Anulare act administrativ . Sentința 277/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - anulare act administrativ -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR.277
Ședința publică din 23 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Ana Maria Turculeț
Grefier - -
Pe rolul instanței se află pronunțarea acțiunii în contencios administrativ formulată dereclamantul,cu domiciliul în B, Calea Națională, nr.50,. A,.3,.11, jud. B, în contradictoriu cupârâții Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cu sediul în municipiul B, sector 3,- șiDirecția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B,cu sediul în municipiul B, Calea Națională, nr. 81, județul
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 07 decembrie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea ședinței de judecată de la acea dată, redactată separat și când pentru da posibilitate părților de a depune la dosar concluzii scrise, pronunțarea s-a amânat pentru data de14 decembrie 2009,apoi pentru21 decembrie 2009și pentru astăzi, 23 decembrie 2009.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra acțiunii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal la data de 29 octombrie 2009 sub nr-,reclamantula chemat în judecată pârâții Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale B și Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea Ordinului nr. 1988 din 8 octombrie 2009 al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, repunerea părților în situația anterioară, reintegrarea reclamantului în funcția de director coordonator adjunct domeniul Unitatea Fitosanitară din cadrul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B precum și obligarea pârâților la plata unei despăgubiri reprezentând drepturile de natură salarială ce i s-ar fi cuvenit, actualizate cu rata inflației, de la momentul eliberării din funcție până la reîncadrarea efectivă.
În motivare, reclamantul a arătat că la Ordinul nr. 1988 din 08 octombrie 2009 este nelegal deoarece a fost emis cu încălcarea interdicției instituite de art. 60, alin. 1, lit. "a" și lit. "i" cât și art. 73, alin. 3 din Codul Muncii, de vreme ce încetarea contractului de management asimilat contractului de muncă inclusiv preavizarea, a intervenit pe durata incapacității temporare de muncă cât și în perioada efectuării concediului de odihnă.
De asemenea, Ordinul nr. 1988/08.10.2009 apare ca fiind nelegal și netemeinic, întrucât a fost emis fără să existe un motiv de fapt care să justifice încetarea Contractului de management nr. 39/28.05.2009, cu atât mai mult cu cât în conținutul actului contestat nu se indică aplicarea vreunei cauze de încetare a contractului dintre cele enumerate la art. 9 din contractul de management ori din cele reglementate de Codul Muncii. Simpla referire la situații expres prevăzute de lege fără precizarea situației în care se află reclamantul este lipsită de o cauză reală și serioasă, cu încălcarea flagrantă a art. 65, alin. 2 din Codul muncii.
Mai mult, conform prevederilor art. VIII din nr.OUG 105/2009 contractele de management aflate în derulare la data intrării în vigoare a actului normativ, își produc efectele până la expirarea termenului pentru care au fost încheiate sau, după caz, până la data la care intervine un motiv legal de reziliere a acestora.
Ordinul nr. 1988 din 08 octombrie 2009 este nelegal și, deoarece față de activitatea mea în funcție nu s-a adus nici o acuzație sau critică privind calitatea actului managerial.
Reclamantul a invocat de asemenea nulitatea absolută a Ordinului nr. 1988 din 08 octombrie 2009 determinată de nerespectarea dispozițiilor legale imperative cuprinse în art. 74 al. 1 din Codul muncii privind elementele ce trebuie să se regăsească în cuprinsul deciziei de concediere, respectiv motivele care stau la baza concedierii, durata preavizului și lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate, termenul în care salariații urmează să opteze pentru ocuparea unui loc de muncă vacant, termenul în care ordinul poate fi contestat și instanța la care acesta se contestă.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile Legii nr. 554/2004, OUG nr.37/2009, nr.OUG 105/2009, nr.HG 527/2009, Codul muncii, Legea nr. 53/2003 și Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010.
Prin întâmpinare (filele 28-32 dosar), pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivare, s-a arătat că prin Ordinul nr. 1373 din 28.05.2009 reclamantul a fost numit în funcția de director coordonator adjunct - al Unității Fitosanitare din cadrul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B, emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 37/2009, iar aceasta a exercitat atribuțiile funcției în baza Contractului de management nr. 39 din 28.05.2009.
Contractul de management nr. 39 din 28.05.2009 încheiat între domnul și Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale prevede la art. 9 lit. "h" cauzele de încetare ale contractului, și anume "în situațiile prevăzute expres de lege".
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 37/2009 a fost abrogată de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 105/2009 și, totodată, declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională. Rezultă așadar că, fiind în prezența unui act administrativ cu caracter normativ abrogat, efectele juridice nu se mai produc.
Conform normelor de tehnică legislativă cuprinse în art. 62 alin. 3 din Legea nr. 24/2000 "Abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv".
Drept urmare, cum părțile contractante au stabilit de comun acord că efectele contractului încetează și în cazuri prevăzute expres de lege, și cum cazul prevăzut de lege este dat de dispoziția art. IV alin. (1), (4) și dispoziția art. V din nr.OUG105/2009 având în vedere atât principiul relativității efectelor contractelor, cât și voința părților la momentul încheierii actului, se constată că orice critică este nefondată, faptul consemnării acestei clauze contractuale vizând tocmai evenimentele legislative, ulterioare, ce pot interveni.
Dat fiind faptul că postul de director coordonator al Unității Fitosanitare din cadrul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Baf ost desființat, în mod legal s-a emis Ordinul nr. 1988 din 08 octombrie 2009 prin care reclamantului i s-a acordat preaviz.
Pentru admiterea acțiunii, reclamantul avea obligația să facă dovada (deoarece, până la proba contrarie se prezumă că este legal, efectuarea dovezii contrare fiind în sarcina reclamantului) existenței unei din cauzele care atrag nulitatea actului, or această dovadă nu se face.
Ordinul 1988 din 08 octombrie 2009 a fost emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale în aplicarea prevederilor nr.OUG 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcției publice, precum și pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale și ale altor servicii publice, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local, potrivit cărora: "de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 22 aprilie 2009, se abrogă".
Având în vedere aceste dispoziții legala s-a precizat că postul de director coordonator al Unității Fitosanitare din cadrul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B deținut de reclamant a fost desființat prin ordonanța de urgență, și nu din inițiativa angajatorului care este Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.
Acest ordin întrunește aparențele de legalitate, fiind emis de autoritatea competentă, în baza atribuțiilor sale, simpla contestare a actului administrativ de către persoana vizată, nefiind în măsură să constituie prin ea însăși un motiv de îndoială serioasă în privința legalității acestuia, în sensul legii.
În concluzie, din motivele invocate în susținerea cererii nu se poate reține, și cu atât mai puțin dovedi, că se creează o îndoială serioasă privind legalitatea sa și nici nu se probează vreun prejudiciu suferit de reclamant, motiv pentru care solicităm respingerea cererii.
În subsidiar, Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nu i se poate imputa nici o culpă atât timp cât e ținut de normele legale în vigoare, știut fiind că cetățenii beneficiază doar de drepturile și libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea.
Ministerul Agriculturii, Pădurilor și dezvoltării Rurale, prin conducătorul său, este o instituție care pune în executare și execută în concret legea, fiind ținut de aplicare imediată a acesteia. Cum măsurile dispuse prin nr.OUG 105/2009 vizează interesul general public și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, și cum este ținut în aplicare și asigurarea aplicării întocmai a legilor în vigoare, este vădit că orice pretenție îndreptată împotriva acestuia este neîntemeiată.
acordată interesului public față de cel privat, nu în detrimentul celui din urmă, ci ca o sumă a intereselor private comune și ca o garanție a respectării tuturor intereselor private care ar putea veni în contradicție asupra cărora trebuie să prevaleze interesul comun, este motivul care înlătură orice răspundere.
Întrucât capetele de cerere 2,3, și 4 sunt accesorii primului capăt de cerere, în baza acelorași argumente anterior expuse și potrivit regulii accesorium sequitur principale, s-a solicitat respingerea acestora ca neîntemeiate.
În drept, pârâtul a invocat dispozițiile art. 115-118 din Codul d e procedură civilă și ale Legii nr. 554/2004.
În cauză a formulat de asemenea întâmpinare pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B - (filele 34-39 dosar), invocând excepția lipsei calității sale procesuale-pasive, motivat de faptul că reclamantul a fost numit în funcția de director coordonator adjunct al Unității Fitosanitare din cadrul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B și Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 1373 din 28.05.2009.
De asemenea, Contractul de management nr. 39 din 28.05.2009 prin care reclamantul și-a exercitat atribuțiile este încheiat cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în calitate de angajator. De altfel, chiar reclamantul precizează în cuprinsul acțiunii că angajator este Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.
Totodată s-a arătat că Ordinul nr. 1988 din 08 octombrie 2009, a cărui anulare o solicită reclamantul prin acțiune, este emis de către Ministrul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și nu de către directorul coordonator al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B sau de către Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
S-a invocat de asemenea excepția prematurității acțiunii, întrucât reclamantul s-a adresat instanței de contencios administrativ fără a mai aștepta ca autoritatea publică să răspundă procedurii prealabile sau împlinirea termenului legal de 30 zile prevăzut de art. 8 din Legea nr. 554/2004.
Pe fondul cauzei, s-au formulat apărări similare celor cuprinse în întâmpinarea depusă de către prim-pârât.
În drept, întâmpinarea s-a întemeiat pe disp. art. 115-118 Cod procedură civilă și Legea nr. 554/2004.
În vederea soluționării cauzei s-a ținut seama de înscrisurile depuse de părți.
Cu ocazia dezbaterilor, reprezentanta secund-pârâtei a arătat că renunță la a invoca excepția prematurității introducerii acțiunii, motiv pentru care instanța nu se va mai pronunța asupra acesteia.
Analizând cu prioritate în conformitate cu disp. art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, excepția lipsei calității procesuale-pasive a pârâtei Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B,Curteaconstată că aceasta este nefondată.
În baza Ordinului nr. 1373 din 28 mai 2009 al Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (9 dosar) a fost numit reclamantul în funcția de director coordonator adjunct domeniul Unității Fitosanitare în cadrul Direcție pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
Funcția a fost exercitată de aceasta în baza contractului de management nr. 39 din 28 mai 2009 (filele 10-14 dosar) încheiat cu ordonatorul principal de credite în subordinea căruia funcționează Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
Ulterior, prin Ordinul nr. 1988 din 08 octombrie 2009 emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (fila 16 dosar) s-a acordat preaviz de 15 zile lucrătoare reclamantului, dispunându-se că la încetarea perioadei de preaviz încetează aplicabilitatea Ordinului nr. 1373 din 28 mai 2009 și a contractului de management nr.39 din 28 mai 2009.
În art. 2 al ordinului contestat se menționează că prevederile cuprinse în acest act administrativ se vor aduce la îndeplinire de Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B și de Direcția management resurse umane din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.
Este adevărat că ordinul a cărui anulare se solicită este emis de autoritatea publică centrală, dar întrucât secund-pârâta care este unitate cu personalitate juridică distinctă are atribuții în ce privește repunerea părților în situația anterioară,Curteaapreciază că justifică legitimare procesuală pasivă, astfel încât va respinge excepția invocată ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei,Curteareține că potrivit adresei nr. - din 06 octombrie 2009 a Direcției Juridice din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurii și Dezvoltării Rurale (fila 48 dosar), la emiterea Ordinului nr. 1988 din 8 octombrie 2009 s-au avut în vedere dispozițiile nr.OUG 105/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice.
Curtea constată că ordinul a cărui anulare face obiectul prezentei cauze a fost emis în temeiul prevederilor art. IV și art. XIV din nr.OUG 105/2009, a art. 65 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, art. 9 alin. 1 lit. "h" din contractul de management nr. 39 din 28 mai 2009 și ale nr.HG 98/2009.
Prin decizia nr. 1629 din 3 decembrie 2009 a Curții Constituționale s-a constatat că dispozițiile art. IV din nr.OUG 105/2009 sunt neconstituționale.
În motivarea acestei decizii s-a reținut că acest act normativ preluat în integralitate, cu unele modificări nesemnificative, dispozițiile cuprinse în nr.OUG 37/2009, în condițiile în care prin Decizia nr. 1257 din 7 octombrie 2009 a instanței de contencios constituțional, a fost declarată neconstituțională, în cadrul controlului de constituționalitate exercitat a priori, Legea pentru aprobarea nr.OUG 37/2009.
Cum dispozițiile din cuprinsul nr.OUG 105/2009 conțin aceleași reglementări și aceleași soluții legislative, Curtea Constituțională a constatat că argumentele reținute în Decizia nr. 1257 din 7 octombrie 2009 privind încălcarea art. 115 al. 6 din Constituție sunt, mutatis mutandis, valabile și în această cauză.
Dat fiind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, consacrat de art. 147 al. 4 din Constituție, instanța reține că viciul de neconstituționalitate al actului normativ în baza căruia a fost emis ordinul contestat în speța de față duce la infirmarea prezumției de legalitate de care acesta se bucură, devenind inutilă analiza celorlalte critici formulate de reclamant.
Ca o consecință a anulării actului administrativ emis de pârât, în conformitate cu dispozițiile art. 106 din Legea nr. 188/1999 vor fi admise și capetele de cerere accesorii, vizând repunerea părților în situația anterioară, reintegrarea reclamantului în funcția avută anterior și obligarea pârâtelor la plata drepturilor salariale de care a fost lipsit reclamantul de la data eliberării din funcție până la reintegrarea efectivă, sumă actualizată în raport cu rata inflației.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale-pasive a pârâtei Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
Admite acțiunea formulată dereclamantul,cu domiciliul în municipiul B, Calea Națională, nr.50,. A,.3,.11, jud. B, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale B, cu sediul în municipiul B, sector 3,- șiDirecția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B,cu sediul în municipiul B, Calea Națională, nr. 81, județul
Anulează Ordinul nr. 1988 din 08 octombrie 2009al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.
Repune părțile în situația anterioară.
pe reclamantul în funcția de director coordonator adjunct - domeniul Unitatea fitosanitară din cadrul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
Obligă pârâții Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale B și Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B, la plata către reclamant a unei despăgubiri reprezentând drepturile de natură salarială ce i s-ar fi cuvenit de la data eliberării din funcție până la reintegrarea efectivă, suma urmând a fi actualizată în raport cu rata inflației.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 23 decembrie 2009.
Președinte, Grefier,
Red. - - -
2 ex./23.02.2010
Președinte:Ana Maria TurculețJudecători:Ana Maria Turculeț
