Anulare act administrativ . Decizia 252/2010. Curtea de Apel Tg Mures

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA nr. 252/

Ședința publică din 23 februarie 2010

Completul compus din:

- Președinte

- - Judecător

- Judecător

Grefier -

Pe rol judecarea recursului declarat de, cu sediul în Târgu-M,- cam.7, împotriva sentinței nr. 574/12.10.2009 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa recurentei-reclamante și al intimatei-pârâte Direcția Generală a Finanțelor Publice

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul asupra cauzei, constatându-se că recursul este declarat și motivat conform prev. art.301 și 303 Cod procedură civilă, fiind timbrat cu o taxă judiciară de timbru în sumă de 20,00 lei și cu un timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, intimata-pârâtă a depus întâmpinare, iar recurenta-reclamantă - note scise, ambele părți solicitând judecarea cauzei și în lipsă, conform art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.

În raport de actele și lucrările dosarului, instanța reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Asupra recursului de față.

Prin Sentința nr. 574/12.10.2009 a Tribunalului Mureșs -a respins acțiunea reclamantei Târgu M, formulată în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice M, reținându-se în considerentele hotărârii atacate că la data de 06.11.2008 pârâta a emis decizia de impunere nr. 713, având la bază raportul de inspecție fiscală nr. 1122 din aceeași dată. Prin acest raport, care s-a încheiat în scopul soluționării decontului de TVA cu suma negativă de 17.702 lei, organele de inspecție fiscală au stabilit că, reclamanta nu îndeplinește condițiile de rambursare a sumei menționate. Considerentele avute în vedere sunt legate de operațiunile efectuate de reclamantă, care a considerat că nu intră în sfera de aplicare a TVA.

Împotriva acestor acte, reclamanta a formulat contestație, care a fost respinsă de Direcția Generală a Finanțelor Publice M prin Decizia nr. 162 din 29.01.2009. În considerentele acestei decizii s-a reținut că reclamanta nu este îndreptățită la deducerea TVA, deoarece față de obiectele sale de activitate, respectiv activități de asistență stomatologică, activități de asistență medicală generală și activități de asistență medicală specializată, este scutită de taxă fără drept de deducere. S-a apreciat că sunt incidente prevederile art. 141 alin. 1 lit. a și b coroborate cu cele ale art. 126 alin. 9 lit. c din Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare.

Este esențial în soluționarea cauzei faptul că, în perioada supusă controlului, reclamanta nu avea ca obiect de activitate comerț cu amănuntul al articolelor medicale și ortopedice în magazine specializate. Modificarea obiectului de activitate își produce efecte juridice și opozabilitate față de terți, inclusiv față de inspectorii fiscali, numai de la momentul îndeplinirii condițiilor de publicitate. Așa cum reiese din înscrisurile de la filele 9-11 din dosar, reclamanta și-a actualizat actul constitutiv la data de 3.11.2008, numai după această dată s-a realizat modificarea, care se situează în timp după perioada supusă controlului - 13.06.2008 - 30.09.2008. Până la această ultimă dată, reclamanta nu avea acest obiect de activitate, deci la inspecția fiscală nu putea fi reținut, pentru soluționarea cererii de deducere a TVA.

Apărarea reclamantei privind împrejurarea că s-a înregistrat ca plătitor de TVA nu este relevantă, decât eventual pentru acele operațiuni, care nu sunt scutite de TVA, care astfel ar putea fi dedusă. În schimb, dacă pentru anumite operațiuni operează prin lege scutirea de la plata TVA, în mod logic aceasta nu poate fi dedusă.

În consecință, văzând că față de obiectul de activitate al în perioada supusă controlului, aceasta beneficia de scutire de TVA, că pentru operațiunile economice concrete nu este relevantă înregistrarea ca plătitor de TVA, cu luarea în considerare a art. 126 alin. 9 lit. c din Legea nr.571/2003 modificată, conform căruia pentru operațiunile pentru care nu se datorează taxa, nu este permisă deducerea taxei achitate pentru achiziții, s-a constatat că acțiunea nu este întemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal reclamanta, criticând hotărârea atacată ca nelegală, susținând în esență că bunul în cauză a fost achiziționat de societate în scopul desfășurării activității având cod 4774, operațiune taxabilă TVA ce dă drept la deducere,chiar dacă la data achiziționării bunului activitatea societății nu era aprobată de ORC, pentru a putea fi opozabilă terților. În acest sens societatea s-a înregistrat plătitoare de TVA la 13.06.2008, aspect omis de instanță și de organele fiscale, desfășurând de altfel activitate în acest sens. Având în vedere că recurenta era evidențiată în evidențele fiscale ca și persoană juridică înregistrată în scopuri de TVA, iar în fapt în aceea perioadă desfășura noua activitate, care este taxabilă TVA, era foarte clar și absolut normal ca pentru achizițiile și investițiile efectuate, în vederea desfășurării și promovării acestei activități noi, să deducă taxa pe valoare adăugată în valoare care este în cuantum de 17.702 lei.

Astfel, se consideră că operațiunea de deducere a TVA efectuată este în totalitate justificată, raportat la activitățile efectiv desfășurate sau care urmau a se desfășura, iar din acest punct de vedere, atât instanța de fond cât și organele de control fiscal au reținut, în cauză, o stare de fapt și de drept eronată față de situația reală, ceea ce a condus astfel la soluționarea eronată cererii de rambursare și la respingerea acțiunii.

Prin întâmpinare, Direcția Generală a Finanțelor Publice Mas olicitat respingerea recursului, susținând în esență că, organele de inspecție fiscală, cu ocazia verificării, nu au identificat locuri generatoare de venituri ale contribuabilului, constatând că la adresa unde figurează sediul social al reclamantei funcționează Cabinetul Medical Individual, având calitatea de administrator cât și de asociat al, activitatea acestuia fiind similară cu obiectul principal de activitate înscris în Actul constitutiv al societății, valabil în perioada supusă inspecției fiscale, aceste aspecte fiind confirmate și de cele declarate de, în calitate de administrator al societății verificate, în Nota explicativă dată, anexa 5 la raportul de inspecție fiscală.

În concluzie, achizițiile efectuate de societate în perioada verificată,un autoturism de teren achiziționat din import SUA și diverse cheltuieli de constituire a societății, se tratează ca bunuri și servicii destinate exclusiv operațiunilor care nu dau drept de deducere.

De altfel, în mod corect, a reținut și instanța de fond că este lipsită de relevanță afirmația reclamantei, în opinia căreia raportul de inspecție fiscală și decizia de impunere au fost emise pe baza unor date și informații eronate, având în vedere că în susținerea constatărilor sale, organele de inspecție fiscală s-au bazat pe prevederile art. 64 din nr.OG 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora "Documentele justificative și evidențele contabile ale contribuabilului constituie probe la stabilirea bazei de impunere. În cazul în care există și alte acte doveditoare, acestea vor fi luate în considerare la stabilirea bazei de impunere".

Întrucât în speță Actul constitutiv al societăți, valabil în perioada 13.06 - 30.09.2008, în care societatea a exercitat nejustificat dreptul de deducere pentru taxa de valoarea adăugată în sumă de 17.702 lei, constituie probă certă la stabilirea bazei de impunere, rezultă că la stabilirea stării de fapt fiscale organele de control s-au bazat pe date și informații corect constatate.

Nu poate fi reținută nici afirmația reclamantei potrivit căreia obiectul de activitate "comerț cu amănuntul al articolelor medicale și ortopedice, în magazine specializate" - cod 4774,astfel cum a fost redefinit prin hotărârea adunării generale a asociaților, se încadrează în sfera activităților supuse plății TVA, întrucât Hotărârea Adunării Generale a Asociaților prin care a fost redefinit obiectul principal de activitate și Actul constitutiv actualizat au fost redactate la compartimentul de asistență din cadrul Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Mureș doar în data de 03.11.2008,la cererea și pe răspunderea solicitantului, potrivit cererii de servicii nr. 2066/03.11.2008.

Examinând hotărârea atacată, prin prisma acestor considerente, precum și din oficiu, potrivit art. 304¹Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:

Chestiunea dedusă judecății este aceea de a determina dacă societatea reclamată, al cărui obiect de activitate principal, potrivit actului constitutiv, este circumscris categoriei reglementate de art. 141 alin.1 lit. a și b din Legea nr. 571/2003 și operațiunile rezultate din aceste activități sunt scutite de taxă fără drept de deducere, poate proceda la deducerea TVA pentru achiziții efectuate în perioada verificată, achiziții constând în bunuri și servicii destinate exclusiv operațiunilor care nu dau drept de deducere.

În aceste condiții, după cum a reținut și instanța de fond, este de observat că actul constitutiv al societății reclamante, pentru perioada verificată - 13.06. 2008 - 30.09.2008 - nu prevedea ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul al articolelor medicale și ortopedice în magazine specializate; or în aceste condiții, nu se poate susține cu suficient temei că în această perioadă societatea putea să deducă TVA-ul aferent achizițiilor, nefiind relevant că prin Hotărârea din 23.06.2008 a AGA societății reclamante s-a dispus redefinirea obiectului de activitate al acesteia, întrucât modificările aduse au fost operate la Registrul Comerțului doar la 03.11.2008, deci după perioada verificată. De altfel, potrivit art. 5 alin.1 din Legea nr. 26/1990, înmatriculările și mențiunile sunt opozabile terților de la data efectuării lor în registrul comerțului, ori de la publicarea lor în Monitorul Oficial sau în altă publicație, acolo unde legea dispune altfel.

În aceeași ordine de idei, reclamanta nu putea opune terților ( în speță organele fiscale ) actele ori faptele neînregistrate, decât în cazul în care ar fi făcut dovada că acestea erau cunoscute de terți, potrivit art. 5 alin. 2 din Legea nr. 26/1990.

Pe de altă parte, deși reclamanta s-a înregistrat în scopuri de TVA din 13.06.2008 ( potrivit certificatului de înregistrare în scopuri de TVA seria B nr. -/20.06.2008 ), pentru perioada verificată, pentru operațiunile desfășurate de reclamantă în interiorul acesteia, nu se datorează taxă și nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziții,potrivit art. 141 alin 1 lit. a și b raportat la art. 126 alin.9 lit. c din Legea nr. 571/2003. În același sens, dreptul de deducere pentru achiziții poate fi exercitat în cazul în care achizițiile sunt destinate utilizării în folosul operațiunilor taxabile, or, în speță, societatea reclamantă nu se bucură de acest drept de deducere, întrucât potrivit actului constitutiv operațiunile incluse în obiectul de activitate principal sunt scutite de taxă.

Pentru aceste considerente, Curtea apreciază recursul promovat în cauză ca neîntemeiat, urmând ca potrivit art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, să-l respingă ca atare, menținând hotărârea atacată ca legală și temeinică, întrucât nu au fost identificate motive care să atragă reformarea acesteia, nici ca urmare a examinării din oficiu, potrivit art. 304¹Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Respinge recursul, cu sediul în Târgu-M,- cam.7, județul M, formulat împotriva sentinței nr. 574/12.10.2009 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 23 februarie 2010.

PREȘEDINTE: Nemenționat	Judecător, -	Judecător,
Grefier,

Red.

Tehnored.

4 exp./23.04.2010

Jud.fond.

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi și alte spețe de contencios administrativ: