Anulare act administrativ . Decizia 2610/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE -. 2610
Ședința publică de la 10 decembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 2: Gabriel Viziru
JUDECĂTOR 3: Sanda Lungu
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la 26 noiembrie 2008, privind recursurile formulate de pârâții Primăria Comunei, Consiliul Local Al Comunei și -, împotriva sentinței nr. 362 din data de 22 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică de la 26 noiembrie2008, când cei prezenți au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi și care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Prin sentința nr.362/22.05.2008 a Tribunalului Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ a fost respinsă excepția tardivității cererii formulate de pârâtul -, ca neîntemeiată și a fost admisă excepția de nelegalitate a HCL nr.9/31.03.2005 emisă de Consiliul Local, jud.O invocată din oficiu de instanță, constatând nelegalitatea acestui act normativ.
Totodată a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții, -, și prin moștenitorii și în contradictoriu cu pârâții -, Primăria comunei prin Primar și a fost anulat procesul verbal de licitație nr.970/14.04.2005 emis de Primăria comunei.
În motivare instanța a reținut că din examinarea Hotărârii nr.9/31.03.2005 emisă de Consiliul local al comunei, rezultă că în baza rapoartelor de evaluare din 28 martie 2005, privind evaluarea terenurilor extravilane în suprafață de 7,51 ha și respectiv 8,23 ha, a raportului comisiei de specialitate nr. 766 din 28 martie 2005, cât și al prevederilor art. 38 lit. h din legea nr. 215/2001, privind administrația publică locală, s-a dispus aprobarea acestor rapoarte de evaluare și scoaterea la vânzare prin licitație publică a celor două obiective, respectiv cele două terenuri extravilane.
Potrivit art. 36 al. 5 lit. b din Legea nr. 215/2001 în vigoare la acea dată, Consiliul Local hotărăște asupra vânzării, concesionării sau închirierii bunurilor proprietate privată a localității, în condițiile legii.
In cauză, nu s-a făcut dovada că terenul arabil extravilan este proprietatea privată a localității, fiind numai o susținere în actele emise de către Consiliul Local și Primarul localității.
Pe de altă parte, chiar dacă acest regim juridic este real, dispozițiile legale enunțate anterior menționează că vânzarea bunurilor proprietate privată a localității este posibilă în condițiile legii. Legea în vigoare la momentul emiterii hotărârii de consiliu era Legea nr. 54/1998 privind circulația juridică a terenurilor în care se menționează că terenurile proprietate privată indiferent de titularul lor sunt și rămân în circuitul civil și ele pot fi înstrăinate și dobândite cu respectarea dispozițiilor din această lege.
Articolul 5 menționează că înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preemțiune al coproprietarilor, al vecinilor ori al arendașilor, potrivit procedurii prevăzută la art. 6 și următoarele din această lege.
S-a apreciat că din actele depuse de către Consiliul Local la dosar nu a rezultat respectarea acestei proceduri ce este sancționată cu nulitatea potrivit art. 14.
In consecință, instanța a apreciat nelegală Hotărârea de Consiliu Local nr. 9/31.03.2005, sens în care a admis excepția de nelegalitate a acestui act administrativ invocată din oficiu de instanță.
Cum acest act a stat la baza vânzării prin licitație a celor două suprafețe de teren menționate prin procesul verbal nr. 970/14.04.2005, instanța a constatat și nelegalitatea acestui act.
A mai reținut instanța că nici în situația în care s-ar fi hotărât în mod legal vânzarea unor bunuri imobile, în cauză terenuri proprietate privată a localității, procedura de vânzare la licitație, care trebuia urmată, la data înstrăinării, era cea reglementată de dispozițiile art. 500 și urm. civ. cu respectarea termenelor legale, dispoziții care de asemenea nu au fost respectate cu ocazia vânzării și care conduc la nulitatea actului de înstrăinare.
A apreciat relevantă în cauză și împrejurarea că nici pînă în prezent nu s-a întocmit act autentic de vânzare - cumpărare asupra terenului, așa cum cereau dispozițiile art. 2 alin. 1 din Legea nr. 54/1998, în vigoare la momentul vânzării, nerespectare a legii care de asemenea atrage nulitatea absolută a actului potrivit art. 14.
La termenul de judecată din 9 mai 2008, pârâtul a invocat excepția tardivității introducerii acțiunii în anularea unui act administrativ la instanța de contencios, de către reclamanți, cu motivarea că procesul verbal de adjudecare este emis pe data de 14.04.2005, iar acțiunea la instanță a fost introdusă la data de 16.04.2007, cu depășirea termenului legal prev.de art. 11 din legea nr. 554/2004.
Cu privire la excepția invocată tribunalul a apreciat-o ca fiind neîntemeiată, deoarece reclamanții sunt terți în raport de actul administrativ contestat și față de aceștia sunt incidente dispoz. art. 11 alin. 2 din legea nr. 554/2004, în sensul că acțiunea nu poate fi introdusă mai târziu de 1 an de la data luării la cunoștință.
In cererea de chemare în judecată se face mențiunea că reclamanții au luat cunoștință de existența procesului verbal de licitație, cu ocazia soluționării dosarului nr. 1423/CAF/2006 al Tribunalului Olt și din examinarea sentinței nr. 152 din 16 martie 2007 pronunțată în acel dosar, aflată la fila 38 în dosarul de fond, se constată că, cu ocazia întâmpinării depusă la data de 12.01.2007 de către pârâtul - din acel dosar, se face vorbire de procesul verbal de licitație din 14.04.2005, act depus la dosar.
In raport de această dată și data formulării cererii la instanță în cauza de față - 16.04.2007 - s-a apreciat că cererea reclamanților este introdusă în termenul legal cerut de dispoz.art. 11 al. 2 din legea nr. 554/2004.
Împotriva hotărârii instanței de fond a declarat recurs la 25.06.2008 pârâtul -, solicitând modificarea sentinței civile recurate și pe fondul excepției respingerea acesteia, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare s-a arătat că sancțiunea nerespectării dreptului de preemțiune stabilit de Legea nr.54/1998 este nulitatea relativă iar singurele părți care pot invoca încălcarea dreptului de preemțiune sunt titularii acestuia prevăzuți în art.5 și niciodată instanța din oficiu.
În plus, reclamanții nu au făcut dovada că erau titularii unui astfel de drept, neîncadrându-se în categoria de vecini, arendași sau coproprietari.
S-a mai arătat că motivarea instanței de fond este contradictorie, reținând că nu s-a făcut dovada că terenul în cauză aparține localității, însă nu a invocat în cauză și nulitatea absolută pentru vânzarea lucrului altului.
S-a mai arătat că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art.500 referitoare la executarea silită - vânzare la licitație.
Ori, în cazul de față, vânzarea nu s-a făcut ca urmare a unei executări silite, ci prin licitație publică în baza Legii 215/2001 și oricum nu s-a precizat expres care dispoziții ale Codului d e procedură civilă au fost încălcate.
În drept au fost invocate dispozițiile art.4 alin.3 din legea 554/2004 raportat la art.299 și urm. art.304 pct.7 și pct.9, art.3041, art.274, art.5 și urm. Și art.14 din legea 54/1998, Legea 215/2001, art.261 alin.1 pct.5 și art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În dovedirea recursului s-a solicitat încuviințarea proba cu înscrisuri.
La 23.06.2008 pârâtul Consiliul Local al comunei, jud.O, prin Primar și Primarul comunei au formulat recurs împotriva excepției de nelegalitate a Hotărârii nr.9/31.03.2005 adoptată de Consiliul Local.
În motivarea ambelor recursuri s-a arătat că suprafețele de 7,51 ha și 8,23 ha teren extravilan nu au fost proprietate privată a comunei, iar vânzarea acestora s-a făcut cu respectarea prevederilor Ordinului 136/2003, Legea 219/1998 și HG 216/1999, fiind respectate procedurile legale pentru vânzarea la licitație a acestor terenuri.
Au fost anexate înscrisuri doveditoare, respectiv Anunțul nr.795/31.03.2005 prin care au fost scoase la licitație respectivele terenuri și anunțul publicat în de
La 04.07.2008 pârâtul - a formulat recurs împotriva sentinței civile nr.362/22.05.2008 pronunțată de Tribunalul Olt - secția Comercială și de Contencios Administrativ, solicitându-se modificarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii reclamanților ca netemeinică și nelelgală.
În motivare s-a arătata că instanța de fond, a respins în mod greșit excepțiile invocate, respectiv excepția lipsei procedurii prealabile prevăzute de art.7 din legea nr.554/2004, excepția încălcării termenelor prevăzute de art.11 alin.1 (tardivitate) și art.11 alin.2(decădere) din legea nr.554/2004, excepția lipsei de interes a reclamanților în anularea procesului verbal de licitație nr.970/14.04.2005.
Pe fond s-a arătata că soluția instanței de fond este greșită cât timp nu sunt aplicabile dispozițiile art.500 și urm. ci și dispozițiile Legii 215/2001 și că practic hotărârea este nemotivată cât timp nu s-au indicat textele corecte aplicabile în cauză.
La 19.11.2008, intimații reclamanți au depus la dosar întâmpinări la recursurile formulate, invocând în principal tardivitatea acestora.
În subsidiar s-a arătat că în mod corect instanța de fond a invocat din oficiu excepția nulității absolute, având în vedere dispozițiile art.14 alin.1 teza II din legea 54/1998 și că, fiind vorba de nulitate absolută, ce poate fi invocată de către orice persoană interesată, reclamanții nu trebuiau să facă dovada calității de titular al dreptului de preemțiune.
Mai mult, dovada interesului legitim a fost făcută în cauză, motiv pentru care s-a admis recurs și a fost trimisă cauze spre rejudecare.
S-a mai arătat că celelalte motive de recurs sunt neîntemeiate, că în mod corect au fost respinse excepțiile invocate de - și că, pe fond, soluția Tribunalului Olt este legală.
Față de recursurile declarate de Consiliul Local al comunei și Primarul acesteia, s-a solicitat respingerea acestora deoarece nu s-a făcut dovada de către pârâți a dreptului de proprietate asupra terenului vândut iar invocarea dispozițiilor art.500 și urm., este legală, ea rezultând din dispozițiile art.123 alin.2 din Legea 215/2001.
Curtea, în baza art.137, analizând cu precădere excepția tardivității formulării recursurilor, o apreciază nefondată pentru următoarele considerente:
Conform dispozițiilor art. 4 alin.(3) din Legea 554/2004, termenul de declarare a recursului împotriva hotărârii prin care a fost soluționată excepția de nelegalitate este de 5 zile de la comunicare, iar pentru fond este aplicabil termenul general de 15 zile de la comunicare conform dispozițiilor art.301.
Din dovezile de comunicare a hotărâri aflate la filele 136,137 și 140 dosar de fond, rezultă că aceasta le-a fost comunicată recurenților la 16.06.2008.
Termenul de recurs, calculându-se pe zile libere, conform dispozițiilor art.101 alin.1, pentru excepția de nelegalitate termenul de recurs se împlinea la 22.06.2008 care însă, fiind zi nelucrătoare, termenul se prelungește, conform dispozițiilor art.101 alin.5 la 23.06.2008, aceasta fiind ultima zi în care se putea formula recursul la excepția de nelegalitate.
Ori, așa cum rezultă din recipisa depusă în dovedire la dosar, respectiv, chitanța seria - -.- din 23.06.2008, apărătorul pârâtului - a depus recursul la oficiul poștal la 23.06.2008, deci în termenul legal conform dispozițiilor art.104
Cât privește recursurile declarate de Consiliul Local al comunei și Primarul comunei acestea poartă data înregistrării la Tribunalul Olt la 23.06.2008.
În consecință, recursurile la hotărârea prin care a fost soluționată excepția de nelegalitate au fost declarate în termen.
Cât privește cel de-al doilea recurs declarat de pârâtul -, față de fondul cauzei, acesta a fost înregistrat la Tribunalul Olt la 02.07.2008 (data poștei de pe plic, fila 28), deci în termen legal conform dispozițiilor art.101 și urm.
Pentru aceste considerente excepția tardivității declarării recursurilor invocată de intimații reclamanți, -, și prin moștenitorii și prin întâmpinare va fi respinsă ca nefondată.
Analizând cauza prin prisma criticilor formulate, Curtea apreciază recursurile fondate pentru următoarele considerente:
Cu privire la excepția de nelegalitate, Curtea apreciază soluția instanței de fond nelegală.
Astfel, conform dispozițiilor art.5 din Legea nr.54/1998 privind circulația juridică a terenurilor, înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan, se face cu respectarea dreptului de preemțiune al coproprietarilor, al vecinilor ori al arendașilor, potrivit procedurii prevăzute la art.6 și urm. din aceeași lege.
Conform dispozițiilor art.14 alin.1 din Legea nr.54/1998 "Nerespectarea dispozițiilor art.2 alin.1 și ale art.12 alin.1 și 2 atrage nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare sau, după caz, a contractului de schimb, iar nerespectarea dispozițiilor art.5 și 6 atrage nulitatea relativă a contractului."
Existând mențiune expresă a legii referitoare la nulitățile aplicabile pentru nerespectarea dispozițiilor art.5 și 6 din legea 54/19998, în mod greșit instanța de fond a apreciat că este vorba despre o nulitate absolută.
În plus, conform dispozițiilor art. 14 alin.2, "Acțiunea în constatarea nulității poate fi introdusă de către părți, procuror, primar sau de către orice persoană interesată", acest text făcând referire numai la cazurile de nulitate absolută.
Avându-se în vedere această dispoziție legală, cât și caracterul nulității pentru nerespectarea dispozițiilor art.5 și 6 din Legea nr.54/1998, instanța în mod greșit a invocat, din oficiu, excepția de nelegalitate a HCL nr.9/31.03.2005, constatând nelegalitatea acestui act administrativ, nulitatea relativă ocrotind un interes personal.
În consecință, în baza art.304 pct.7 și 312, va fi modificată sentința recurată în sensul că va fi respinsă excepția de nelegalitate.
În ce privește excepțiile invocate de pârâtul -, Curtea apreciază că acestea au fost corect soluționate de instanța de fond, reclamanții făcând dovada îndeplinirii proceduri prealabile prevăzută de art.7 din legea 554/2004, a formulării acțiunii în termenul de 1 an prevăzut de art.11 alin.2 din legea nr.554/2004 și excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii asupra căreia Curtea de apel Craiova - Secția Contencios Administrativ și Fiscal s-a pronunțat expres prin decizia de casare nr.6682/25.10.2007.
Pe fondul cauzei, însă, soluția instanței de fond este nelegală.
Astfel, față de obiectul cererii de chemare în judecată - anularea procesului verbal nr.970/14.04.2005 emis de Primăria, instanța de fond apreciază că acest proces verbal este nul deoarece nu a fost respectată procedura de vânzare la licitație prevăzută de art.500 și urm.cv.
Și în acest caz instanța face o greșită aplicare a dispozițiilor legale.
Astfel, dispozițiile art.500 și urm. reglementează "Vânzarea la licitație" ca modalitate de executare silită a bunurilor imobile.
Ori, în cazul de față, vânzarea nu s-a făcut în vederea executării silite a unui titlu executoriu ci în baza Legii nr-215/2001 - prin licitație publică, pârâții Consiliul Local al comunei și Primarul comunei făcând dovada, prin înscrisurile depuse la dosar atât la instanța de fond cât și în recurs a respectării procedurilor legale de vânzare la licitație prevăzute de normele legale în vigoare la acea dată (Ordinul 136/2003, Legea 219/1998 și HG 216/1999).
Cât privește susținerile din întâmpinarea depusă în recurs, în sensul că pârâtele nu au făcut dovada deținerii în domeniul privat al localității a terenurilor înstrăinate, se constată pe de o parte, că acesta nu constituie un normativ care să fi stat la baza formulării acțiunii de către reclamanți, fiind invocat din oficiu de instanță și apoi direct în recurs, prin întâmpinare, contrar dispozițiilor art.316 raportat la art. 294 alin.1.
Pe de altă parte, vânzarea respectivelor terenuri s-a făcut în baza HCL nr.9/31.03.2005, hotărâre legală și în vigoare și în prezent.
Cât privește celelalte susțineri ale reclamanților din acțiune și întâmpinare, referitoare la neconcordanța între HCL nr.9/31.03.2005 și procesul verbal de vânzare la licitație, acestea nu au fost dovedite în cauză de către reclamanți, cărora le revenea sarcina probei conform dispozițiilor art.1169 Cod civil.
În aceste condiții acțiunea reclamanților apare ca nefondată.
Pentru motivele prezentate, Curtea apreciază că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală, astfel încât, în baza art.304 pct.7 și 312, admițând recursurile pârâților, va fi modificată hotărârea instanței de fond în sensul respingerii atât a excepției de nelegalitate cât și a acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția tardivității recursurilor.
Admite recursurile formulate de pârâții Primăria Comunei, Consiliul Local Al Comunei și -, împotriva sentinței nr. 362 din data de 22 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.
Modifică sentința în sensul că respinge excepția de nelegalitate și acțiunea reclamanților, -, și prin moștenitorii și.
Pronunțată în ședința publică de la 10 decembrie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. -
SI 4 ex./15.01.2009
Jud fond G
Președinte:Costinel MoțîrlichieJudecători:Costinel Moțîrlichie, Gabriel Viziru, Sanda Lungu
