Anulare act administrativ . Sentința 269/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-

SENTINȚA NR. 269

Ședința publică din data de 11 decembrie 2009

PREȘEDINTE: Adriana Florina Secrețeanu

Grefier - - -

Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulată potrivit Legii contenciosului administrativ de reclamanta ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE - DIRECȚIA APELOR B -,prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B,- bis, județul B în contradictoriu cu pârâtulGUVERNUL ROMÂNIEI,prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B, nr. 1 și intervenienții în interes propriu JUDEȚUL I, prin președintele Consiliului Județean I, cu sediul în S,-, județul I,MUNICIPIUL,prin primar,cu sediul în S,-, județul I,COMUNA G,prin primar,cu sediul în comuna G, județul I, COMUNA, prin primar, cu sediul în comuna, județul I șiCOMUNA,prin primar, cu sediul în comuna, județul

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamanta Administrația Națională Apele Române - Direcția Apelor B - I, prin consilier juridic și intervenienții în interes propriu Municipiul S și Comuna G prin avocat din cadrul Baroului I, lipsă fiind pârâții Guvernul României, Județul I, prin președintele Consiliului Județean I, Comuna, prin primar și comuna, prin primar.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că intervenientul în interes propriu Municipiul Sad epus la dosarul cauzei note de ședință (ce poartă viza nr. 19335 din 7 decembrie 2009), iar intervenienta în interes propriu Comuna Gad epus la dosarul cauzei note de ședință și cerere de probatorii (ce poartă viza nr. 19652 din 10 decembrie 2009), după care,

Curtea înmânează părților prezente câte un exemplar al notelor scrise formulate de intervenienții în interes propriu.

Avocat, pentru intervenienții în interes propriu Municipiul S și Comuna G, depune la dosarul cauzei dovada lipsei sale pentru termenul de judecată anterior, respectiv adeverința medicală din 19 decembrie 2009 și certificatul de concediu medical seria - nr. -.

Curtea pune în discuția părților excepția inadmisibilității acțiunii pentru tardivitatea plângerii prealabile, invocată de către interveniențul în interes propriu Municipiul

Avocat, pentru intervenienții în interes propriu Municipiul S și Comuna G, având cuvântul pe excepție, solicită admiterea acesteia, pe considerentul că legiutorul a prevăzut obligativitatea formulării plângerii prealabile către autoritatea care a emis actul contestat.

Mai precizează că această contestație se formulează în termen de 6 luni de la data la care cel vizat a luat cunoștință de existența actului.

În speță, se arată că reclamanta a luat cunoștință de existența actului la momentul publicării acestuia în Monitorul Oficial.

Față de această împrejurare, apreciază că prezenta contestație este tardivă, întrucât plângerea prealabilă nu a fost formulată în termenul prevăzut de lege și, pe cale de consecință, acțiunea devine inadmisibilă.

Învederează că în același sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție.

Arată că reclamanta a susținut că ar fi luat cunoștință de actul contestat abia în anul 2009, când ar fi fost anunțată că este numai un punct de lucru.

Apreciază că nu se poate accepta ca un dezmembrământ al unei entități să aibă o altă poziție decât societatea de proveniență.

Consideră că reclamanta a dorit să creeze o falsă aparență asupra momentului la care a luat cunoștință de Hotărârea de Guvern.

Pe cale de consecință, solicită admiterea excepției inadmisibilității acțiunii.

Cu cheltuieli de judecată.

Consilier juridic, pentru reclamanta Administrația Națională Apele Române - Direcția Apelor B - I, solicită respingerea excepției inadmisibilității acțiunii.

Arată că reclamanta a luat cunoștință în urma acelei adrese că aceste bunuri se află în proprietatea autorității locale și apoi a formulat plângerea prealabilă, la care nu a primit niciun răspuns.

Apreciază că prezenta cauză se încadrează pe dispozițiile art. 11 modifica, în sensul că pentru motive temeinice plângerea prealabilă se poate introduce și peste termen.

Solicit respingerea ca neîntemeiată a excepției invocate.

Curtea rămâne în pronunțare asupra excepției inadmisibilității acțiunii.

CURTEA:

Prin cererea înregistrată la Curtea de APEL PLOIEȘTI la nr- din data de 2 septembrie 2009, reclamanta Administrația Națională Apele Române - Direcția Apelor B - I, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, anularea pozițiilor nr.29,30 din Anexa nr.1, a pozițiilor 62, 63 din Anexa nr.4 și pozițiilor din anexa nr. 2, 7, 30 și 36 Hotărârii de Guvern nr.1353/2001 privind atestarea domeniului public al județului I, privind Lacul, Lacul, (lac) 1, () II, și.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a arătat că, prin adresa nr.7904/01.06.2009, i s-a adus la cunoștință că I are un drept de proprietate asupra Lacului, Lacului, () 1, () II, Lacului, Lacului și Lacului, lacuri, asupra cărora autoritățile locale au invocat un drept de proprietate, prin Hotărârea de Guvern nr.1353/2001, la pozițiile nr.29, 30 din Anexa nr.1, a pozițiile 62, 63 din Anexa nr.4 și pozițiile din anexa nr. 2, 7, 30 și 36.

În baza hotărârii de guvern, autoritățile locale au inclus în domeniul său public un bun de interes național, încălcând astfel dispozițiile prohibitive ale alin.3 din cadrul punctului III al anexei Legii nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia precum și pe cele ale Legii apelor nr.107/1996,

A susținut reclamanta că lacurile în litigiu figurează în inventarul patrimoniului public al statului, se află în administrarea Apele Române, Direcția Apelor B-I, având codul nr.63840, 64125, 64126, 63841, 63942 și 63838 fiind cuprinse în anexa 12 HG nr.1705/2006 și HG nr.1437/2007, fiind identificate și în atlasul Cadastral al Apelor din România, ediția 1992, aprobat prin Ordinul Ministerial nr.399/1997 al Ministerului Apelor și Pădurilor și protecției Mediului formulat în deplină concordanță cu Legea apelor.

Se precizează de către reclamantă că la emiterea hotărârii de guvern nu s-au respectat art.7 și 8 din Legea nr.213/1998 privind modul de constituire al dreptului de proprietate publică, dreptul său de administrare fiind conform legii speciale și a hotărârilor de guvern de atestare a inventarelor bunurilor din domeniul public.

Reclamanta învederează totodată că, a formulat plângere prealabilă conform art.7 și următoarele din Legea 554/2004, în data de 04 iunie 2009, înregistrată sub nr.8099/, dar nu a primit răspuns la aceasta.

În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr.554/2007, Legea nr.107/1996, ale Legii nr.18/1991 și ale Legii nr.1/2000.

În dovedirea acțiunii, s-au depus la dosar Hotărârea nr.1705/26.11.2006, bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului, anexa 12, copia plângerii prealabilă nr.8099//04.06.2009, adresa nr.2216/01.06.2009 emisă de Administrația Națională"Apele Române" - Direcția Apelor B - I, Sistemul de Gospodărire a Apelor

Pârâtul Guvernul României a formulat Întâmpinare, prin care a solicitat, în temeiul art. 57 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă, introducerea în cauză a Județului I, Municipiul S, Comuna G, Comuna, Comuna, motivat de faptul că aceste unități pretind un drept de proprietate publică asupra bunurilor la care se referă reclamanta, necesar a-și susține dreptul pretins și pentru ca hotărârile judecătorești pronunțate în speță să le fie opozabile.

De asemenea, pârâtul a invocat excepția de tardivitate a acțiunii, susținând că data publicării nr.HG1353/2001 este de 26 martie 2002, iar instanța de contencios administrativ a fost sesizată la data de 04.09.2009 și a apreciat că acțiunea în justiție a fost formulată cu depășirea termenelor stabilite cu caracter imperativ prin dispozițiile nr.11 din Legea contenciosului administrativ.

Au fost citate în cauză, în calitate de intervenienții în interes propriu, la cererea pârâtului Guvernului României, întemeiată pe dispozițiile art. 57 Cod procedură civilă, Județul I, Municipiul S, Comuna G, Comuna, Comuna

Municipiul Saf ormulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, excepția tardivității acțiunii, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

Cu privire la excepția inadmisibilității a arătat că se solicită anularea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, iar potrivit art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 554/2004 reclamanta era obligată să solicite autorității publice emitente, în termenul legal, revocarea actului vătămător, termenul de decădere fiind de 6 luni și începe să curgă din momentul în care cel vătămat a luat cunoștință de existența actului.

A mai arătat intervenienta că, în cazul de față, chiar dacă susține cu totul altceva, reclamanta a luat cunoștință de existența actului din momentul publicării în Monitorul Oficial nr. 205 și 205 bis din 26 martie 2002, data publicării actului cu toate anexele sale în Monitorul Oficial, iar reclamanta a formulat plângerea prelabilă la data de 4.06.2009. Reclamanta afirmă cu nonșalanță că a luat cunoștință de respectivul act abia în momentul primirii adresei informative nr.7904/1.06.2009 din partea I, care însă este o unitate fără personalitate juridică din cadrul Direcției Apelor B

Cu privire la excepția invocată, reclamanta a arătat că pârâtul invocă art. 11 alin. 2 cu referire la termenul de 6 luni de la comunicare în ceea ce privește plângerea prealabilă, sau nu mai târziu de 1 an de la data emiterii actului, fără a ține cont de un aspect foarte important prin care legiuitorul a apreciat că trebuie să se aibă în vedere principiul bunei administrări a justiției și dreptul la un proces echitabil în lumina dispozițiilor Convenției Europene a Drepturilor Omului și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

Dispozițiile art. 11 alin. 2 au fost modificate prin art. I pct. 16 din Legea nr. 262/2007, în sensul că pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. 1 dar nu mai târziu de 1 an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului verbal de conciliere, în cazul de față ei luînd la cunoștință prin adresa nr/.7904/1.06.2009 a I cu privire la faptul că autoritățile locale au invocat un drept de proprietate asupra lacurilor, în fapt lacurile figurează în domeniul public al statului și se află în administrarea AN Apele Române, Direcția Apelor B I, potrivit Anexei 12 din HG nr. 1705/2006 și HG 1437/2007.

Cu privire la cererea de chemare în judecată a altor persoane, Județul I, Municipiul S, Comuna G, Comuna, Comuna, formulată de Pârâtul Guvernul României, în temeiul art. 57 Cod procedură civilă, motivat de faptul că aceste unități pretind un drept de proprietate publică asupra bunurilor la care se referă reclamanta, curtea o va admite, având în vedere următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 57 Cod procedură civilă, oricare din părți poate să cheme în judecată o altă persoană care ar putea să pretindă aceleași drepturi ca și reclamantul, iar conform art. 58 Cod procedură civilă, cel chemat în judecată dobândește calitatea de intervenient în interes propriu, iar hotărârea îi va fi opozabilă.

Curtea constată că sunt îndeplinite condițiile art. 57 Cod procedură civilă, reclamanta solicitând anularea pozițiilor din Hotărârea de Guvern nr.1353/2001 privind atestarea domeniului public al județului I, invocând dreptul de proprietate publică asupra bunurilor ce figurează la aceste poziții, bunuri care, potrivit Hotărârii de Guvern nr.1353/2001 a cărei anulare se solicită, sunt în proprietatea unităților administrativ teritoriale interveniente.

Rezultă, așadar, că intervenienții chemați în judecată pot pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul, dreptul de proprietate asupra bunurilor, considerente pentru care cererea de chemare în judecată a altor persoane, formulată de pârâtul Guvernul Romîniei, va fi admisă.

Asupraexcepțieide tardivitate a plângerii prealabile, curtea reține următoarele:

Reclamanta a solicitat anularea pozițiilor nr.29,30 din Anexa nr.1, a pozițiilor 62, 63 din Anexa nr.4 și pozițiilor din anexa nr. 2, 7, 30 și 36 Hotărârii de Guvern nr.1353/2001 privind atestarea domeniului public al județului I, privind Lacul, Lacul, (lac) 1, () II, și.

Hotărârea de Guvern de atestare a domeniului public este un act administrativ unilateral.

Potrivit art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.

Potrivit alin. 3, este îndreptățită să introducă plângere prealabilă și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul în care a luat cunoștință, pe orice cale, de existența acestuia, în limitele termenului de 6 luni prevăzut la alin. 7.

7 prevede că plângerea prealabilă în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului, însă dispozițiile alin. 7 au fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 797/2007, în măsura în care termenul de 6 luni de la data emiterii actului se aplică plângerii prealabile formulata de persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.

Art. 109 alin. 2 Cod procedură civilă prevede că, în cazurile in care legea prevede îndeplinirea unei proceduri prealabile, sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea acestei proceduri.

Reclamanta nu a îndeplinit în termen procedura prelabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, instituirea unor astfel de termene fiind necesară in virtutea respectării principiilor securității și stabilității raporturilor juridice.

Hotărârea de Guvern nr.1353/2001 privind atestarea domeniului public al județului I, cu toate anexele sale, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 205 și 205 bis din 26 martie 2002, aceasta fiind data la care reclamanta a luat cunoștință de existența actului.

Reclamanta a formulat plângerea prealabilă la data de 4.06.2009.

Calculând termenul de 30 zile de formulare a plângerii prealabile, termen prevăzut de art. 7 alin. 1 de la data de 7.11.2007, respectiv de 6 luni prevăzut de art. 7 alin. 3 si alin.6 din Legea nr. 554/2004, de la data publicării HG nr. 1353/2001, cu toate anexele sale, în Monitorul Oficial, 26 martie 2002, rezultă că plângerea prealabilă fost formulată cu mult peste termenul legal.

Susținerile reclamantei, privind formularea plângerii prealabile in termenul legal, de la data primirii adresei informative nr.7904/1.06.2009 din partea I, prin care a luat cunoștință de HG nr. 1353/2001, nu pot fi primite, această adresă fiind o simplă informare primită de reclamantă de la o unitate din subordinea sa, iar Hotărârea de Guvern nr.1353/2001 privind atestarea domeniului public al județului I, cu toate anexele sale, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 205 și 205 bis din 26 martie 2002, cu toate anexele sale, conform dispozițiilor art. 108 alin. 4 din Constituția României, aceasta fiind data de la care reclamanta a luat cunoștință de actul administrativ a cărui anulare o solicită..

Tardivitatea depunerii plângerii prealabile echivalează cu inexistența acesteia în termenul legal si cum efectuarea procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din Legea nr. 544/2004 este obligatorie si constituie o condiție de admisibilitate a acțiunii in contencios administrativ, a cărei neîndeplinire în termenele și condițiile prevăzute de lege atrage inadmisibilitatea acțiunii, curtea va admite excepția tardivității plângerii prealabile și va respinge acțiunea ca inadmisibilă.

În baza dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, la cererea intervenientei Municipiul S, curtea va obliga reclamanta la 500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței depusă la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de pârâtulGUVERNUL ROMÂNIEI.

Admite excepția tardivității plângerii prealabile.

Respinge ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantaADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE - DIRECȚIA APELOR B -, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B,- bis, județul B în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B, nr. 1 și intervenienții în interes propriuJUDEȚUL I, prin președintele Consiliului Județean I,cu sediul în S,-, județul I,MUNICIPIUL, prin primar, cu sediul în S,-, județul I,COMUNA G,prin primar,cu sediul în comuna G, județul I,COMUNA, prin primar, cu sediul în comuna, județul I șiCOMUNA, prin primar, cu sediul în comuna, județul

Obligă reclamanta la 500 lei cheltuieli de judecată către intervenienta Municipiul

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 11 decembrie 2009.

Președinte, Grefier,

- - - - -

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Red/dact. /NZ

9 ex/08 ianuarie 2010

Președinte:Adriana Florina Secrețeanu
Judecători:Adriana Florina Secrețeanu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Sentința 269/2009. Curtea de Apel Ploiesti