Anulare act administrativ . Decizia 309/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția Comercială, de Contencios
Administrativ și Fiscal-
DOSAR NR.-
DECIZIA NR.309/CA/2009 -
Ședința publică din 14 mai 2009
PREȘEDINTE: Blaga Ovidiu- - -JUDECĂTOR 2: Tătar Ioana
- - - judecător
- - - judecător
- - - grefier
*******
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatoarea-""SRLcu sediul în O,-, jud. B, în contradictoriu cu intimatulINSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ B- cu sediul în O,-/A, jud. B împotriva deciziei nr.445/CA din 3 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA, în dosar nr.-, având ca obiect - anulare act administrativ - contestație în anulare -.
Se constată că, dezbaterea cauzei în fond a avut loc la data de 7 mai 2009, când părțile prezente au pus concluzii consemnate în încheierea de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie și când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 14 mai 2009. în termenul de pronunțare, a depus la dosar concluzii scrise, contestatoarea.
CURTEA DE APEL
Deliberând:
Asupra contestației în anulare de față, constată următoarele:
Prin decizia nr.445/CA din 3 decembrie 2008, Curtea de APEL ORADEAa admis ca fondat recursul declarat de INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ B cu sediul în O str. - nr. 2 împotriva Sentinței nr.242/CA din 09.06.2008 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care a modificat-o în sensul că respins acțiunea precizată, formulată de reclamanta - SRL cu sediul în O- în contradictoriu cu INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ B cu sediul în O str. - nr. 2 cu privire la punctele 9-13 din Anexa nr. 3 din procesul - verbal nr.16354/2.10.2006.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței atacate cu recurs, fără cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru a pronunța astfel instanța de recurs a reținut că, motivele de recurs se referă la pct. 9-3 din planul de măsuri și prin care s-a dispus încheierea contractelor de muncă pentru, Masca și.
Cu ocazia controlului efectuat la - SRL s-a constatat că aceste persoane efectuează pază la această societate comercială în calitate de lucrători la reclamanta intimată - SRL.
Constatarea făcută a fost apreciată legală și temeinică bazându-se pe contractul de prestări servicii încheiat între reclamanta intimată și - SRL prin care reclamanta intimată s-a obligat să asigure paza umană pentru obiectivul societății comerciale Proges SRL.
Apărarea intimatei în sensul că nu avea obligația de asigura paza umană și că în baza contractului s-a obligat doar la implementarea unui sistem integrat de pază și monitorizare nu a putut fi reținută.
Din contractul depus în recurs rezultă că, printre obligațiile prestatorului (reclamanta intimată) s-a prevăzut și obligația să asigure pentru efectuarea serviciului de pază personal de specialitate cu o foarte bună calificare.
În consecință persoanele găsite ca efectuând paza la - SRL în baza acestui contract trebuiau să fie angajații reclamantei intimate care de altfel au și lucrat în numele și pentru această societate dar fără ca societatea să încheie cu ei contracte de muncă.
Potrivit art.16 din Legea 53/2003 obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului, care avea obligația de a încheia aceste contracte anterior începerii raporturilor de muncă.
Este incontestabil că acest contract se încheie în baza consimțământului părților, dar recurenta în calitate de organ de control are dreptul să oblige societatea angajatoare ca să acorde consimțământul ei în calitate de angajator și să încheie contractul de muncă. Acest contract nu va putea fi încheiat numai în situația în care angajatul refuză categoric încheierea contractului, angajatorul neavând drept la asemenea refuz.
Pentru considerentele de mai sus, în baza art.304 pct.9 și 312 alin.2 cod procedură civilă s-a impus modificarea sentinței în parte cu privire la acest aspect.
Recurentul nu a formulat motive de recurs în ceea ce privește orele de muncă de noapte efectuate.
Împotriva aceste decizii a formulat contestație în anulare contestatoarea -""SRL O solicitând instanței admiterea contestației în anulare și modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii recursului.
În motivare, contestatoarea a arătat că, măsura luată de inspectorii ITM Baa preciat-o ca fiind nelegală și netemeinică și drept urmare împotriva acesteia a formulat acțiune în contencios administrativ, arătând instanței că persoanele în cauză nu au desfășurat activități în beneficiul societății -""SRL, fiind persoane care au efectuat serviciul de pază al obiectivului pe timpul zilei, contestatoarea obligându-se a asigura serviciul de pază pe timp de noapte.
Inspectorii ITM B nu au făcut dovada deplină a existenței raporturilor de muncă dintre persoanele respective și contestatoarea -""SRL, astfel că, apreciază că măsura luată trebuie anulată.
În cursul judecării fondului s-a dovedit, atât cu martori cât și cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, probe care au fost luate în considerare de către instanța de fond.
Mai arată că, în cazul în care se constată existența unor raporturi de muncă, neîncheierea contractului individual de muncă, respectiv primirea la muncă a unor persoane fără încheierea contractelor individuale de muncă, constituie o contravenție, iar singura sancțiune este aceea a amenzii contravenționale.
De asemenea contestatoarea a mai arătat că a invocat și nulitatea măsurilor dispuse, acestea fiind incomplete, lipsind elemente esențiale care fac imposibilă executarea lor, în prezent aflându-ne în prezența unor măsuri care nu pot fi executate.
Instanța de fond a constatat că în conformitate cu principiul liberalismului contractului, reclamanta nu poate fi obligată la încheierea unor contracte individuale de muncă, apreciind totodată că, consimțământul unei persoane nu poate fi impus prin măsuri luate de instituțiile publice și apreciind că sunt întemeiate criticile privind temeinicia și legalitatea contractului, instanța de fond nu s-a mai pronunțat și cu privire la nulitatea absolută invocată.
Instanța de recurs a admis recurs apreciind că, în cauză s-a făcut dovada deplină a existenței raporturilor de muncă și că există temei legal ca ITM B să oblige reclamanta la încheierea unor contracte individuale de muncă cu caracter retroactiv, astfel că apreciază că dezlegarea dată de instanța de recurs o apreciază ca fiind rezultatul unei greșeli materiale.
Instanța de recurs de asemenea, a omis a mai analiza restul motivelor de netemeinicie invocate de reclamantă cu ocazia judecării fondului, aceasta menționând doar că, în calitate de organ de control poate obliga societatea să-și dea consimțământul, fără a indica însă vreun temei legal al acestei susțineri.
În drept au fost invocate prevederile art.318 Cod procedură civilă.
Asupra contestației în anulare, curtea reține următoarele:
Contestatoarea a invocat motive de contestație în anulare prevăzute de art.318 Cod procedură civilă.
Potrivit acestui articol, hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când, instanța respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Primul motiv prevăzut de art.318 Cod procedură civilă are în vedere erori materiale în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului și care au avut drept consecință darea unor soluții greșite.
Textul vizează greșeli de fapt, nu greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor.
Deși, contestatoarea afirmă că, dezlegarea dată de instanța de recurs este rezultatul unei greșeli materiale, nu arată care este greșeala materială, precizând doar că motivarea hotărârii pronunțate în recurs, denotă o studiere superficială a pieselor dosarului și critică cele reținute de către instanța de recurs. Din cele arătate rezultă că, nu se invocă greșeli materiale, ci greșeli de judecată ale instanței de recurs, contestația în anulare fiind nefondată pentru primul motiv de contestație prevăzut de art.318 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de contestație invocat, respectiv că instanța de recurs a admis recursul neanalizând motivele invocate de contestatoare, curtea reține că, potrivit prevederilor art.318 Cod procedură civilă - omisiunea cercetării unui motiv de casare sau modificare - poate fi invocată pe calea contestației în anulare numai dacă recursul a fost respins sau a fost admis numai în parte, iar instanța a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare, ori în dosarul nr.- - R al Curții de APEL ORADEA, în care s-a pronunțat decizia nr.445/CA/2008 - Rac ărei anulare se cere, contestatoarea a avut calitatea de intimată și nu de recurentă.
Pe de altă parte, contestatoarea nu invocă nepronunțarea instanței de recurs asupra motivelor de modificare sau de casare, ci nepronunțarea asupra apărărilor formulate de către ea, în calitate de intimată, ceea ce excede prevederilor art.318 Cod procedură civilă.
Reținând că și cel de-al doilea motiv de contestație în anulare este nefondat, curtea urmează să respingă contestația, în baza prevederilor art.320 Cod procedură civilă.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondatăcontestația în anulare declarată de contestatoarea-""SRLîmpotriva deciziei nr.445/CA din 3 decembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL ORADEA.
Fără cheltuieli de judecată în contestație.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 14 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER.
Red.dec. - jud. -
- în concept, 26.05.2009 -
Jud. recurs SD/BS./MS.
Tehnoredact.- -/ 27.05.2009 / 2 ex.
Președinte:Blaga OvidiuJudecători:Blaga Ovidiu, Tătar Ioana, Sotoc Daniela
