Anulare act administrativ . Sentința 26/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 26/CA
Ședința publică din 25 ianuarie 2010
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Revi Moga
Grefier ---
Pe rol, judecarea acțiunii promovată în contencios administrativ de reclamantul - cu domiciliul în T,-,.33,.C,.12, județul T, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL T ȘI SPORTULUI - cu sediul în B,-, sector 2, având ca obiect anulare act administrativ.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 18.01.2010 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru delibera, în temeiul art.260 al.1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la 25.01.2010, când a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA
Asupra acțiunii în contencios administrativ de față:
Prin cererea adresată Curții de Apel Constanța la 3.11.2009 și înregistrată sub nr-, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu Ministerul T și Sportului ():
- anularea Ordinului nr.1650/15.10.2009 emis de Ministrul T și Sportului, prin care s-a dispus încetarea contractului de management cu această instituție, începând cu data de 21.10.2009;
- repunerea în situația anterioară și plata drepturilor salariale cuvenite pe perioada cuprinsă între data eliberării din funcție și până la data reîncadrării, actualizate cu indicele de inflație până la data efectuării plății;
- suspendarea executării actului atacat până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
In motivarea cererii se arată că a deținut funcția de director coordonator al Clubului Sportiv Municipal T în baza contractului de management și, fără ca acesta să înceteze, pârâtul a dispus eliberarea din funcția ocupată în temeiul unui act normativ declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională a României, motivat de faptul că a fost emis cu încălcarea disp.art.115 al.6 din Constituție.
De asemenea, OUG37/22.04.2009 este emisă cu încălcarea prevederilor Constituției, în sensul că ordonanțele de urgență nu pot afecta dreptul la muncă și la protecția socială a muncii și dreptul la un nivel de trai decent.
Actul administrativ atacat a fost emis în baza prevederilor art.III din OUG37/2009.
In susținerea cererii, reclamantul depune ordinul nr.916/22.05.2009, contractul de management nr.375/23.05.2009, notificarea nr.788/2009 emisă de pârâtă, ordinul nr.1650/5.10.2009, certificate medicale, ordinul nr.2044/3.11.2009, ordinul nr.2050/3.11.2009, contractul de management nr.552/2009, sentința civilă nr.527/2009 pronunțată de Curtea de Apel Constanța.
Pârâtul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea cererii în totalitate.
Analizând cauza sub aspectul motivelor invocate și în raport cu dispozițiile legale și constituționale incidente în cauză, Curtea constată că acțiunea este întemeiată.
Astfel, se reține că prin Ordinul nr.916/22.05.2009 a fost numit în funcția de director coordonator al Clubului Sportiv Municipal "" T, pentru o perioadă de 4 ani.
In baza ordinului sus-menționat, între reclamant și pârât s-a încheiat contractul de management nr.375/23.05.2009 pentru o perioadă de 4 ani.
La art.9 din contractul de management s-au prevăzut expres care sunt cauzele de încetare a acestui contract.
Ulterior, la 5.10.2009, pârâtul, prin reprezentantul său legal, a stabilit, conform Ordinului nr.1650 că începând cu 21.10.2009 contractul de management nr.375/23.05.2009 încetează.
Ordinul sus-menționat de încetare a contractului de management nr.375/2009 s-a întemeiat pe nr.OUG37/2009, HG527/2009 și 1721/2008.
Datorită incapacității temporare de muncă a reclamantului (acesta aflându-se în concediu medical), prin ordinul nr.2044/2009 s-a dispus suspendarea aplicabilității ordinului contestat pe toată perioada incapacității temporare de muncă.
Conform clauzei prevăzută în contractul de management nr.375/2009, acesta încetează în următoarele cazuri:
a) la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat;
b) la inițiativa ordonatorului de credite, în cazul evaluării directorului coordonator ca necorespunzător;
c) prin revocarea directorului coordonator din funcție de către ordonatorul principal de credite pentru neîndeplinirea și îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor prevăzute de lege și de prezentul contract;
d) prin renunțare de către directorul coordonator la prezentul contract de management cu notificarea prealabilă;
e) prin acordul părților;
f) prin decesul sau punerea sub interdicție judecătorească a directorului coordonator;
g) prin desființarea sau reorganizarea serviciului public deconcentrat;
h) în alte situații prevăzute expres de lege.
In speță, în ordinul nr.1650/2009 prin care s-a încetat contractul de management, nu s-a prevăzut nici una din cauzele reglementate de art.9 din contractul de management, acesta întemeindu-se pe disp.OUG37/2009.
Această ordonanță de urgență a fost declarată neconstituțională prin decizia nr.1257/7.10.2009 de către Curtea Constituțională care a constatat că a fost afectat regimul juridic al serviciilor publice deconcentrate, în sensul încălcării disp.art.115 al.6 din Constituție. In esență, Curtea a reținut că prin reglementările sale, OUG37/2009 afectează statutul juridic al unor funcționari publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ teritoriale stabilite prin Legea nr.188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, adoptată de Parlament în conformitate cu prev.art.73 al.3 lit.f din Legea fundamentală, potrivit cărora statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică și că prin întreg conținutul reglementării, Guvernul a intervenit într-un domeniu pentru care nu avea competență materială, încălcând, astfel, disp.art.115 al.6 din Constituție.
In atare situație, ordinul de încetare a contractului de management întemeiat pe dispozițiile OUG37/2009, ce a fost declarată neconstituțională și în lipsa vreunei cauze de încetare, astfel cum au fost menționate la art.9 din contractul de management nr.375/2009, este vădit nelegal.
Mai mult decât atât, din probele administrate în cauză, nu rezultă că în speță ar fi incident vreun motiv dintre cele prevăzute la art.9.
Totodată, nu trebuie omis nici faptul că, deși contractul de management nu a încetat din culpa reclamantului ori prin denunțarea de către acesta sau prin desființarea ori reorganizarea serviciului public deconcentrat, pârâta a înțeles să numească în locul reclamantului un alt director coordonator în persoana domnului - (prin ordinul nr.2050/3.11.2009), încheind cu acesta un nou contract de management - 552/4.11.2009.
In atare condiții, se impune anularea Ordinului nr.1650/5.10.2009, cu consecința repunerii în situația anterioară și plata drepturilor salariale cuvenite pe perioada cuprinsă între data eliberării din funcție și până la data reîncadrării, actualizate cu indicele de inflație până la data efectuării plății, în conformitate cu art.4 din contractul de management nr.375/2009.
In ceea ce privește cererea de suspendare a executării Ordinului nr.1650/2009, instanța reține că și această cerere este întemeiată.
Astfel, în conf.cu disp.art.14 din Legea nr.554/2004, n cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.
Art.15 din același act normativ stabilește că suspendarea xecutării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
Conform dispozițiilor legale sus-menționate, pentru a se dispune suspendarea executării unui act administrativ unilateral este necesar a fi îndeplinite următoarele condiții:
- cazul bine justificat;
- prevenirea unei pagube iminente.
In speță sunt întrunite cele două condiții, astfel: măsura solicitată de reclamant se justifică prin existența unui caz bine justificat (îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ - prin declararea ca neconstituțională a OUG37/2009, pe care se întemeiază acesta, iar paguba iminentă reprezintă prejudiciul material viitor, dar previzibil, cu evidență în patrimoniul reclamantului ca urmare a încetării contractului de management nr.375/2009 și neîncasării drepturilor materiale cuvenite în baza acestuia.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va admite în totalitate cererea formulată de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea promovată în contencios administrativ de reclamantul - cu domiciliul în T,-,.33,.C,.12, județul T, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL T ȘI SPORTULUI - cu sediul în B,-, sector 2.
Anulează ordinul nr.1650/5.10.2009 emis de Ministerul T și Sportului.
Dispune repunerea reclamantului în situația în situația avută anterior emiterii ordinului și plata drepturilor salariale cuvenite pentru perioada cuprinsă între data eliberării din funcție și până la data reîncadrării, actualizate cu indicele de inflație până la data efectuării plății, de către pârât.
Dispune suspendarea executării actului atacat până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 ianuarie 2010.
Președinte, - - | Grefier, --- |
Red.jud.-
25.02.2010
Tehnored.-gref.
4ex./12.03.2010
Președinte:Revi MogaJudecători:Revi Moga
