Anulare act administrativ . Decizia 2354/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR -

ROMANIA

CURTEA DE APEL

SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

Decizia civilă nr 2354

SEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA - 2009

CURTEA DIN:

PREȘEDINTE: Ion Eugenia

JUDECĂTOR 2: Petrovici Cristina

JUDECĂTOR 3: Ungureanu Doina

GREFIER: - -

*************

Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta - pârâtă AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR-SERVICIUL PENTRU APLICAREA LEGII NR. 9/1998 împotriva sentinței civile nr. 1437 din data de 10.04.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal, in dosarul nr. - in contradictoriu cu intimata - reclamantă - și intimata - pârâtă Comisia Municipiului B pentru Aplicarea Legii Nr. 9/1998 și a Legii Nr. 290/2003 din cadrul Instituției Prefectului Municipiului

Dezbaterile in fond și concluziile părților au avut loc in ședința publică din data de 9 noiembrie 2009, fiind consemnate in incheierea de ședință de la acea data, care face parte integrantă di prezenta, cand Curtea, pentru a acorda posibilitatea părților de a depune concluzii scrise, a amanat pronunțarea pentru astăzi 16 noiembrie 2009, cand a hotarat următoarele:

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, sub nr. -, astfel cum a fost precizată, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Comisia Municipiului B pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 și Legii nr. 290/2003 din cadrul Instituției Prefectului Municipiului B și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților () - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei nr. 2278/14.11.2008 emisă de, obligarea pârâtei să emită nouă decizie prin care să admită contestația formulată împotriva Hotărârii nr. 1822/03.10.2008 Comisiei Municipiului B pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 și Legii nr. 290/2003, pe care să o invalideze, să dispună aprobarea cererii nr. 5363/2302/09.09.1999 și acordarea despăgubirilor.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a depus la dosar înscrisuri doveditoare cu privire la averea autorului său, care nu au fost luate în considerare, respectiv contractul de vânzare-cumpărare nr. 1810/14.11.1947.

În drept, acțiunea fost întemeiată pe disp. Legii nr. 9/1998.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că autorul reclamantei fost despăgubit de statul român cu un teren agricol de 10 ha și teren intravilan de 2450 mp în comuna, județul C, pentru cele 25 ha teren agricol abandonat pe teritoriul Bulgariei.

Pârâta Comisia Municipiului pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 și Legii nr. 290/2003 din cadrul Instituției Prefectului Municipiului invocat excepția inadmisibilității acțiunii, motivat de faptul că hotărârile comisiilor județene nu sunt supuse controlului judecătoresc, ci controlului exclusiv al, deciziile acesteia din urmă putând fi atacate în instanță.

Pe fond, s- solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Pe baza probei cu înscrisuri administrată în cauză, Tribunalul București - Secția a IX- Contencios Administrativ și Fiscal pronunțat Sentința civilă nr. 1437/10.04.2009, prin care a dispus: respingerea excepției inadmisibilității, ca neîntemeiată, admiterea acțiunii, astfel cum a fost precizată, anularea Deciziei nr. 2278/14.11.2008 emisă de, obligarea pârâtei să emită nouă decizie prin care să admită contestația formulată împotriva Hotărârii nr. 1822/03.10.2008 pârâtei Comisia Municipiului de aplicare Legii nr. 9/1998 și Legii nr. 290/2003, pe care urmează să invalideze și să dispună aprobarea cererii nr. 5363/2302/09.09.1999 și acordarea despăgubirilor.

Pentru hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Excepția inadmisibilității acțiunii este neîntemeiată, având în vedere că reclamanta nu atacă exclusiv hotărârea comisiei Municipiului B, ci decizia nr. 2278/2008, prin care a fost respinsă contestația împotriva Hotărârii nr. 1822/2008. Or, cu ocazia analizării deciziei, instanța are obligația să verifice toate actele care au stat la baza emiterii acesteia, inclusiv hotărârea comisiei locale.

Prin Hotărârea nr. 1822/03.10.2008 Comisiei Municipiului pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 și Legii nr. 290/2003 fost respinsă cererea reclamantei nr. 5363/2302/09.09.1999 de acordare a despăgubirilor pentru bunurile defunctului trecute în proprietatea statului bulgar.

Prin Decizia nr. 2278/14.11.2008 emisă de, contestația formulată de reclamantă a fost respinsă.

Tribunalul apreciat că actele contestate de reclamantă sunt nelegale, având în vedere că prin acestea s- reținut în mod greșit că defunctul primit în compensarea celor 25 ha teren agricol abandonat în Bulgaria 10 ha teren arabil și 2450 mp teren intravilan în comuna.

În realitate, autorul reclamantei primit în compensare doar cele 10 ha teren arabil, întrucât cei 2450 mp teren intravilan nu au fost primiți în compensare, ci cumpărați conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 1810/14.11.1947.

Împotriva Sentinței civile nr. 1437/10.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, declarat recurs, în termen legal, pârâta, susținând că este nelegală și netemeinică, întrucât în mod eronat acțiunea promovată de reclamantă a fost admisă.

În motivarea recursului, s- arătat că, în conformitate cu situația de avere imobiliară rurală Comisiei mixte româno-bulgare, autorul abandonat în Bulgaria 25 ha teren agricol, iar de la statul român primit un teren agricol în suprafață de 10 ha și un teren intravilan de 2450 mp în comuna, județul C, potrivit adeverinței nr. 1391/24.11.1994 eliberată de Direcția Generală Arhivelor Statului - Filiala Arhivelor Statului

Recurenta precizat că, la emiterea Hotărârii nr. 1822/03.10.2008, Comisia Municipiului avut în vedere prevederile art. 3 din Legea nr. 9/1998 potrivit cărora, "în cazul în care, anterior, cei îndreptățiți au fost despăgubiți parțial, în bani sau în natură, pentru prejudiciile suferite în urma aplicării tratatului, aceștia au dreptul la compensație, proporțional, pentru prejudiciul rămas neacoperit, în limitele stabilite la art. 2".

Recurenta mai adăugat că, în ceea ce privește acordarea de despăgubiri prin diferență de valoare între casa, anexele și locul de casă abandonate statului bulgar și casa, anexele și locul de casă primite la recolonizare, s-au avut în vedere prevederile art. 10 din Legea nr. 766/1941 și ale Legii nr. 715/1946 privind stabilirea despăgubirilor cuvenite populației evacuate din D de Sud în urma Tratatului româno-bulgar din 07.09.1940.

În concluzie, recurenta a susținut că, în mod eronat, instanța de fond admis cererea reclamantei și obligat la anularea Deciziei nr. 2278/14.11.2008, astfel că se impune admiterea recursului și casarea sentinței civile nr. 2278/14.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal.

Intimata reclamantă a formulat concluzii scrise în cauză,prin care solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate, ca fiind legală și temeinică.

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente, Curtea constată că recursul este fondat, pentru considerentelor ce urmează:

Dispozițiile art. 1 din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la la 7 septembrie 1940 prevăd următoarele:

"(1) Cetățenii români, prejudiciați în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la la 7 septembrie 1940, denumit în continuare tratat, au dreptul la compensațiile stabilite potrivit prezentei legi, în măsura în care nu au primit anterior sau au primit parțial compensații ori despăgubiri pentru bunurile imobiliare-construcții și terenuri - pe care le aveau în proprietate în județele și, cedate Bulgariei, precum și pentru recoltele neculese de porumb, și -soarelui".

(2) De prevederile alin. 1 beneficiază și cetățenii români, moștenitori legali ai foștilor proprietari".

Potrivit art. 3 din același act normativ, în cazul în care, anterior, cei îndreptățiți au fost despăgubiți parțial, în bani sau în natură, pentru prejudiciile suferite în urma aplicării tratatului, aceștia au dreptul la compensare, proporțional, pentru prejudiciului rămas neacoperit, în limitele stabilite la art. 2.

În conformitate cu situația de avere imobiliară Comisiei mixte româno-bulgare, autorul reclamantei, abandonat în Bulgaria suprafața de 25 ha teren agricol.

Din Adeverința nr. 1391/24 noiembrie 1994 eliberată de Ministerul d Interne - Direcția Generală Arhivelor Statului rezultă că "în documentele referitoare la cei colonizați în localitatea, județul C, în anul 1947 figurează cu suprafața de 10 ha teren arabil și 2450 mp teren intravilan, în ".

Împrejurarea potrivit căreia, autorul a primit în compensare de la statul român în localitatea, județul C, suprafața de 10 ha teren arabil nu fost contestată de reclamantă.

În privința suprafeței de 2450 mp teren intravilan în comuna, județul C, din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1810/1947, invocat de reclamantă, rezultă că fost vândută de statul român, în baza art. 12 din Legea asupra colonizării, la prețul de 24500 lei, fără dobândă, precizându-se că achitarea acesteia se va face în 10 rate anuale egale, în termen de 10 ani, începând cu data de 1 ianuarie 1950.

Prin dispozițiile art. 10 din Legea nr. 766/1941 pentru colonizarea în proprietarilor agricoli evacuați din D - Nouă, în baza Tratatului româno-bulgar din 7 septembrie 1940, s-a prevăzut că "sumele datorate de coloniști ca preț al bunurilor primite pe baza legii de față, se vor compensa cu suma despăgubirilor certe, lichide și exigibile ce au de primit, conform art. 5 și 12 din Acordul româno-bulgar privitor la schimbul de populație română și bulgară din 7 septembrie 1940, atunci când Statul va hotărî asupra acestor despăgubiri, după ce se vor scădea debitele vechi și sarcinile ce grevau proprietățile abandonate în D - Nouă".

Prin Legea nr. 715/1946, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 207/07.09.1946, fost reglementată modalitatea de stabilire despăgubirilor cuvenite populației evacuate din de Sud, în urma Tratatului româno-bulgar din 7 septembrie 1940.

Având în vedere dispozițiile Legilor nr. 766/1941 și nr. 715/1946, prin care s- prevăzut compensarea prețului datorat de coloniști pentru bunurile primite de Statul român cu despăgubirile cuvenite acestora pentru bunurile abandonate pe teritoriul Statului bulgar, coroborate cu faptul că, susținerea reclamantei, în sensul achitării integrale prețului prevăzut în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1810/1947, nu fost dovedită, Curtea constată că, în mod eronat, instanța de fond reținut că autorul reclamantei primit în compensare de la Statul român numai suprafața de 10 ha teren arabil, nu și suprafața de 2450 mp teren intravilan, în localitatea, județul

În consecință, în temeiul disp. art. 312 rap. la art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă, Curtea va dispune admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii, astfel cum fost precizată, ca neîntemeiată.

Vor fi menținute dispozițiile sentinței recurate în ceea ce privește soluția de respingere excepției inadmisibilității acțiunii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat de recurenta - pârâtă AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR-SERVICIUL PENTRU APLICAREA LEGII NR. 9/1998, cu sediul în B, Calea nr. 202, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1437 din data de 10.04.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal, in dosarul nr. - in contradictoriu cu intimata - reclamantă -, cu domiciliul ales la Cabinet de avocat " ", cu sediul în B, str. - - nr. 160,. 3.. 1, sector 1 și intimata - pârâtă COMISIA MUNICIPIULUI B PENTRU APLICAREA LEGII NR. 9/1998 și a LEGII NR. 290/2003 DIN CADRUL INSTITUȚIEI PREFECTULUI MUNICIPIULUI, cu sediul în B, B-dul - - nr. 47, sector 5.

Modifică în parte sentința atacată, în sensul că, respinge acțiunea precizată ca neîntemeiată.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 16.11.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.IE

Tehnored.CB/ 5 ex.

07.01.2010

Tribunalul București -9

Judecător fond:

Președinte:Ion Eugenia
Judecători:Ion Eugenia, Petrovici Cristina, Ungureanu Doina

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Decizia 2354/2009. Curtea de Apel Bucuresti