Anulare act administrativ . Sentința 26/2010. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

SENTINȚA NR.26

Ședința publică din data de 8 februarie 2010

PREȘEDINTE: Stoicescu Maria

Grefier - - -

Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulată potrivit Legii contenciosului administrativ de reclamanțiiG,,, cu domiciliul ales la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești, cu sediul în P,-, județul P, în contradictoriu cu pârâțiiPROCURORUL- AL DIRECȚIEI NAȚIONALE ANTICORUPȚIE, cu sediul în B, sector 1,--81,PROCURORUL GENERAL AL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B, sector 5,- și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B, sector 5,-.

Acțiunea este timbrată cu 4 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței nr. - și timbre judiciare în cuantum de 0,30 lei, care au fost anulate și atașate la dosarul cauzei.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit reclamanții G,,, pârâții Procurorul General al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Procurorul - al Direcției Naționale Anticorupție și pârâtul - chemat în garanție Ministerul Finanțelor Publice.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că, prin Serviciul Registratură, s-a depus la dosar adresa nr.136/2010 emisă de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:

Curtea, față de excepția lipsei de interes a acțiunii invocată prin întâmpinare de pârâtul Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, justificată pe pretinsa calitate a reclamanților de personal auxiliar de specialitate, o respinge, întrucât reclamanții sunt procurori în cadrul DNA -Serviciul Teritorial Ploiești, astfel cum rezultă din adresa nr.136/2010, fila 102 dosar, și față de împrejurarea că s-a solicitat judecarea în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

CURTEA

Deliberând asupra acțiunii de față constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de APEL PLOIEȘTI, sub nr-, reclamanții G,,

au chemat în judecată pe pârâții Procurorul General al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Procurorul - al Direcției Naționale Anticorupție și Ministerul Finanțelor Publice, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună anularea în tot a Ordinului 206 din 7.07.2009, emis de Procurorul al DNA, anularea adresei - din 18.06.2009, emisă de MFP, anularea adresei 1330/C/18.06.2009 emisă de Procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ, să fie obligat Procurorul General al Parchetului de pe lângă ICCJ să solicite MFP suplimentarea fondurilor prevăzute în bugetul Ministerului Public, la titlul cheltuieli de personal pentru plata sporului de risc și solicitare neuropsihică de 50% în semestrul II al anului 2009, obligarea MFP la suplimentarea fondurilor prevăzute în bugetul Ministerului Public pentru plata acestui spor, obligarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă ICCJ să aloce în favoarea DNA sumele reprezentând sporul de risc și suprasolicitarea neuropsihică, începând cu luna iunie 2009, obligarea procurorului șef al DNA la repartizarea în favoarea reclamanților a sumelor reprezentând respectivul spor începând cu iunie 2009.

În motivarea acțiunii s-a arătat că prin hotărâri definitive s-a recunoscut în favoarea procurorilor din cadrul DNA dreptul la plata sporului de 50% pentru risc și suprasolicitarea neuropsihică, la data de 9 martie 2009, a fost emis Ordinul 83 de Procurorul al DNA prin care s-a dispus ca începând cu 01.03.2009, respectivul spor să fie acordat, însă prin Ordinul 206 din 7.07.2009, s-a refuzat acordarea dreptului salarial, Ordinul 206 din 7.07.2009, s-a întemeiat pe adresa 1330/C/2009, emisă de Procurorul General al Parchetului de pe lângă ICCJ, care face referire la adresa -/2009 a MFP, prin care s-a comunicat suspendarea solicitării Ministerului Public de plată în continuare a sporului în cauză întrucât intră sub incidența OUG 71/2009.

Reclamanți consideră că ordinul și cele două adrese sunt nelegale, fiind emise cu exces de putere, încalcă principiul neretroactivității legii, prin ordinul contestat, emis la 7.07.2009 se dispune suspendarea aplicării Ordinului 83/9.03.2009, începând cu 01.06.2009, fiind vorba de o aplicare retroactivă a dispoziției de suspendare, OUG 71/2009 nu poate fi aplicată pentru o perioadă anterioară intrării în vigoare acesteia, prin plata sporului din martie 2009, acesta a devenit un drept salarial asupra căruia nu se mai poate dispune, neplata sporului reprezintă o diminuare a drepturilor salariale, ce nu poate avea loc decât în situația unei sancțiunii disciplinare.

S-a mai susținut de reclamanți că refuzul de plată a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică echivalează cu lipsirea abuzivă de acest drept contrar dispozițiilor constituționale, iar refuzul MFP de a da curs solicitării Procurorului General al Parchetului de pe lângă ICCJ de suplimentare a fondurilor pentru plata sporului, are caracter nejustificat, OUG 71/2009 se referă la plata drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, prin refuzul nejustificat al pârâților de a efectua plata acestui spor încălcându-li-se dreptul la plata salariului.

Prin întâmpinarea depusă la 26 octombrie 2009, pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ICCJ, a invocat excepția lipsei de interes a acțiunii având în vederea calitatea reclamanților de personal auxiliar de specialitate, întrucât ordinul atacat se referă doar la procurori și personal de specialitate asimilat

judecătorilor și procurorilor din cadrul DNA, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii, întrucât în lipsa fondurilor alocate de MFP, acest pârât este în imposibilitate obiectivă de a plăti în continuare sporul vizat, ordinul atacat nu reprezintă un exces de putere din partea autorității emitente, iar un act administrativ emis, obligă autoritatea emitentă la executarea acestuia.

La aceeași dată pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ICCJ a formulat cerere de chemare în garanție a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, solicitându-se ca în cazul admiterii acțiunii reclamanților, chematul în garanție să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2009, care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiilor reclamanților, întrucât activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat, iar MFP coordonează acțiunile cu privire la sistemul bugetar prin pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general de execuție, fără a dispune de fonduri bugetare pentru plata în continuare a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, acest pârât se află în imposibilitate de a îndeplini obligația de plată a dreptului salarial.

Pârâtul Direcția Națională Anticorupție a formulat întâmpinare la 22 octombrie 2009, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nelegală și neîntemeiată, întrucât Ordinul 206/7.07.2009 a fost emis în condiții de deplină legalitate avându-se în vedere dispozițiile OUG 71/2009, act normativ față de care ordonatorii de credite nu sunt îndreptățiți a formula obiecții cu privire la aplicabilitatea prevederilor de strictă incidență, ori de a aprecia asupra modalității în care actul normativ este în acord cu prevederile constituționale.

La data de 26 octombrie 2009, pârâtul MFP prin DGFP P, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât acțiunea cu care este investită instanța constituie un litigiu de muncă în care părți nu pot fi decât salariații și angajatorii, conform art. 282 din Codul Muncii, MFP este un terț, și nu are atribuții privind angajarea și salarizarea reclamanților, nici nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere.

Pârâtul MFP a formulat la 11 noiembrie 2009, întâmpinare la cererea de chemare în garanție prin care a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată, întrucât este terț, nu are atribuții privind angajarea și salarizarea reclamanților, nici raporturi de muncă cu aceștia, neputând fi confundat cu Statul Român și cu bugetul de stat, iar faptul că Ministerul Public nu a corectat indemnizațiile cuvenite reclamanților nu poate conduce la obligarea chematului în garanție la plata sumelor de bani solicitate.

Prin încheierea pronunțată în 7 decembrie 2009, Curtea a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice pentru considerentele expuse în acea hotărâre, iar în ședința publică din 8 februarie 2010 a respins excepția lipsei de interes invocată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ICCJ.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:

Reclamanții sunt procurori în cadrul Serviciului Teritorial Ploiești - Direcția Națională Anticorupție, salarizarea acestora este reglementată de dispozițiile Legii 303/2004, ale OUG 27/2006 aprobată cu modificării prin Legea 45/2007, iar prin Ordinul 83/9.03.3009, emis de Procurorul al DNA s-a dispus ca începând cu

01.03.2009, procurorii, procurorii militari și de specialitate juridică din cadrul DNA să beneficieze de un spor de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% calculat la indemnizația de încadrare brută lunară.

La data de 7.07.2009, Procurorul al DNA emite Ordinul 206/7.07.2009, prin care dispune începând cu 01 iunie 2009, suspendarea aplicării Ordinului 83/9.03.2009, măsura luată de acest pârât fiind întemeiată pe dispozițiile din adresa 1330/C/2009 a Parchetului de pe lângă ICCJ, potrivit căreia MFP a comunicat Ministerului Public că plata sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică este suspendată, fiind sub incidența OUG 71/2009.

Procurorul General al Parchetului de pe lângă ICCJ a emis adresa 1330/C/2009, ce produce efecte juridice, urmare adresei -/2009 a MFP, potrivit căreia nu există posibilitatea suplimentării fondurilor prevăzute în bugetul pe anul 2009 al Ministerului Public, cu suma pentru plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, întrucât în bugetul pe anul 2009 a fost inclusă suma totală pentru acordarea respectivului spor, în perioada aprilie-iunie 2009, iar ulterior sunt aplicabile dispozițiile art. 1 din OUG 71/2009, plata acestui spor fiind suspendată.

Atât adresa - din 18.06.2009, emisă de MFP cât și adresa 1330/C/18.06.2009 emisă de Procurorul General al Parchetului de pe lângă ICCJ și Ordinul 206 /7.07.2009, au ca fundament dispozițiile art.1 alin. 1 din OUG 71/2009, ce statuează ca plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii până la data de 1 decembrie 2009, să se efectueze conform procedurii prevăzute de acest act normativ, însă ordonanța de urgență se referă exclusiv la plata unor sume prevăzute în titluri executorii, deci drepturi salariale restante, în care nu se include și sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, ce s-a dispus a fi acordat începând cu 01.03.2009, indiferent dacă beneficiarii dețin sau nu titluri executorii conform Ordinului 83/9.03.2009.

De asemenea, potrivit art. 74 alin. 2 din Legea 303 /2004, privind statul judecătorilor și procurorilor, drepturile acestora nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de lege, salarizarea fiind reglementată prin lege specială, ori, Ordinul 206/7.07.2009, nu conține nicio referire care să justifice suspendarea plății sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50%, prin emiterea acestui ordin, drepturile reclamanților au fost restrânse pentru alte motive decât cele statuate de dispozițiile constituționale, art. 51, 52 și 53.

Mai mult decât atât, ordinul contestat este emis la 7.07.2009, însă dispune suspendarea sporului salarial începând cu 01 iunie 2009, fiind încălcat principiul neretroactivității statuat de legea fundamentală.

Având în vedere că Ordinul 206/7.07.2009, precum și adresa 1330/C/18.06.2009 și adresa -/18.06.2009 încalcă prevederile constituționale, pe cele ale Legii 303/2004 și excede OUG 71/2009, ce reglementează plata unor sume prevăzute în titluri executorii, prin emiterea acestor acte administrative reclamanții sunt vătămați în drepturile lor, sunt incidente disp. art. 1, 8 și 18 din Legea 554/2004, Curtea constată că acțiunea reclamanților este întemeiată, se impune anularea acestor acte administrative, consecința anulării lor fiind aceea că pârâtul DNA este obligat să se conformeze dispozițiilor Ordinului 83/2009, respectiv să repartizeze în favoarea reclamanților sumele ce reprezintă dreptul salarial de 50%, calculat la indemnizația de încadrare brută, începând cu iunie 2009.

Pentru ca Procurorul al DNA să se conformeze dispozițiilor Ordinului 206/2009, este necesar ca Procurorul General al Parchetului de pe lângă ICCJ să solicite MEF suplimentarea fondurilor pentru plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% în semestrul II al anului 2009, începând cu iunie 2009, întrucât potrivit ar. 131 pct. 1 din Legea 304/2004, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat, acest pârât are calitatea de ordonator principal de credite conform art. 70 alin.4 din legea privind organizarea judiciară, iar DNA are calitatea de ordonator secundar de credite conform art. 4 alin. 4 din OUG 43/2003 aprobată cu modificări prin Legea 54/2006, fondurile necesare pentru plata dreptului salarial fiind alocate de către ordonatorul principal de credite, urmând ca acest pârât să fie obligat să procedeze în sensul de mai sus.

În ceea ce privește cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, Curtea constată că potrivit Legii 500/2002, acest minister

coordonează acțiunile ce sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, prin pregătirea proiectelor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, rolul ministerului fiind acela de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, precum și de proiectele de rectificare a acestor bugete.

Astfel, se impune ca pârâtul chemat în garanție să elaboreze un proiect de rectificare a bugetului pe anul 2009, în care să fie incluse sumele ce trebuie plătite reclamanților și să suplimenteze fondurile Ministerului Public cu sumele necesare pentru plata acestui a drept în condițiile în care activitatea parchetelor este finanțată de la bugetul de stat, iar obligația stabilită în sarcina Ministerului Public nu poate fi adusă la îndeplinire fără a i se repartiza fondurile necesare fiind incidente dispozițiile art. 60 -63 pr.civ.

Față de aceste considerente, Curtea constată că acțiunea reclamanților este întemeiată urmând să o admită, să anuleze cele trei acte administrative unilaterale, să oblige pe pârâtul Procurorul General al Parchetului de pe lângă ICCJ să solicite MFP suplimentarea fondurilor pentru plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din semestrul II al anului 2009, începând cu iunie 2009 și să aloce în favoarea DNA aceste sume, iar Procurorul al DNA va fi obligat să repartizeze în favoarea reclamanților sumele ce reprezintă plata sporului începând cu iunie 2009.

De asemenea, Curtea constată că cererea de chemare în garanție a MFP este întemeiată, astfel că acesta va obliga să suplimenteze fondurile prevăzute în bugetul ordonatorului principal de credite cu sumele necesare pentru plata dreptului salarial ce a fost acordat prin Ordinul 83/9.03.2009.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRÂȘTE

Admite acțiunea formulată potrivit Legii contenciosului administrativ de reclamanții G,,

, cu domiciliul ales la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești, cu sediul în P, str. G -., nr. 257, județul P, în contradictoriu cu pârâțiiPROCURORUL - AL DIRECȚIEI NAȚIONALE ANTICORUPȚIE, cu sediul în B, sector 1,--81,PROCURORUL GENERAL AL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B, sector 5,- și pârâtul-chemat în garanțieMINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE,cu sediul în B, sector 5,-.

Admite cererea de chemare în garanție formulată de Parchetul de pe lângă ICCJ în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice.

Anulează Ordinul 206/7.07.2009 emis de Procurorul al DNA.

Anulează adresa 1330/C/18 iunie2009, emisă de Procurorul General al Parchetului de pe lângă ICCJ.

Anulează adresa -/18 iunie 2009, emisă de MFP.

Obligă pârâtul Procurorul General să solicite pârâtului-chemat în garanție MFP suplimentarea fondurilor pentru plata sporului de risc și solicitare neuropsihică de 50% în semestrul II al anului 2009, începând cu iunie 2009.

Obligă pârâtul și chemat în garanție MEF să suplimenteze fondurile

prevăzute în bugetul Ministerului Public cu sumele pentru plata acestui spor.

Obligă pe Procurorul General să aloce în favoarea DNA sumele reprezentând sporul de 50% pentru semestrul II 2009, începând cu iunie 2009.

Obligă Procurorul al DNA să repartizeze în favoarea reclamanților sumele ce reprezintă plata sporului de 50% începând cu iunie 2009.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 8 februarie 2010.

Președinte,

- -

Grefier,

- -

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

red. MS

Tehnored. DL

9 ex.19.02.2010

Președinte:Stoicescu Maria
Judecători:Stoicescu Maria

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Sentința 26/2010. Curtea de Apel Ploiesti