Anulare act administrativ . Decizia 2920/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 2920

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE -IE 2009

COMPLETUL DIN:

PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie JUDECĂTOR

-- - -JUDECĂTOR 2: Gabriela Carneluti

-- - -JUDECĂTOR 3: Daniela Vijloi

GREFIER-

S-a luat în examinare recursul formulat de Consiliul Local Tg. J - Direcția Publică Comunitară Locală de Evidență a Persoanelor Tg. J, împotriva sentinței nr.596 din data de 23 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.

La apelul făcut în ședința publică au răspuns avocat pentru intimata reclamantă, lipsind recurentul pârât Consiliul Local Tg. J - Direcția Publică Comunitară Locală de Evidență a Persoanelor Tg. J și intimata pârâtă.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier,după care;

S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termenul legal și este scutit de taxa de timbru.

Constatând cauza în stare de judecată s-a acordat cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii;

Avocat pentru intimata reclamantă, solicită respingerea recursului și meținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică. Arată că,recurenta pârâtă Direcția Publică Comunitară Locală de Evidență a Persoanelor Tg. J, nu are interes în cauză,ei având doar atribuții de verificare în legătură cu proprietatea, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA

Asupra cauzei de față;

Prin sentința nr.596 din data de 23 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr- s-a admis acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâților și Consiliul Local Tg-J-Direcția Publică Comunitară Locală de Evidență a Persoanelor, județul G, s-a constatat nul parțial actul de identitate eliberat pârâtei în ceea ce privește domiciliul menționat în Tg-J,- Jud. G și a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a constatat următoarele;

a donat fiicei sale imobilul situat în Tg-J, - - ne. 409, județul G, aceasta fiind de acord ca în imobilul respectiv să locuiască și fratele său.

Acesta din anul 2005 întreține relații de concubinaj cu pârâta căreia reclamanta i-a pus în vedere să părăsească imobilul de mai multe ori, dar aceasta a refuzat.

În anul 2007 reclamanta a aflat că pârâta avea domiciliul menționat în actul de identitate la imobilul proprietatea sa încă din anul 2005 fără a avea consimțământul acesteia și cu toate diligențele la organele în drept, nu s-au luat măsuri pentru anularea acestuia în ceea ce privește domiciliul.

În data de 24.01.2006 a fost întocmită o fișă pentru eliberarea actului de identitate la care s-a anexat declarația pârâtei în care arăta că locuiește efectiv la imobilul din - - ne. 409 și că acestea pot fi confirmate de.

S-a solicitat Poliției Tg-J efectuarea de verificări conform art. 27 pct.3 din OUG 97/2005 din care să rezulte dacă reclamanta locuiește efectiv la această adresă, iar din raportul de investigații a reieșit că din discuțiile purtate cu vecinii și, a rezultat că pârâta locuiește la acel imobil, astfel că i s-a eliberat buletinul de identitate pe această adresă.

Cu toate că pârâta în declarația dată arăta că locuiește la acel imobil și pentru aceasta poate confirma reclamanta, din raportul de investigații nu rezultă că aceasta a fost întrebată în legătură cu locuința efectivă a pârâtei, agentul de poliție a întrebat doar pe cei doi vecini, așa cum rezultă din raport.

De altfel, prin sentința civilă nr. 9871 din 16 dec. 2008 Judecătoriei Tg-J s-a dispus evacuarea pârâtei din imobilul pe care îl are trecut ca domiciliu în actul de identitate, sentința respectivă nefiind irevocabilă.

S-a concluzionat că pârâta nu își are domiciliul în imobilul menționat în actul de identitate, că reclamanta nu și-a dat acordul în acest sens, ci mai mult a solicitat instanței evacuarea acesteia, lucru realizat prin sentința mai sus arătată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția Publică Comunitară Locală de Evidență a Persoanelor Tg-J criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.

În motivarea acestei cereri, s-a arătat că în mod greșit instanța de fond a constatat nu actul de identitate al pârâtei, în condițiile în care acest act a fost eliberat cu respectarea prevederilor art. 27 lit. c) din OG 97/2005 în sensul că declarația pe propria răspundere a celui ce solicită eliberarea unui nou act de identitate, însoțită de nota de verificare a polițistului de ordine publică, prin care se certifică existența unui imobil, faptul că solicitantul locuiește la adresa declarată, reprezintă unul din actele valabile prevăzute de articolul susmenționat cu care se face dovada adresei de domiciliu.

S-a mai arătat că în mod eronat s-a reținut în hotărâre că proprietarul locuinței nu a fost întrebat în legătură cu locuința pârâtei, având în vedere că legea nu prevede în mod obligatoriu acest lucru, ci că acest fapt poate fi certificat de orice vecin pe baza declarației pe propria răspundere, iar dispozițiile art. 34 din OG nr. 97/2005 prevăd nulitatea actului de identitate doar în situația în care stabilirea domiciliului sau reședinței s-a făcut în baza unui document ce a fost ulterior anulat, s-a constatat că era fals ori falsificat, însă în speța de față aceste condiții nu sunt îndeplinite.

Analizând legalitatea și temeinicia sentinței instanței de fond prin prisma motivelor de recurs formulate de recurenta pârâtă și a dispozițiilor art. 3041din Codul d e procedură civilă se rețin următoarele aspecte de fapt și de drept.

Potrivit art. 34 alin. 1 -2 din OUG 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români " în cazul în care mențiunea din actul de identitate privind stabilirea domiciliului sau a reședinței s-a efectuat în baza unui document care ulterior a fost anulat, s-a constatat că era nul, fals ori falsificat, această mențiune este nulă de drept, iar în situația prevăzută la alin. (1), autoritatea care a constatat nulitatea mențiunii comunică serviciului public comunitar de evidență a persoanelor situația intervenită, iar potrivit alin. 3 al aceluiași articol "nulitatea mențiunii poate fi constatată de instanța de judecată, din oficiu ori ca urmare a sesizării Inspectoratului Național pentru Evidența Persoanelor, a serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor ori a persoanelor interesate."

În speță, se constată că reclamanta a solicitat constatarea nulității mențiunii domiciliului din actul de identitate al pârâtei fără a se întemeia pe existența declarării nulității unui document ce a stat la baza efectuării mențiunii domiciliului, critica formulată în acest sens de către recurenta pârâtă fiind întemeiată.

În raport de dispozițiile art. 27 din OUG 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, potrivit cu care "dovada adresei de domiciliu se poate face cu unul dintre următoarele documente: c) declarația pe propria răspundere a solicitantului, însoțită de nota de verificare a polițistului de ordine publică, prin care se certifică existența unui imobil, faptul că solicitantul locuiește efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la lit. a) și b); pentru minorii și persoanele fizice puse sub interdicție, declarația se dă și se semnează de către părinți sau de către reprezentanții lor legali;" se constată nelegală sentința instanței de fond prin care s-a reținut că raportul de investigații al agentului de poliție nu cuprinde și declarația proprietarei imobilului, această condiție nefiind prevăzută de dispozițiile legale citate.

Analizând documentația ce a stat la baza înscrierii domiciliului în actul de identitate al pârâtei se constată că aceasta îndeplinește cerințele impuse de dispozițiile art. 27 din OUG 97/2005, respectiv cuprinde declarația pe propria răspundere a solicitantului însoțită de nota de verificare a polițistului de ordine publică.

Față de aceste considerente de fapt și de drept, Curtea constată întemeiat recursul declarat de pârâta Direcția Publică Comunitară Locală de Evidență a Persoanelor Tg-J, urmând a-l admite în temeiul art. 312 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, modificând în tot sentința instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite recursul formulat de Consiliul Local Tg. J - Direcția Publică Comunitară Locală de Evidență a Persoanelor Tg. J, împotriva sentinței nr.596 din data de 23 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.

Modifică sentința, în sensul că respinge acțiunea.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 16 Iunie 2009.

Președinte,

Judecător,

Judecător,

Grefier,

Red. jud.

Tehnored. /2ex/ 13 Iulie 2009

Jud. fond

Președinte:Costinel Moțîrlichie
Judecători:Costinel Moțîrlichie, Gabriela Carneluti, Daniela Vijloi

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Decizia 2920/2009. Curtea de Apel Craiova