Anulare act administrativ . Decizia 287/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.287/CA.
Ședința publică din 22 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere
JUDECĂTOR 2: Eufrosina Chirica
JUDECĂTOR 3: Adriana Pintea
GREFIER - - -
Pe rol, soluționarea recursului în contencios administrativ declarat de recurentul reclamant - - domiciliat în C,-, jud.C, împotriva sentinței civile nr.1340/20.12.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât - OFICIUL DE cadastru ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ - cu sediul în C,-, jud.C, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul reclamant personal și pentru intimatul pârât Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, răspunde consilier juridic în baza delegației de reprezentare depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform dispozițiilor art.87 și următoarele Cod procedură civilă.
Prezentul recurs este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 2 lei conform chitanței nr.CT - PJ/08.04.2008 și timbre judiciare în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Întrebate fiind părțile, arată că nu mai au alte cereri de formulat, solicitând acordarea cuvântului asupra fondului.
Curtea, luând concluziile părților, potrivit cu care nu mai au cereri prealabile, în condițiile art.150 Cod procedură civilă, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului.
Recurentul reclamant, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței civile nr.1340/20.12.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în sensul admiterii cererii inițiale de anulare a planului parcelar comunicat. Apreciază că, actul administrativ atacat este conform Legii nr.554/2004.Totodată depune la dosar concluzii scrise.
Intimatul pârât Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, prin reprezentantul său convențional pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat. Precizează reprezentantul convențional al intimatei că, planul parcelar a cărui anulare se solicită nu este un act administrativ, fapt reținut și de instanța de contencios administrativ. Conform HG nr.890/2005 comisiile comunale, orășenești sau municipale, sub îndrumarea comisiilor județene sunt singurele entități care au o astfel de atribuție. Deci intimata pârâtă nu este organul decizionar.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Constanța sub nr.896/118/02.03.2006 (nr.format vechi 90/CA/2006), reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, solicitând obligarea pârâtului la recunoașterea dreptului prevăzut de lege și la executarea sentinței civile nr.22/CA/2005 a Tribunalului Constanța, rămasă irevocabilă, prin care a fost obligat la comunicarea planului de parcelare și planului cadastral agricol, anexe ale titlului de proprietate nr.23981/08.04.2003.
Motivând acțiunea reclamantul arată că, prin sentința civilă nr.22/CA/2005 Tribunalul Constanțaa obligat pârâta să-i comunice planul de parcelare și planul cadastral agricol, anexe ale nr.83981/08.04.2003.
Planul parcelar înaintat cu adresa nr.4690/2005 reprezintă un fals, neputând sta la baza emiterii titlului de proprietate, întrucât conține repere cadastrale diferite.
Ulterior, reclamantul a arătat că își întemeiază cererea pe dispozițiile art.24 din Legea nr.554/2004 și solicită și obligarea pârâtului la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de despăgubiri.
Prin sentința civilă nr.1001/27.11.2006 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosar nr.896/118/02.03.2006 -a respins excepția tardivității modificării cererii în referire la capătul privind obligarea la despăgubiri, respingându-se și acțiunea, ca nefondată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin acțiunea dedusă judecății, așa cum a fost precizată, reclamantul a solicitat instanței de executare (contencios administrativ), respectarea hotărârii judecătorești (sentința civilă nr. 22/17.01.2005), rămasă irevocabilă, în sensul de a-i comunica planul de parcelare și planul de cadastru agricol, anexe la titlul de proprietate nr. 2398/8.04.2003.
Conform art. 24 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, "dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un certificat, o adeverință sau orice alt înscris, executarea hotărârii definitive și irevocabile se va face în termenul prevăzut în cuprinsul ei, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii".
În cazul neexecutării sau nerespectării hotărârii judecătorești irevocabilă se va aplica conducătorului autorității publice o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere (art. 24 alin. 2).
Prin urmare, sancțiunea amendării autorității publice (conducătorului), cu consecința acordării de despăgubiri către reclamant, se aplică în cazul neexecutării sau nerespectării hotărârii judecătorești irevocabile pronunțată de instanța de contencios administrativ.
Din înscrisurile depuse la dosar de către părți, rezultă că obligația stabilită prin titlul executoriu deținut de reclamant a fost îndeplinită, întrucât prin adresa nr. 4690/22.08.2005 s-a comunicat acestuia înscrisul solicitat - planul de parcelare și de cadastru agricol, astfel că acțiunea formulată apare ca lipsită de obiect.
Față de aceste considerente, instanța de fond a respins cererea formulată de reclamant, așa cum a fost precizată, sub toate aspectele, având în vedere situația de fapt reținută de instanță.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, invocând ca motiv de nelegalitate omisiunea instanței de a se pronunța asupra capătului de cerere privind obligarea pârâtului să anuleze falsul plan parcelar.
Prin Decizia civilă nr.91/CA/05.04.2007 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA - Secția contencios administrativ în dosar nr-, se admite recursul dedus judecății, cu consecința casării sentinței recurate și trimiterii cauzei aceleiași instanțe pentru a se pronunța asupra fondului acesteia.
Pentru a aprecia de această manieră instanța reține în esență, că:
Potrivit art. 129 alin. 6 Cod procedură civilă, în toate cazurile judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.
Obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv pretenția reclamantului, este constituit din două capete de cerere:
- obligarea pârâtului să-i comunice planul de parcelare și planul de cadastru agricol, anexe ale titlului de proprietate nr. 2398/8.04.2003;
- obligarea pârâtului să anuleze planul parcelar pentru fals.
Reclamantul și-a precizat oral prin încheierea din 17.04.2006 obiectul cererii ca fiind obligarea pârâtului la punerea în executare a hotărârii judecătorești.
Ulterior, prin cererea scrisă depusă la dosar și-a precizat din nou cererea, solicitând ca în baza art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 să fie anulat planul parcelar întocmit în fals în data de 12.06.2006.
Cu toate că a respins excepția tardivității modificării cererii de chemare în judecată, instanța a omis să se pronunțe asupra capătului de cerere privind anularea planului parcelar întocmit în fals la data de 12.06.2006.
Mai mult, instanța a refuzat să se pronunțe asupra acestui capăt de cerere, precizând în considerente că acest capăt de cerere excede obiectului cererii deduse judecății.
Această reținere a primei instanțe este infirmată reține Curtea, atât de cererea de chemare în judecată, cât și de precizările la cererea de chemare în judecată depuse la termenul de judecată din 11.09.2006 și din care rezultă că reclamantul a solicitat anularea pentru fals a planului parcelar.
Omițând să se pronunțe asupra acestui capăt de cerere, instanța a încălcat dispozițiile art. 129 alin. 6 Cod procedură civilă, astfel că recursul s-a apreciat a fi fondat, și în baza art. 312 Cod procedură civilă, a fost admis, în maniera sus-expusă.
Primind cauza spre rejudecare, Tribunalul Constanța - Secția contencios administrativ procedează la înregistrarea acesteia sub nr.4146/118 din 30.04.2007, pentru ca, prin Sentința civilă nr.1340/20 decembrie 2007 să se fi dispus în sensul admiterii excepției inadmisibilității cererii având ca obiect anularea planului parcelar, excepție invocată din oficiu de instanță în ședința publică din 15.11.2007 și pe care, o unește cu fondul cauzei.
În aceste condiții instanța respinge cererea privind anularea planului parcelar, ca inadmisibilă, respingând totodată cererea privind obligarea la punerea în executare a sentinței civile nr.22/17.01.2005 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosar nr.533/CA/2004 și la plata despăgubirilor materiale și la daune morale, ca nefondată.
Pentru a aprecia de această manieră, instanța reține în esență, următoarele:
Prin sentința civilă nr.22/CA/2005 rămasă irevocabilă, Tribunalul Constanțaa obligat către reclamant la comunicarea planului de parcelare și a planului de cadastru agricol anexe ale nr.2348/2003.
Prin prezenta acțiune reclamantul solicită în temeiul art.24 alin.1 din Legea nr.554/2004 obligarea pârâtului la comunicarea planului de parcelare și a planului agricol, anularea planului parcelar pentru fals, obligarea pârâtului la plata sumei de 5.ooo lei cu titlu de despăgubiri.
Din înscrisurile depuse instanța reține că pârâta prin adresa nr.4690/22.08.2005 i-a comunicat reclamantului planul parcelar și planul cadastral agricol.
Astfel, obligația stabilită prin sentința civilă nr.22/CA/2005 a Tribunalului Constanțaa fost îndeplinită de către pârâtă, și în atare situație, cererea reclamantului întemeiată pe dispozițiile art.24 din Legea nr.554/2004 privind obligarea pârâtei la executarea obligațiilor stabilite prin sentința civilă nr.22/CA/2005 a Tribunalului Constanța și la plata despăgubirilor, este nefondată.
În ceea ce privește capătul de cerere privind anularea planului parcelar instanța a invocat excepția inadmisibilității, motivat de faptul că planul parcelar nu reprezintă un act administrativ.
Instanța în conformitate cu art.137 Cod procedură civilă soluționează cu prioritate excepția inadmisibilității acestei cereri, reținând că, potrivit art.2 lit.c din Legea nr.554/2004, actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică, în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturile juridice.
Potrivit art.8 din Legea nr.554/2004 pot face obiectul acțiunilor judiciare, acțiunile privind anularea în tot sau în parte a unui act administrativ, repararea pagubei cauzate și eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept al său recunoscut de lege, prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a cererii.
În aceste condiții, față de faptul că, prin prezenta acțiune se solicită anularea unui plan parcelar, iar conform dispozițiile art.2 din Legea nr.554/2004 planul parcelar nu reprezintă un act administrativ întrucât nu este un act juridic și nu dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice, instanța de fond dispune admiterea excepției inadmisibilității și respinge acțiunea privind anularea planului parcelar ca inadmisibilă.
Împotriva acestei din urmă hotărâri, în termen promovează recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie cu indicarea temeiurilor de drept prev.de art.304 pct.8 - 9 și urm. Cod pr.civilă, cu următoarea motivație, în esență:
- modalitatea de interpretare a legii este una greșită, ajungându-se astfel să se pronunțe o hotărâre cu încălcarea și aplicarea greșită a acesteia, atât timp cât, a fost nevoie de o hotărâre judecătorească care să impună pârâtei să înainteze planul parcelar, în condițiile în care, potrivit concluziilor scrise formulate de intimată se precizează a fi fost înaintat - planul parcelar pentru A 74/3 aflată pe teritoriul administrativ al Comunei Mereni - situație confirmată de recurent care însă, susține că planul nu respectă realitatea în referire la amplasament și coordonatele indicate pe verso-ul titlului de proprietate și, astfel se află în situația paradoxală de a nu putea identifica terenul;
- atât timp cât, planul parcelar a fost întocmit de Comisia Locală de Fond Funciar a Comunei Mereni și întrucât emană de la aceasta, apreciază recurentul că, el nu poate avea decât un caracter de act administrativ, cu atât mai mult cu cât, planul parcelar împreună cu toată documentația au stat la baza emiterii titlului de proprietate și au fost înaintate de Comisia Locală către Comisia Județeană C spre verificare și validare.
Prin întâmpinare, intimata Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară C solicită respingerea recursului ca nefondat.
Recursul este nefondat, urmând a fi respins conform art.312 Cod pr.civilă, apreciază Curtea, pentru următoarele considerente, în esență:
Obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv pretenția reclamantului, este constituit din două capete de cerere și anume:
- obligarea pârâtului să-i comunice planul de parcelare și planul de cadastru agricol, anexe ale titlului de proprietate nr. 2398/8.04.2003;
- obligarea pârâtului să anuleze planul parcelar pentru fals.
Ulterior, reclamantul a arătat că își întemeiază cererea pe dispozițiile art.24 din Legea nr.554/2004 și solicită și obligarea pârâtului la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de despăgubiri.
Probatoriul administrat în cauză, face dovada în sensul art.1169 cod civil că, obligația stabilită prin titlu executoriu deținut de recurentul reclamant a fost îndeplinită, întrucât prin adresa nr.4690/22.08.2005 s-a comunicat acestuia înscrisul solicitat - planul de parcelare și de cadastru agricol (filele 11-15 și filele 25-26 dos.nr- al Tribunalului Constanța ).
Astfel, Curtea reține că, obligația stabilită prin Sentința civilă nr.22/CA/2005 a Tribunalului Constanțaa fost îndeplinită de către intimata pârâtă, situație de fapt urmare căreia, cererea recurentului reclamant întemeiată pe dispozițiile art.24 din Legea nr.554/2004 având ca obiect obligarea pârâtei la executarea obligațiilor stabilite prin titlu executoriu, a fost în mod legal și temeinic, respins ca nefondat de către instanța de fond.
Concluzia sus-expusă se impune și urmare a dispozițiilor cuprinse în art.315 Cod pr.civilă conform cărora, "în caz de casare, hotărârile instanței de recursasupra problemelor de drept, dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului", ori, în cauză, referitor la susținerile sus-menționate, instanța de recurs s-a pronunțat prin Decizia civilă nr.91/CA/05.04.2007 dând dezlegare, în sensul legii, acestor probleme de drept, impunându-se instanței de fond a proceda la soluționarea fondului pricinii.
Pe de altă parte, în referire la capătul subsidiar al cererii invocat ulterior de reclamant, privind obligarea la plata sumei de 5000 lei cu titlu de despăgubiri, Curtea reține că, acordarea de despăgubiri către reclamant este nefondată, așa cum a constatat, în mod legal și temeinic instanța de fond, întrucât intimata a executat hotărârea pronunțată de instanța de contencios administrativ, în termen legal, comunicând reclamantului documentele solicitate, conform înscrisurilor depuse la dosar, în concordanță cu dispozițiile art.24 al.1 și 2 din Legea nr.554/2004.
Susținerile recurentului referitoare la împrejurarea că, "planul parcelar ar fi act administrativ", nu pot fi primite de instanță deoarece, așa după cum legal și temeinic a reținut chiar și instanța de fond, potrivit art.2 lit."c" din Legea nr.554/2004, actul administrativ este definit ca fiind: "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.".
Textul de lege sus-expus este necesar a fi coroborat cu dispozițiile cuprinse în Legea nr.7/1996 ce reglementează operațiunile de cadastru și intabulare, în care legiuitorul dă noțiunii de "parcelă" definiția "reprezentare grafică a unei suprafețe de teren cu aceeași categorie de folosință".
În speță, nu ne aflăm în prezența unui act administrativ care să dea naștere, să modifice sau să raporturi juridice, planul parcelar reproducând, practic, într-o dimensiune redusă, o anumită suprafață de teren ce aparține unei unități administrativ teritoriale.
Pe de altă parte, Curtea reține că, definind actul administrativ astfel cum sus s-a expus, legiuitorul a înțeles a preciza expres în conținutul definiției care sunt actele asimilate actelor administrative, între acestea neregăsindu-se actul denumit "plan parcelar".
Aceste sunt considerațiile pentru care Curtea apreciază că, soluția instanței este legală și temeinică sub aspectul interpretării dispozițiilor legale aplicabile în speță, respectiv a statuării faptului că, planul parcelarnureprezintă un act administrativ, nu este un act juridic și nu dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice, chiar dacă este emis de către o autoritate publică, aceasta cu atât mai mult cu cât, el nu este nominativ, iar persoana ce-l are în posesie nu se bucură de efectele ce le-ar putea produce din punct de vedere juridic.
Cu alte cuvinte, actul administrativ ce poate produce efecte juridice, în sensul dispozițiilor cuprinse în Legea contenciosului administrativ, în ceea ce-l privește pe recurentul reclamant, estetitlul de proprietateîn posesia căruia acesta se află.
Pentru toate considerentele sus-expuse, cum nu sunt temeiuri pentru a dispune reformarea hotărârii recurate, văzând și dispozițiile art.312 Cod pr.civilă, Curtea respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul în contencios administrativ declarat de recurentul reclamant - - domiciliat în C,-, jud.C, împotriva sentinței civile nr.1340/20.12.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât - OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ - cu sediul în C,-, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 Mai 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Jud.fond:
Red.dec.jud./28.05.2008
Dact.Sz - 2 ex/28.05.2008
Președinte:Georgiana PulbereJudecători:Georgiana Pulbere, Eufrosina Chirica, Adriana Pintea
