 92/2003 rep. ) rezultă că titlul executoriu este un titlu de creanță, a cărui creanță a devenit scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.

Astfel, rezultă că un act administrativ fiscal, a cărui creanță fiscală a ajuns scadentă, dobândește statutul unui titlu executoriu, având un regim juridic distinct de cel al actului administrativ fiscal.

Deci,actul administrativ fiscalșititlul executoriusunt două acte juridice distincte și cu regimuri juridice diferite.

In speta, contrar celor sustinute de recurenta, exista emis si titlu de creanta, distinct de titlul executoriu si in baza caruia a fost, de altfel, emis acesta din urma ( anume o serie de decizii de impunere enumarate in cuprinsul titlului executoriu ).

Este adevărat că titlul de creanță, și orice alt act administrativ fiscal, poate fi contestat la organul fiscal competent potrivit regulilor din Codul d e procedură fiscală, dar această procedurănu este aplicabilă și în ceea ce privește contestarea executării titlurilor executorii.

Astfel, potrivit art.172 alin.3 din Cod procedură fiscală, contestația la executare silită poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.

În concluzie, având în vedere ca actul atacat este act juridic de executare, contestarea executării lui atrage, potrivit art.172 alin.(4) din Codul d e procedură fiscală, competența judecătoriei ca instanță de executare.

Intr-adevar, potrivit art. 172 al. 1 din OG nr.92/2003 privind Codul d e procedura fiscala cu modif. si completarile ulterioarePersoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legiiiar potrivit al. 4 al aceluiasi text de legeContestația se introducela instanța judecătorească competentăși se judecă în procedură de urgență.

Art.399 alin.1 teza I prevede că"Impotriva executării silite înseși, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare".

Conform prevederilor art.400 alin.1 din proc. civ."contestația se introduce la instanța de executare"care este Judecătoria Sectorului 3

In acest sens, Curtea are in vedere si Decizia nr.XIV/05.02.2007 pronuntata, in recurs in interesul legii, de Inalta C de Casatie si Justitie- Sectiile Unite.

In schimb, Curtea constata ca instanta de fond a dispus in mod gresit admiterea exceptiei inadmisibilitatii. Astfel, retinand ca judicioasa interpretarea disp. Legale ( art. 205 alin. 1. Proc.. Si art. 21 alin.4 Constitutie ) si neceseitatea parcurgerii contestatiei administrative. Astfel, dispozitiile 205-218 Cod procedura fiscala instituie o procedură administrativă speciala care, fara a fi calificata drept jurisdicție administrativa, deroga de la normele de drept comun privind procedura prealabila, cuprinse în art. 7 din Legea nr. 554/2004. Din prevederile art. 218 alin. (2) ale Codului d e procedură fiscală, conform cărora"deciziile emise în soluționare contestației pot fi atacate la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă", rezultă că instanța nu poate fi sesizată în vederea exercitării controlului de legalitate asupra substanței măsurilor dispuse decât după finalizarea procedurii administrative prin emiterea unei decizii care să analizeze fondul raportului juridic fiscal. In acest sens s-a pronuntat Inalta C de Casatie si Justitie-, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2352 din 4 mai 2007.

In schimb Curtea constata ca prin inscrisul nou depus in recur recurenta a facut dovada indeplinirii acestei conditii de exercitiu a actiunii in contenciosul administrativ-fiscal. Astfel, din decizia nr.52/09.02.2009 emisa de DGFPMB rezulta fara echivoc ca recurentareclamanta a formulat contestatie impotriva deciziei nr.1/2008, inregistrata sub nr.1122`75/10.12.2008 la Sector 4 si completata cu adresa inregistrata la DGFP-MB sub nr.1001/12.01.2009. de aceste aspecte, intrucat instanta de fonda solutionat acest petit completator avand ca obiect verificarea legalitatii deciziei nr.1/2008 fara a intra in cercetarea fondului, conf. Art. 312 alin. 2. rap. la art. 20 din Legea nr.554/2004, urmeaza a casa in parte sentinta recurata si a trimite cauza spre rejudecare in fond a acestui capat de cerere, cu mentinerea solutiei referitoare la petitul avand ca obiect contestatia la executare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat recursul formulat de recurentul-reclamant CABINETUL DE AVOCAT PRIN AVOCAT, împotriva sentinței civile nr.359/28.01.2009, pronunțată în dosarul nr. 38188/3/CA/2008de Tribunalul București -Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimata-pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANCIARĂ SECTOR 4.

Caseaza in parte sentinta recurata si trimite cauza spre rejudecare in fond a capatului de cerere privind anularea deciziei nr.1/2008 emisa de Administratia Finantelor Publice Sector 4.

Mentine celelalte dispozitii.

Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 09.11.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - -

GREFIER

- -

Red./Tehnored.

2 ex.

Președinte:Radu Constantin Daniel
Judecători:Radu Constantin Daniel, Voicu Rodica, Hortolomei

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Decizia 2259/2009. Curtea de Apel Bucuresti