Anulare act administrativ . Decizia 2322/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.2322
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 16.11.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Duican Doina
JUDECĂTOR 2: Păun Luiza Maria
JUDECĂTOR 3: Cosma
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea recursurilor formulate de reclamanții, și de pârâții, împotriva sentinței civile nr.1740/07.05.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX - de Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul pârât PRIMARUL SECTORULUI 2 B.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenții reclamanți și prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar și recurenții pârâți și prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar și intimatul pârât PRIMARUL SECTORULUI 2 B prin consilier juridic cu delegație la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că intimatul pârât a depus la dosar, la data de 23.10.2009, întâmpinare și că recurenții reclamanți au depus, la data de 11.11.2009, întâmpinare.
Apărătorul recurenților reclamanți depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 2 lei și timbru judiciar în valoare de 0.15 lei.
Se comunică părților copii ale întâmpinărilor formulate în cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererile de recurs.
Recurenții reclamanți, prin apărător, solicită admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței recurate în sensul anulării în integralitate a autorizației de construire. Solicită respingerea recursului declarat de pârâții pârâți și
Recurenții pârâți, prin apărător, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul respingerii în totalitate a acțiunii. Solicită respingerea recursului declarat de reclamanții și.
Reprezentantul intimatului pârât solicită respingerea recursului declarat de reclamanții și și lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului formulat de pârâții și.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1740/7.05.2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal în ds.nr- a fost admisă în parte, acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții Primarul sectorului 2 B, și, a fost anulată în parte autorizația de construire nr.1232/147"P"/11.09.2008 emisă de pârâtul Primarul sectorului 2 B, numai în ceea ce privește destinația de atelier de confecții textile dată spațiului, fiind menținute în rest autorizația, inclusiv în privința dreptului de a edifica întreaga construcție și a fost respins capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata daunelor materiale, ca neîntemeiat.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că pentru stabilirea destinației de atelier de confecții textile pentru o parte din imobilul pârâților, era necesar acordul notarial al reclamanților, conform dispozițiilor Lg.50/1991 - anexa 1 lit.A pct.2.5.6.
Reținând că în speță, reclamanții nu și-au dat acordul pentru această destinație menționată în autorizația de construire, în temeiul disp.art.18 din Lg.554/2004 a anulat în parte autorizația atacată, menținând însă dreptul pârâților de a edifica întreaga construcție autorizată, cu destinația de locuință pentru aceștia.
Împotriva acestei sentințe,în termen legal a formulat recurs recursuri atât reclamanții și cât și pârâții și.
În motivarea recursului formulat, recurenții reclamanți au susținut în esență că în mod greșit instanța de fond a admis doar în parte acțiunea și au dispus doar anularea în parte a autorizației de construire, deși din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv raporturile de expertiză efectuate anterior promovării acțiunii de către expert al, ca și a celorlalte probatorii administrate în cauză, concluzionau că se impune obținerea acordului proprietarilor de la imobilul situat la nr.16.
În drept au fost invocate disp.art.304 pct.9 și 3041cod pr.civ. și art.20 al.1 și 2 din Lg.554/2004.
În motivarea recursului formulat de către pârâții și, se susține în esență că hotărârea pronunțată de către instanța de fond este greșită întrucât au fost interpretate în mod eronat prevederile Lg.50/1991 în ceea ce privește necesitatea acordului în formă autentică pentru construirea unei clădiri cu destinația de atelier de croitorie, deși prevederile legale nu menționează această obligație.
Intimatul Primarul sectorului 2 Baf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului reclamanților, iar reclamanții și au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului pârâților și.
Analizând sentința atacată în raport de criticile formulate, de dispozițiile legale incidente în cauză cât și în temeiul disp.art.3041cod pr.civ. Curtea constată că recursurile formulate sunt nefondate.
Astfel, în ceea ce privește recursul reclamanților și, întemeiat pe disp.art.304 pct.9 și 3041cod pr.civ. principalele critici vizează modul de apreciere al instanței ci privire la legalitatea actului administrativ atacat, respectiv faptul că în mod eronat instanța de fond a apreciat și reținut că autorizația de construire este nelegală doar în ceea ce privește destinația de atelier de confecții textile dată spațiului.
Susținerile recurenților sunt însă nefondate, Curtea constatând că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în cauză și a reținut în raport de întregul material probator administrat în cauză, legalitatea autorizației de construire a imobilului respectiv cu respectarea destinației de locuință, având în vedere dispozițiile Lg.50/1991 anexa 1 lit.A pct.2.5.6 privind acordul notarial al reclamanților pentru stabilirea destinației de atelier de confecții de textile pentru o parte a imobilului pârâților.
În ceea ce privește susținerile recurenților reclamanți cu privire la edificarea construcției intimaților pe terenul proprietatea acestora, Curtea constată că instanța de fond a reținut în mod corect faptul că aspectele invocate nu pot fi analizate de către instanța de contencios administrativ, competența legală a acesteia impunând verificarea legalității actului administrativ atacat, respectiv autorizația de construire.
În ceea ce privește recursul pârâților și, Curtea constată că și acesta este nefondat, principala critică vizând reținerea instanței de fond a obligativității obținerii acordului vecinilor în cazul stabilirii destinației de atelier de confecții textile pentru o parte din imobil.
Potrivit dispozițiilor Lg.50/1991 - respectiv anexa nr.1 lit.A pct.2.5.6, acordul vecinilor exprimat în formă autentică este necesar în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate.
Având în vedere aceste prevederi legale, Curtea constată că în mod corect instanța de fond a reținut incidența acestor prevederi legale pentru anularea în parte a autorizației de construire, precizând totodată că se menține valabilitatea acesteia pentru construirea imobilului respectiv cu destinația de locuință.
Astfel fiind, Curtea constată că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, neexistând motive de casare sau modificare a acesteia și în temeiul disp.art.312 al.1 cod pr.civ. va respinge recursurile formulate, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile formulate de reclamanții, și de pârâții, împotriva sentinței civile nr.1740/07.05.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX - de Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul pârât PRIMARUL SECTORULUI 2 B.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 16.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Red.DD GREFIER
EF/2ex.
13.01.2010
Tr.-0
Jud. AJ
Președinte:Duican DoinaJudecători:Duican Doina, Păun Luiza Maria, Cosma
