Anulare act administrativ . Sentința 25/2010. Curtea de Apel Brasov

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA Nr. 25/

Ședința publică de la 01 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Silviu Gabriel Barbu

Grefier - -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra acțiunii formulate de reclamantul CONSILIUL JUDEȚEAN C în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, AL și MUNICIPIUL G PRIN PRIMAR, având ca obiect "anulare act administrativ".

La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față, au avut loc în ședința publică din data de 25 ianuarie 2010, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 1 februarie 2010.

CURTEA,

Asupra acțiunii reclamantului Consiliul Județean C, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect constarea nulității absolute a Hotărârii nr.815/02.12.2008 emisă de pârât, respectiv anularea acestui act administrativ,

Constată că prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr-, reclamantul Consiliul Județean Cas olicitat instanței constatarea nulității absolute a Hotărârii nr.815/02.12.2008 emisă de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, respectiv anularea acestui act administrativ ca fiind nelegal și nefondat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. În motivarea acțiunii, reclamantul arată că hotărârea atacată a fost emisă tardiv față de momentul sesizării CNCD și prin raportare la prevederile art.20.7 și 8 din OG nr.137/2000 privind combaterea discriminării. Astfel, potrivit art.20 alin.7 și 8 din OG nr.137/2000 Colegiul Director adoptă Hotărârea în termen de 90 de zile de la data sesizării și se comunică părților în termen de 15 zile de la adoptare. Prin urmare, sesizarea nr.8712/22.08.2007 depusă de Civic al din H și C ar fi trebuit soluționată până la data de 20 noiembrie 2007, dar a fost soluționată după un an, la 2 decembrie 2008.

Pe fondul cauzei, reclamantul Consiliul Județean Cas olicitat admiterea contestației și anularea Hotărârii CNCD atacată, întrucât modalitatea de organizare și desfășurare a evenimentului "Întâlnirea lor covăsneni de pretutindeni" aprobată de Consiliul Județean C prin Hotărârea nr.153/27.12.2007 nu ar avea caracter discriminatoriu. Potrivit susținerilor reclamantului, Hotărârea CNCD este nelegală și se impune a fi anulată pentru că reglementările europene aplicabile în materia minorităților naționale, cum este Convenția -Cadru pentru protecția minorităților naționale din februarie 1998, au statuat faptul că un tratament care conferă unui grup de persoane drepturi suplimentare, pe baza originii naționale sau din alte motive, nu constituie discriminare față de persoanele ce exced unui astfel de grup, persoane care vor continua să se bucure de propriile drepturi ale omului fără nici o sau restricție. Convenția-cadru ratificată prin Legea nr.33/1995 consacră dreptul minorităților naționale de a-și menține și dezvolta cultura, elementele esențiale ale identității lor, religia, limba, tradițiile și patrimoniul cultural. Evenimentul cu titlul de mai sus a fost organizat de reclamant pentru i din județul C, fiind mediatizat în limba maghiară. CNCD a apreciat greșit că evenimentul ar constitui o discriminare la adresa românilor din C și H, făcând o interpretare excesivă a reglementărilor europene în domeniul discriminării. Reclamantul susține că desfășurarea evenimentului menționat mai sus s-a realizat în deplină conformitate cu prevederile Convenției-cadru pentru protecția minorităților, în sensul păstrării identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a populației maghiare din județul

Reclamantul Consiliul Județean Cad epus înscrisuri în probațiune.

În cauză a depus întâmpinare pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând respingerea acțiunii reclamantului Consiliul Județean C și menținerea Hotărârii CNCD nr.815/02.12.2008.

Referitor la excepția tardivității, pârâtul CNCD a arătat că potrivit art.20 alin.7 din OG nr.137/2000, CNCD adoptă hotărârile într-un termen de recomandare de 90 de zile de la data sesizării și se comunică părților într-un alt termen de recomandare de 15 zile de la adoptare. Pentru nerespectarea acestor termene legea nu prevede sancțiuni, astfel că excepția tardivității nu se susține. Pârâtul a depus înscrisuri pentru a dovedi că, pe fondul încărcăturii mari de cauze aflate pe rol, termenul de 90 de zile de soluționare a fost depășit cu mult la majoritatea sesizărilor de discriminare primite.

Pe fondul cauzei, pârâtul CNCD a solicitat respingerea acțiunii și menținerea hotărârii CNCD atacate, susținând că Hotărârea nr.815/2008 este legală și temeinică, prin "Întâlnirea de " fiind comise fapte de discriminare concretizate în îngrădirea dreptului cetățenilor de alte naționalități de a participa la aceste manifestări, defavorizându-se nejustificat comunitatea românească, supunând-o unui tratament injust și degradant față de cea maghiară. Astfel, art.16 din Constituția României garantează egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Art.20 consacră principiul interpretării dispozițiilor constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor prin prisma Declarației Universale a drepturilor Omului, a pactelor și celorlalte tratate la care România este parte. Art.7 din Declarația Universală consacră principiul egalității oamenilor în fața legii și dreptul acestora la protecție egală a legii și împotriva oricărei discriminări. Art.14 din CEDO consacră, de asemenea, principiul nediscriminării în exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de convenție. Definiția discriminării este dată de art.2 alin.1 din OG nr.137/2000, iar alin.4 definește comportamentele care generează discriminare, prin favorizarea ori nefavorizarea nejustificată a unui grup de persoane ori comunitate față de alte grupuri de persoane ori față de altă comunitate.

În Hotărârea nr.815/2008 CNCD arată că elementul material al faptei imputate constă în activitatea exterioară de săvârșire ce se realizează sub forma unei acțiuni prin exprimare scrisă și cu materializare în planul efectiv al manifestărilor desfășurate pe zile și domenii de interes. evenimentului criticat este cel de a se prezenta o posibilă modalitate de apropiere a persoanelor care au ca element comun apartenența la spațiul covăsnean, iar în cazul de față apartenența comună la aceeași naționalitate, cea maghiară, este elementul definitoriu în baza căruia s-a organizat și desfășurat evenimentul "Întâlnirea de ". Din cele expuse se observă existența elementului de defavorizare nejustificată, de supunere la un tratament injust al celorlalte persoane față de care nu s-au făcut invitații, nu au fost incluse în cadrul manifestărilor derulate și nu au fost înștiințate prin intermediul limbii oficiale, respectiv comunitățile aparținând altor naționalități, altele de cât cea maghiară. Potrivit art.13 din Constituție, în România limba oficială este limba română, astfel că toți cetățenii au obligația de a cunoaște limba română.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, Municipiul Sf. G solicită admiterea acțiunii depusă de către Consiliul Județean C și anularea Hotărârii nr. 815/02.12.2009 a Colegiului Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării pentru următoarele motive:

"Întâlnirea de pretutindeni", eveniment cu caracter cultural, a avut ca scop principal adâncirea relațiilor dintre cei plecați din acest ținut și cei rămași acasă, unificarea resurselor spirituale, emoționale și financiare pentru a face cunoscute valorile zonei în Europa și pentru a stimula dezvoltarea județului.

Prin Constituția României se garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, iar prin sprijinirea financiară a acestei manifestații culturale nu s-a încălcat legea fundamentală a României.

În România este recunoscut dreptul oricărei persoane de a folosi liber și fără ingerință limba sa minoritară. Folosirea limbii minoritare constituie pentru aceste persoane unul dintre mijloacele principale pentru afirmarea și păstrarea identității, ea este un mijloc de exercitare a libertății de expresie și nu contestă faptul că în România limba oficială este limba română.

Convenția Cadru pentru protecția minorităților naționale încheiată la Strasburg la 1 februarie 1995 ratificată de România prin Legea nr. 33 din 29 aprilie 1995 consacră principiul conform căruia o societate pluralistică și cu adevărat democratică trebuie nu numai să respecte identitatea etnică, culturală, lingvistică și religioasă a fiecărei persoane aparținând unei minorități naționale, dar și deopotrivă, să creeze condiții corespunzătoare care să le permită să-și exprime, să păstreze și să dezvolte această identitate.

În titlul II art. 4 (2) Convenția - Cadru prevede: Părțile se angajează să adopte, dacă este cazul, măsuri adecvate pentru a promova în toate domeniile vieții economice, sociale, politice și culturale, egalitatea deplină și efectivă între persoanele aparținând unei minorități naționale și cele aparținând majorității. Ele vor ține seama în mod corespunzător, în această privință, de condițiile specifice în care se află persoanele aparținând minorităților naționale.

Măsurile adoptate în conformitate cu paragraful 2 nu vor fi considerate acte de discriminare.

Părțile vor asigura respectarea drepturilor fiecărei persoane aparținând unei minorități naționale la libertatea de întrunire pașnică și la libertatea de asociere, la libertatea de expresie și la libertatea de gândire, conștiință și religie.

Părțile s-au angajat să nu aducă atingere dreptului persoanelor aparținând minorităților naționale de a stabili și a menține contracte libere și pașnice peste frontiere cu persoane care se află în mod legal în alte state, îndeosebi cu acelea cu care au în comun identitatea etnică, culturală, lingvistică sau religioasă, ori patrimoniul cultural, să nu aducă atingere dreptului persoanelor aparținând minorităților naționale de a participa la activitățile organizațiilor neguvernamentale, atât la nivel național cât și internațional.

În România și în Europa astfel de întâlniri au tradiție, cu titlu de exemplu se invocă "Întâlnirea sașilor din Europa din ", care în anul 2007 fost mutată în Capitala Culturală Europeană respectiv S, "Întâlnirea sașilor transilvăneni din Mediaș", 2007 eveniment cultural organizat de "Federația Comunităților din România", "Întâlnire literară a minorităților naționale din România T", 26-28 septembrie 2008.

"Întâlnirea de " a fost o întrunire pașnică, deschisă pentru toată lumea, și era posibilă participarea tuturor cetățenilor interesați, fără discriminare.

Recunoașterea drepturilor persoanelor aparținând unei minorități naționale în interiorul unui stat și protecția acestor drepturi sunt susceptibile să pună capăt înfruntărilor etnice și să contribuie astfel la garantarea, democrației, stabilității și. Diversitatea popoarelor și a culturilor este o sursă esențială de bogăție și de vitalitate a civilizației europene și contribuie la diversitatea culturală și la dinamismul statelor europene.

Prin manifestația reclamată de Civic al din H și C nu s-au propagat idei totalitare de natură fascistă, comunistă, rasistă sau șovină, nu s-a îndemnat la ură națională la violență sau la discriminare, nu s-a organizat lovitură de stat, nu s-a încălcat ordinea, siguranța sau moralitatea publică.

Legea nr. 60 din 23 septembrie 1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice art. 1 prevede libertatea cetățenilor de a-și exprima opiniile politice, sociale sau de altă natură, de a organiza mitinguri, demonstrații, manifestații, procesiuni și orice alte întruniri și de a participa la acestea este garantată prin lege.

În concluziile scrise depuse de Civic al din H și C se solicită respingerea ca nefondată a cererii reclamantului Consiliul Județean C de anulare a Hotărârii nr. 815/02.12.2008 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Civic al din H și C susține că motivele invocate de reclamant în cererea redactată de Consiliul Județean C sunt neîntemeiate, în fapt și în drept, bazându-se doar pe interpretarea eronată a unor dispoziții legale și pe mistificarea realității care este evidențiată fără echivoc de lucrările dosarului și de caracterul flagrant discriminatoriu al manifestării în cauză, în baza cărora, în mod temeinic argumentat, întemeiat și legal, Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a stabilit prin hotărârea contestată în cauză că modalitatea de organizare și desfășurare a evenimentului "Întâlnirea lor covăsneni de pretutindeni", aprobată de Consiliul Județean C prin Hotărârea nr. 153/27.12.2007, are caracter discriminatoriu conform art. 2 alin. 1 și 4, coroborat cu art. 15 din OUG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată.

Excepția afirmației tardivității a emiterii hotărârii contestate, respectiv cererea de contestare a nulității absolute a acesteia, invocate de reclamantul Consiliul Județean C, sunt lipsite de temei legal, intimata solicitând să fie respinse ca atare. Termenul de 90 de zile pentru adoptarea hotărârii de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, respectiv cel de 15 zile pentru comunicarea hotărârii nu sunt, conform legii, termene de decădere, cum eronat susține reclamantul, ci doar termene de recomandare, legea nesancționând depășirea lor cu nulitatea hotărârii.

Nu constituie motiv de nulitate neprecizarea exactă a termenului de 15 zile în care se poate ataca hotărârea, formularea cuprinsă în acest sens în dispozitivul hotărârii fiind acoperitoare în sensul legii și neproducând nici o vătămare reclamantului, drept dovadă că juriștii reclamantului au știut unde și când trebuie să înainteze calea de atac în cauză.

Criticile aduse de către reclamant pe fond hotărârii atacate sunt nefondate, reprezentând doar interpretări proprii și eronate date de acesta unor dispoziții legale naționale și internaționale, care nu sunt de natură a pune în discuție legalitatea și temeinicia soluției date de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, ci dimpotrivă, sunt argumente normative în sprijinul soluției criticate. Reclamantul, ca autoritate a administrației publice județene a mistificat, împotriva evidenței, realitatea, susținând că manifestarea discriminatorie pe care au organizat-o declarat și evident, doar pentru, cu informare publică doar în limba maghiară, cu resurse financiare publice de 11 miliarde de lei vechi provenind din contribuția fiscală a tuturor cetățenilor, indiferent de naționalitate sau etnie, și la care s-au distribuit materiale de propagandă revizionistă, s-ar fi numit "Întâlnirea covăsnenilor de pretutindeni" și nu "Întâlnirea covăsneni de pretutindeni". Este de observat, în acest sens că reclamantul este contrazis de însuși co-finanțatorul manifestării, Primăria municipiului SF. G, care prin adresa nr. 5349/08.04.2008, precizează că: "În perioada de referință a evenimentului, Centrul Cultural al județului Cao rganizat "Întâlnirea covăsneni de pretutindeni" care a beneficiat de sprijinul financiar al municipalității".

Este criticabilă acțiunea intitulată "Întâlnirea covăsneni de pretutindeni" și pentru că a fost organizată de administrația publică județeană din bani publici.

Prin această atitudine reclamantul ar fi nesocotit următoarele dispoziții:

- Art. 1 alin. 5; art. 6 alin. (2), art. 13, art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 31 alin. (1),(2) și (4) art. 54 alin. (1)și (2) din Constituția României.

- Art. 2 (4), art. 103 (2) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale.

- Art. 1 (1),(2) lit. c, d, f, (4); art. 2 (1), (2), (3), (11); art. 3 lit. c; art. 4, art. 10 lit. a și h; art. 15 din Ordonanța nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

- Art. 1, art. 2 lit. a, b,c,d,e; art. 4 lit. a, b, c; art. 5 lit. 6 și f din Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială din 21.12.1965, publicată în Buletinul Oficial nr. 92 din -.

Examinând actele și lucrările dosarului, acțiunea reclamantului Consiliul Județean C, instanța constată că aceasta este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, pentru următoarele considerente:

În privința tardivității adoptării hotărârii CNCD atacate și a tardivității comunicării acesteia, instanța constată că Hotărârea nr.815/02.12.2008 a fost emisă în conformitate cu prevederile legale, cu întârziere față de termenul de 90 de zile de soluționare și de termenul de 15 zile de comunicare, însă ambele termene sunt termene de recomandare, pentru a căror depășire nu există sancțiune de ordin procedural, sancțiune care să atragă tardivitatea hotărârii, așa cum solicită reclamantul. Astfel, exprimarea utilizată de legiuitor ne este imperativă (se adoptă, se va adopta), neavând așadar CNCD obligația de a soluționa o sesizare în interiorul termenului de 90 de zile de la data sesizării. Termenul de soluționare este determinat de volumul de lucru al instituției pârâte, aceasta dovedind în cauză că multe alte lucrări aflate pe rolul său în perioada în care a fost depusă și sesizarea împotriva Consiliului Județean C au primit soluție după scurgerea unui interval mai mare de timp de la data sesizării.

Pe fondul cauzei, instanța constată că pârâtul a reținut corect starea de fapt și a aplicat corect legea față de această stare de fapt, recomandând în mod temeinic și legal ca reclamantul Consiliul Județean C să adopte acele măsuri care să elimine excluderea cetățenilor români de alte naționalități decât cea maghiară de la manifestările organizate sub genericul "întâlnirea lor covăsneni de pretutindeni" și reținând că modalitatea de organizare și desfășurare a evenimentului "întâlnirea lor covăsneni de pretutindeni" are caracter discriminatoriu conform art.2 alin.1 și 4 coroborat cu art.15 din OUG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată.

Prin petiția formulată de Civic al din H și C, adresată CNCD, s-a solicitat CNCD să constate că această manifestare constituie discriminare concretizată în îngrădirea dreptului cetățenilor de alte naționalități decât cea maghiară de a participa la aceste manifestări, defavorizând în mod nejustificat comunitatea românească, supunând-o unui tratament injust și degradant față de cea maghiară.

Așa cum corect susține CNCD, în cauză sunt incidente mai multe prevederi constituționale și legale din materia drepturilor și libertăților fundamentale, cum ar fi art.16 alin.1 din Constituție privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților, art.20 alin.1 din Constituție privind aplicarea prevederilor internaționale în materia drepturilor omului în dreptul intern, art.14 din Convenția europeană a drepturilor omului și art.7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, ambele consacrate principiului nediscriminării. OUG nr.137/2000, în art.2 alin.1, definește discriminarea ca fiind orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe bază de etnie sau naționalitate, limbă, religie (alături de alte criterii, care nu au relevanță în cauză) care are ca scop sau ca efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. OUG nr.137/2000 stabilește, în art.2 alin.4, că se sancționează contravențional, dacă nu reprezintă infracțiune, orice comportament pasiv sau activ care prin efectele sale generează, favorizează sau defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate față de alte persoane, grupuri de persoane ori comunități. În speța dedusă judecății, discriminarea și, implicit, incidența prevederilor OUG nr.137/2000 este dată de existența unui tratament diferențiat manifestat prin deosebire, excludere, restricție sau preferință a unor comunități etnice față de cea maghiară. Definiția legală a discriminării se regăsește în cauză, instanța constatând că tratamentul diferențiat este nejustificat și are drept scop restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării în condiții de egalitate a libertății întrunirilor, libertății de conștiință. Discriminarea există cu atât mai mult cu cât aceasta a fost generată de o activitate organizată, girată de o instituție publică - reclamantul Consiliul Județean C - organizată și desfășurată exclusiv în limba maghiară, deși autoritatea publică era ținută de prevederile constituționale să utilizeze și limba oficială în stat, anume limba română.

Instanța constată că nu se poate reține apărarea reclamantului în sensul că prin Hotărârea CNCD nr.815/2008 atacată s-ar încălca prevederile Convenției - cadru pentru protecția minorităților naționale, deoarece prin modul de organizare și desfășurare, reclamantul a nesocotit alte prevederi în materia discriminării, atât interne, cât și internaționale, iar promovarea unuia sau mai multor drepturi nu se poate realiza prin încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale altor persoane/grupuri de persoane.

Pentru aceste motive, instanța urmează să respingă excepția tardivității Hotărârii nr.815/02.12.2008 a Colegiului Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, invocată de reclamantul Consiliul Județean și va respinge acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Județean C, fără cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția tardivității emiterii Hotărârii nr.815/02.12.2008 a Colegiului Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, invocată de reclamantul Consiliul Județean

Respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Consiliul Județean C, cu sediul în Sf.G, - nr.4, jud.C, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B, sector 1,--3, având ca obiect anularea Hotărârii nr.815/02.12.2008 a Colegiului Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi 1 februarie 2010.

Președinte, Grefier,

- - - - -

Red: /26.02.2010

Dact: MD/2.03.2010 - 6 ex.

01 Februarie 2010

Președinte:Silviu Gabriel Barbu
Judecători:Silviu Gabriel Barbu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Sentința 25/2010. Curtea de Apel Brasov