Anulare act administrativ . Sentința 2436/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.2436
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 09.06.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Ghica Alina Nicoleta
GREFIER - - -
Pe rol pronunțarea asupra cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, în contradictoriu cu pârâtul .
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 02.06.2009, fiind consemnate prin încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea, pentru a se depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 09.06.2009, când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de contencios administrativ de față, constată că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal la 09.07.2008, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat constatarea calității de colaborator al Securității în privința pârâtului.
În motivarea în fapt a cererii s-a arătat, astfel cum reiese din cuprinsul notei de constatare nr.S/DI/673 din 22.05.2008 pârâtul este titular al mai multor dosare întocmite pe numele său de organele fostei Securități.
Astfel potrivit dosarului 36474 este consemnată și intenția nematerializată a ofițerilor fostului Centru de Informații Externe de a-l recruta și folosi pe linia acestei unități, în condițiile în care ofițerii au avut acces la un dosar de colaborator pe care îl avea deschis la fostul Inspectorat Județean de Securitate
Din conținutul aceluiași dosar reiese că pârâtul a fost recrutat de IJ I la 26.02.1976, furnizând atât un angajament de colaborare, cât și mai multe note informative.
În alte dosare de urmărire vizând alte persoane, au fost identificate opt note informative furnizate de pârât cu numele conspirativ "", se arată că existența dosarului de informator al pârâtului este confirmată printr-un raport și un proces-verbal, întocmite de în 1991, cu privire la distrugerea acestuia în decembrie 1989.
Arată reclamantul că informațiile furnizate de pârât organelor de securitate au vizat îngrădirea dreptului la libertatea de exprimare, prevăzut de art.85 lit.a din Constituția României din 1952, art.19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.3 lit.a, art.2 lit.b, art.8 lit.a, art.11 al.1 din OUG 24/2008, art.31, art.36 al.4, lit.a din Regulamentul de organizare și funcționare al CNSAS.
În dovedire au fost depuse la dosarul cauzei nota de constatare nr.S/D1/I/673 din 22.05.2008, Dosarele R -, I -, -, 2633, -, R 67641, adresele de verificare nr.S/6088 din 8.08.2007 și adresele de răspuns ale acestora.
Prin întâmpinare pârâtul a invocat excepția inadmisibilității acțiunii în raport de dispozițiile art.7 alin.2 din OUG 24/2008, care prevăd o procedură prealabilă sesizării instanței, în sensul că acțiunea nu poate fi promovată în lipsa unui aviz scris, motivat în fapt și în drept, al Direcției juridice din cadrul CNSAS, dispoziție reluată prin art.36 alin.4 din Hotărârea nr.1/2008 de aprobare a Regulamentului de Organizare și Funcționare a CNSAS.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, arătând că în cauza de față nu subzistă niciuna din condițiile care definesc sintagma de colaborator al Securității întrucât din materialul probator existent nu reiese că ar fi furnizat informații care să lezeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului de natura celor invocate de reclamantă.
Prin sentința civilă nr.3547 din 12.12.2008, Tribunalul București - Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, având în vedere dispozițiile art.34 al.2 OUG 24/2008 modificat prin art.27 din legea nr.293/2008.
La termenul de judecată de la 24.03.2009, pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, excepție respinsă pentru considerentele expuse în încheierea de ședință de la acel termen, iar la termenul de judecată de la 2.06.2009, a invocat excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, în raport de dispozițiile art.8 din OUG 24/2008, care impun sesizarea instanței de judecată după obținerea avizului Direcției Juridice din cadrul CNSAS.
Pârâtul a depus la dosarul cauzei înscrisuri, respectiv adresele fostului Inspectorat Județean I adresate diverselor inspectorate județene de securitate, prin care se comunicau supravegherea informativă a pârâtului, date fiind pozițiile ostile orânduirii socialiste, manifestate de acesta, precum și note informative ale diverșilor colaboratori ai securității referitoare la activitatea pârâtului.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată și de temeiurile de drept incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, aceasta este apreciată ca neîntemeiată în raport de dispozițiile art.8 alin.2 din OUG 24/2008 8 și art.36 alin.4 din Hotărârea nr.1/2008 de aprobare a Regulamentului de organizare și funcționare a CNSAS, legea necondiționând sesizarea instanței de existența avizului direcției juridice, ci doar existența acestui aviz în cadrul dosarului ce se analizează de Colegiul CNSAS.
Pe fondul cauzei, instanța reține că din conținutul înscrisurilor depuse la dosarul cauzei reiese că reclamantul a înțeles să probeze calitatea de colaborator al Securității a pârâtului cu notele întocmite și semnate de acesta sub numele conspirativ "".
Din cuprinsul informării din 13.04.1976, depusă la dosarul cauzei, (fila 34 dosar tribunal), rezultă că pârâtul s-a deplasat la, informând organele de Securitate despre discuțiile purtate cu mai mulți călugări ai acestei mânăstiri. Curtea apreciază că datele menționate de către pârât nu pot fi apreciate ca informații de natură să suprime exercitarea unor drepturi sau libertăți fundamentale ale persoanelor despre care acesta a oferit anumite detalii, finalul notei consemnând de altfel, concluzia pârâtului potrivit căreia călugărul nu a făcut nici un fel de discuții negative la adresa politicii statului.
Nota din 27.04.1977, (fila 38 dosar tribunal), descrie convorbirea pârâtului cu călugărul, convorbire vizând aspecte din care nu reies aspecte care ar fi fost de natură să pună în pericol persoana acestuia, din perspectiva represiunilor la care ar fi fost supus de către organele de securitate ca urmare a întocmirii notei de către pârât.
Mijlocul de probă administrat de către reclamant, respectiv nota informativă din 10.03.1976 (fila 41 dosar tribunal) nu poate fi apreciat ca dovadă îngrădirii de către pârât a drepturilor și libertăților fundamentale ale unor persoane, acestea relatând, după o vizită la date de natură să pună într-o lumină favorabil o persoană urmărită de organele fostei Securități.
Informațiile oferite de pârât prin nota din 10.06.1976, vizau acomodarea la viața mănăstirească a preotului, starea de sănătate a acestuia, programul zilnic și nemulțumirea acestuia referitoare la faptul că nu a reușit să creeze o atmosferă pașnică între călugărițele mânăstirii.
Notele informative din 6.08.1976 și 26.02.1976 cuprind aprecieri pozitive ale pârâtului la adresa unor preoți de la și de scriu comportamentul și discuțiile purtate de către pârât cu preotul, fără a cuprinde informații de natură să pericliteze integritatea fizică sau psihică a acestor persoane, ca urmare a unor eventuale represiuni ale organelor fostei Securități, determinate de relatările pârâtului.
Dispozițiile art.2 lit.b din OUG 24/2008, modificată și completată prin Legea nr.293/2008 definesc noțiunea de colaborator al securității prin referire la persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice (regimului totalitar comunist) și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. al Securității în accepțiunea legii este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai securității coordonau activitatea informatorilor.
Din probele administrate în cauză de reclamant poate fi reținută din conținutul definiției menționate doar activitatea pârâtului de furnizare de informații sub orice formă, precum note și rapoarte scrise și relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității.
Curtea apreciază că informațiile din notele depuse la dosarul cauzei de către reclamant nu sunt de natură să îndeplinească celelalte cerințe ale legii referitoare la scopul comunicării acestor date, respectiv denunțarea activităților sau atitudinilor potrivnice regimului totalitar comunist, sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Aprecierile și caracterizările pozitive ale organelor de securitate la adresa pârâtului, în contextul naturii informațiilor furnizate și menționate anterior nu pot face dovada calității de colaborator al Securității, astfel cum aceasta este definită de dispozițiile OUG 24/2008.
Curtea va reține și contextul în care pârâtul a semnat angajamentul cu organele fostei Securități, respectiv faptul că acesta era el însuși supus urmăririi informative a securității, în considerarea caracterizărilor ce îi fuseseră făcute de inspectoratele județene subordonate organelor fostei Securități, respectiv situându-se pe o poziție ostilă orânduirii socialiste.
În mod evident din niciunul din înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu reiese că informațiile furnizate de pârât au periclitat în vreun mod integritatea fizică sau psihică a persoanelor despre care acesta a menționat în notele oferite, mai mult, existând aprecieri explicite ale pârâtului referitoare la faptul că acele persoane nu aveau poziții ostile orânduirii socialiste.
În considerarea motivelor de fapt și de drept expuse anterior în baza art.11 din OUG 24/2008, Curtea va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția neîndeplinirii procedurii prealabile.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII cu sediul în B, sector 3,--57 în contradictoriu cu pârâtul domiciliat în Curtea de A,-, județul, ca neîntemeiată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 9 iunie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.
Tehnored./4 ex.
Președinte:Ghica Alina NicoletaJudecători:Ghica Alina Nicoleta
