Anulare act administrativ . Sentința 3138/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3138
Ședința publica de la 7.10.2009
Instanța compusa din
PREȘEDINTE: Cosma Carmen Valeria
GREFIER - -
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta FEDERAȚIA SINDICATELOR DIN POȘTĂ ȘI TELECOMUNICAȚII în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 6, având ca obiect "anulare act administrativ".
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la termenul din 30.06.2009 care au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 7.10.2009 și a hotărât următoarele:
CURTEA
Deliberând în condițiile art.256 Cod procedură civilă, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția Contencios Administrativ și Fiscal la data de 01.02.2008 reclamanta Federația Sindicatelor din Poștă și Comunicații în contradictoriu cu Agenția Națională de Administrare Fiscală și Administrația Finanțelor Publice Sectorului 6 solicitat constatarea nulității absolute deciziei referitoare la obligațiile de plată accesorii nr. -/07.09.2007 (-/29.08.2007) emisă de pârâta Administrația Finanțelor Publice Sector 6; anularea deciziei de impunere privind obligațiile suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr. 239/22.08.2007 și deciziei referitoare la obligațiile de plată accesorii nr. -/07.09.2007 (-/29.08.2007) emise de Administrația Finanțelor Publice Sector 6; anularea deciziei nr. 349/30.11.2007 și a deciziei nr. 372/27.12.2007 emise de Agenția Națională de Administrare Fiscală -.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat, în esență, că în urma unei inspecții fiscale la sediul Federației, organele de control au majorat baza de impozitare TVA și impozitului pe profit, stabilind următoarele obligații suplimentare, principale și accesorii: 7.728.728 lei impozit pe profit; 2.111.993 lei majorări de întârziere accesorii, 107.235 lei TVA și 1.778.864 lei majorări de întârziere la TVA.
Menționează că contestat decizia de impunere nr. 239/22.08.2007 privind obligațiile suplimentare stabilite, dar prin decizia nr. 349 din 30.11.2007, pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală i- respins contestația ca neîntemeiată, iar pârâta Administrația Finanțelor Publice Sector 6 i- comunicat la scurtă perioadă și decizia de impunere referitoare la obligațiile de plată accesorii cu nr. -/07.09.2007 (-/29.08.2007) calculate din cauza întârzierii la plata obligațiilor stabilite și raportate de către Federație prin deconturile de TVA.
Împotriva acestei decizii formulat contestație reclamanta, iar pârâta Administrația Finanțelor Publice Sector 6, prin decizia nr. 372/27.12.2007 i- respins contestația ca neîntemeiată.
Reclamanta susține că actele administrativ-fiscale contestate sunt nelegale și arată care sunt elementele de nelegalitate ale acestora. În sensul că, deciziile privind calculul obligațiilor accesorii sunt asimilate conform disp. art. 88 din Codul d procedură fiscală unei decizii de impunere.
Reclamanta susține că potrivit art. 43, 85, 87 și 88 Cod procedură fiscală, dar și nr. 585/2005, pârâta Administrația Finanțelor Publice Sector 6 avea obligația să emită separat câte o decizie pentru calculul accesoriilor și fiecare decizie să cuprindă elementele actului fiscal, însă pârâta emis o singură decizie pentru toate obligațiile de plată.
Altă critică adusă actelor contestate, se referă la faptul că în mod greșit au fost stabilite obligațiile suplimentare de plată.
Diferențele de impozit pe profit și accesoriile aferente au fost stabilite ca urmare a neadmiterii la deducere cheltuielilor cu tichetele "Premium" acordate de cu comisionul perceput de această societate sub denumirea de "costul imprimantelor" precum și cheltuielilor cu contribuții și cotizații la alte organizații sindicale, deși achiziția de tichete fost efectuată în scopul realizării obiectivelor activităților sindicale, iar pe de altă parte activitățile generatoare de venituri, ce fac obiectul contractului încheiat cu Poșta Română au avut scopul de realizare obiectivelor sindicale prevăzute în statutul federației și sindicatelor membre.
Referitor la TVA, reclamanta susține că au fost stabilite obligații de plată suplimentare în mod eronat, operațiunile reținute nu erau taxabile și nu intrau în calculul plafonului de 2 miliarde de lei vechi prevăzute de art. 152 alin. 1 Cod fiscal și ca atare, nu fost depășit plafonul de scutire la data de 30.06.2005.
În drept acțiunea a fost întemeiată pe disp. Legii nr. 554/2004, OG nr. 92/2003, Legii nr. 571/2003.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Pârâtele au depus la dosar documentația care a stat la baza actelor contestate.
În cauză au fost administrate probele cu înscrisuri și expertiză contabilă fiscală.
După efectuarea expertizei contabile, reclamanta solicitat omologarea raportului de expertiză și în consecință solicitat admiterea acțiunii, în parte, prin menținerea actelor fiscale contestate în privința obligațiilor fiscale reprezentând TVA și accesoriile acestora și anulara parțială a actelor contestate în privința impozitului pe profit și a accesoriilor acestuia.
Analizând actele și lucrările din dosar, în raport de susținerile părților și prevederile legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Prin decizia de impunere nr. 239 din 22.08.2007 pârâta Administrația Finanțelor Publice Sector 6 stabilit în sarcina reclamantei obligații suplimentare de plată la bugetul de stat constând în suma de 7.728.728 lei reprezentând impozit pe profit și suma de 2.111.993 lei majorări de întârziere la impozitul pe profit, și suma de 564.395 lei reprezentând TVA și 7.217.133 lei reprezentând majorări de întârziere aferente ( 13-16 dosar).
Prin decizia nr. -/29.08.2007 pârâta Administrația Finanțelor Publice Sector 6 calculat în sarcina reclamantei majorări și penalități de întârziere pentru neplata la timp obligațiilor fiscale ( 17), suma de 1 leu reprezintă majorări de întârziere la plata impozitului pe profit, iar suma de 1.002.407 lei reprezintă majorări de întârziere la plata TVA.
Prima critică de nelegalitate adusă de reclamantă actelor contestate se referă la împrejurarea că pârâta Administrația Finanțelor Publice Sector 6 nu emis, separat, câte o decizie de calcul accesorii, corespunzător fiecărui tip de creanță fiscală principală (impozit, taxă, contribuție) și fiecărei scadențe creanței principale.
Din dispozițiile legale invocate, art. 46, 85, 87 sau 88 Cod procedură fiscală, dar și nr. 585/2005 nu rezultă o asemenea obligație în sarcina emitentului actului fiscal. Obligațiile menționate expres de lege sunt de individualizare debitorului, obligațiilor fiscale, să existe mențiuni despre emitent și să cuprindă data emiterii actului, temeiurile de fapt și de drept, numele reprezentantului autorității emitente și ștampila, iar aceste obligații au fost îndeplinite de pârât ( 16 dosar).
Cu privire la stabilirea în sarcina reclamantei obligației principale de plată TVA în valoare de 107.235 lei și accesorii (majorări de întârziere) calculate la această sumă, se reține că, în actele de inspecție fiscală, dar și în raportul de expertiză contabilă fiscală s- reținut corect împrejurarea că reclamanta nu trebuia să deducă TVA aferent comisionului privind achiziția tichetelor "Premium" pentru perioada în care nu fusese înregistrată ca plătitor TVA și ca atare Federația () datorează statului suma de 107.235 lei cu care diminuat TVA de plată. În consecință, în mod corect echipa de inspecție fiscală a calculat și majorările de întârziere la această sumă.
Se reține că, reclamanta pus concluzii de menținere a actelor fiscale pe acest capăt de cerere după efectuarea expertizei în cauză.
Privitor la impozitul pe profit se constată că actele de inspecție fiscală sunt legale.
În raportul de expertiză contabilă ( 352) s- reținut greșit că reclamanta nu obținut profit impozabil și în consecință nu datorează impozit pe profit.
În temeiul art. 15 (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, "organizațiile nonprofit, organizațiile sindicale și organizațiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit și pentru veniturile din activități economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevăzută la alin. (2). Organizațiile prevăzute în prezentul alineat datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decât cele prevăzute la alin. (2) sau în prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, după caz".
Reclamanta obținut venituri din contractul de prestări servicii nr. 183/19.04.2005 încheiat cu Compania Națională Poșta Română SA, iar aceste venituri nu se regăsesc între veniturile scutite la plata impozitului pe profit prev. de alin. 2 al art. 15 din Codul fiscal, considerente pentru care avea obligația să calculeze impozitul pe profit.
În evidența contabilă reclamantei fost înregistrată atât obligația de plată către SC SA (cont 401 "Furnizori") cât și creanța de încasat de la Compania Națională Poșta Română SA (în cont 411 "clienți") iar compensarea ulterioară între conturile de "furnizori" și "clienți" constituie modalitate de plată care stins creanțele ambelor conturi.
Rezultă că activitățile desfășurate au avut caracter economic în baza contractului prestări servicii nr. 183/2005, iar veniturile obținute au fost înregistrate la venituri din activitatea economică în situațiile anuale întocmite la 31.12.2005 și 31.12.2006.
Mai mult, între membrii de sindicat și reclamantă sau aceștia și Compania Națională Poșta Română nu existau raporturi juridice de angajat/angajator și nici raporturi izvorâte din contracte de voluntariat pentru a se justifica acordarea tichetelor valorice în scopul desfășurării activităților economice.
Mai exact, noțiunea de "gest protocolar" în baza căreia persoană poate obține venituri nu este reglementată legal pentru putea justifica și diminua impozitul pe profit datorat ca obligație la bugetul de stat.
Federația putea face "gesturi protocolare" de natura celor de mai sus, dar nu prin diminuarea obligațiilor datorate către stat întrucât nu avea temei legal.
Concluziile din raportul de expertiză contabilă fiscală, cu privire la impozitul pe profit au la bază rațiuni umanitare, dar nu justificări legale.
Pentru aceste considerente, Curtea, constatând că actele administrativ fiscale sunt legale, va respinge acțiunea reclamantei ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta FEDERAȚIA SINDICATELOR DIN POȘTĂ ȘI TELECOMUNICAȚII, cu sediul în B, Calea nr. 6-8, sector 6, în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în B, str. - nr. 17, sector 5 și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 6, cu sediul în B-, sector 1.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.10.2009
PREȘEDINTE GREFIER
Red.
Tehnored. CB/ 5ex.
21.10.2009
Președinte:Cosma Carmen ValeriaJudecători:Cosma Carmen Valeria
