Anulare act administrativ . Sentința 315/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 315/CA
Ședința publică de la 02 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nastasia Cuculis
Grefier - - -
Pe rol judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul -, cu domiciliul ales la 02196 M, Port M, în contradictoriu cu pârâtul - MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE, cu sediul în B,--5, sect.5, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru reclamant av. în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, pentru pârât a răspuns în baza delegației depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
În referatul oral făcut asupra cauzei grefierul de ședință învederează că la data de 25.08.2009, pârâtul a depus la dosar note scrise.
Pentru reclamant apărătorul ales arată că nu are cereri prealabile de formulat, probe de administrat solicită cuvântul pentru dezbateri.
Pentru pârât arată că nu are cereri prealabile de formulat, solicită cuvântul pentru dezbateri.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, probe de administrat constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri atât asupra excepțiilor invocate, respectiv excepția lipsei procedurii prealabile față de actele administrative contestate, autorității de lucru judecat pentru capătul 3 din cererea de chemare în judecată și excepția necompetenței materiale a Curții în soluționarea capătului 6 din cerere cât și pe fondul cererii.
Având cuvântul pentru reclamant av. menționează că la fila 8 din dosar există raportul care face dovada procedurii prealabile.Cu referire la excepția autorității de lucru judecat pentru capătul 3 din acțiune, solicită admiterea acestei excepții. Întrucât s-a emis ordinul de trecere în rezervă, apare ca fiind rămas fără obiect.
În ce privește plata ajutoarelor și plăților compensatorii ce se acordă odată cu trecerea în rezervă arată că nu cunoaște în ce modalitate s-au acordat aceste drepturi, motiv pentru care solicită a se depune de pârât extrase din statele de plată și ordine de plată pentru a se verifica cum au fost acordate aceste drepturi. De asemenea să se depună de către pârât și decizia de pensionare.
În referire la capătul de cerere privind acordarea drepturilor de pensie, arată că această cerere este de competența tribunalului. Consideră că instanța competentă să soluționeze acest capăt de cerere este Tribunalul București, sens în care solicită admiterea excepției necompetenței materiale și teritoriale a instanței. Mai mult, apreciază că acest capăt de cerere este prematur formulat întrucât petentul nu a primit decizia de pensionare.
În ce privește drepturile prevăzute de OG nr. 7/1998, consideră că competența de soluționare a acestei cereri aparține Tribunalului Constanța - secția civilă, sens în care solicită admitere excepției invocată de instanță.
Își menține concluziile formulate la termenul din 01.07.2009, cu privire la celelalte capete de cerere.
Având cuvântul pentru pârât solicită respingerea primului capăt de cerere pentru neîndeplinirea plângerii prealabile și al capătului 2 de cerere ca rămas fără obiect. Pentru capătul 3 din acțiune, arată că obligația a fost îndeplinită prin emiterea ordinului de trecere în rezervă. Capătul 4 din acțiune solicită respingerea acestuia pentru autoritate de lucru judecat, a fost soluționat în mod irevocabil de către instanța de judecată. Capătul 5 al cererii consideră că a rămas fără obiect. Pentru capătul 6 din acțiune, solicită admiterea excepției necompetenței materiale a instanței în soluționarea acestuia. Capătul 7 din cerere solicită să fie respins ca neîntemeiat.
Față de apărările formulate prin întâmpinarea depusă la dosar și notele scrise, solicită respingerea acțiunii formulată de reclamant.
CURTEA
Asupra acțiunii în contencios administrativ de față:
1.Obiectul litigiului și părțile din proces
Prin cererea formulată la data de 30.04.2009 și înregistrată sub nr- la Curtea de Apel Constanta, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:
1. anularea Ordinului șefului Statului al Forțelor Navale nr. 169/28.11.2008, prin care se prelungește punerea ilegală la dispoziția Scolii de Aplicație al Forțelor Navale " " pe o perioadă de trei luni (perioada 01.12.2008-28.02.2009);
2. anularea ordinului șefului Statului al Forțelor Navale 34/26.02.2009 prin care a fost numit fără voința sa pe funcția de Consilier al comandamentului pentru probleme ale maiștrilor militari și subofițeri din Școala de Aplicație a Forțelor Navale " ";
3. obligarea Ministerului Apărării Naționale de a emite ordinul de trecere în rezervă a reclamantului, în condițiile art. 6, alin.1, lit.a din OG nr. 7/1998, prin aplicarea art. 85, alin.1 lit.e din Legea nr. 80/1995 sub sancțiunea unor penalități;
4. obligarea Ministerului Apărării la plata ajutoarelor și plăților compensatorii prevăzute de art. 7 din OG nr. 7/1998 și art. 31 din Legea nr. 138/1999 avute la data de 31.08.2008, cu coeficientul de inflație precum și a penalităților de întârziere egale cu rata dobânzii practicate de BNR, calculate de la data de01.09.2008și până la data trecerii în rezervă;
5. obligarea Ministerului Apărării Naționale la plata drepturilor bănești pierdute cu ocazia punerii ilegale la dispoziție, actualizate cu coeficientul de inflație și a penalităților de întârziere egale cu rata dobânzii practicate de BNR;
6. obligarea Ministerului Apărării Naționale de a acorda drepturile de pensie conform legislației existente la data de 31.08.2008 (Lg. Nr. 138/1999, Lg. nr. 164/2001, având ca bază de calcul elementele de funcție, grad, vechime, indemnizație de dispozitiv și salariu de merit avute la data de 31.08.2008;
7. obligarea Ministerului Apărării Naționale la plata de daune morale în valoare de 10.000 lei;
8. obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este maistru militar și a fost pus la dispoziția UM 02196 M în perioada 01.12.2008 - 28.02.2009, unitate aflată în subordinea Statului al Navale din cadrul Ministerului Apărării Naționale, iar în prezent este numit pe o funcție la UM 02196
În cadrul procesului general de restructurare al armatei, unitatea din care a făcut parte reclamantul a primit Dispoziția șefului Statului General G/2/ S/ 1314 din 31.07.2008 privind intrarea în vigoare a noului stat de organizare a unității menționate.
În această situație, în conformitate cu prevederile art.1 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor OG nr.7/1998, aprobate prin Ordinul nr. /2001 al ministrului Apărării Naționale, prin raportul A-1780/07.08.2008 a solicitat trecerea în rezervă.
În loc să fie trecut în rezervă, pentru a dobândi statutul de disponibilizat conform art. 5 din OG nr. 7/1998 și a beneficia de prevederile acestei ordonanțe, Comisia de selecție nr. 12 Statului al Forțelor Navale și Șeful Statului al Forțelor Navale în mod nelegal și abuziv, l-a pus la dispoziție în vederea încadrării prin Ordinul MM 118/29.08.2008, invocându-se ca temei de drept art. 6 din Normele metodologice de aplicare a OG nr. 7/1998.
La data de 20.10.2008, reclamantul a înaintat cererea de chemare în judecată a Ministerului Apărării Naționale la Curtea de Apel, dosar nr-, cererea prin care a solicitat, în esență, anularea ordinului 118 din 29.08.2008 al Șefului Statului al Forțelor Navale, precum și a tuturor actelor ulterioare privind raporturile de muncă cu 02196 M și obligarea Șefului Statului al Forțelor Navale să emită ordinul de trecere în rezervă în condițiile art.6 alin.1 lit. a), prin aplicarea dispozițiilor art.85 alin.1 lit.e) cu plata ajutoarelor și plăților compensatorii legale, indexate cu coeficientul de inflație.
Prin Sentința civilă nr.963 din 10.12.2008 Curtea de APEL CONSTANȚAi -a consființit dreptul la opțiunea de trecere în rezervă conferit prin art.6 alin.1 și 3 din OG7/1998, anulând Ordinul nr.MM 118/29.08.2008 al Șefului Statului al Forțelor Navale, fiind obligat acesta la emiterea ordinului de trecere în rezervă în condițiile OG nr.7/1998, cu consecința acordării drepturilor prevăzute de lege.
Sfidând legea și o hotărâre judecătorească, Șeful Statului al Forțelor Navale a emisordinul 169 din 28.11.2008, adus la cunoștință prin adresa A 116/09.01.2009 aflată la dosar, având ca temei de drept alt text de lege, respectiv art.82 din Legea nr.80/1995.
Susține reclamantul că Ordinul 169 din 28.11.2008 este netemeinic și nelegal deoarece a fost emis în baza unei adrese a Statului al Forțelor Navale (A/S 8489 din 02.12.2008) și a Direcției Management și Resurse Umane (faxul 85/2008) către ministerul apărării naționale (C/S 8180 din 28.11.2008) și nu în baza unui raport personal al său pentru menținerea în activitate, pentru a fi sub incidența art.82 lit. a) din Legea nr.80/1995.
Din litera și spiritul art.82 din Legea nr.80/1995 rezultă fără echivoc că ministrul apărării naționale poate aproba numai în situații excepționale, ce țin doar de persoana militarului, punerea la dispoziție pe o perioadă de cel mult 3 luni în vederea încadrării, trecerii în rezervă sau în retragere, deoarece Legea nr.80/1995 reglementează statutul cadrelor militare și nu statutul instituției militare.
Ordinul 169/28.11.2008 este nelegal și pentru că a fost redactat în baza unor documente și adrese fără a avea ca fundament voința reclamantului.
Reclamantul invederează că nu a întocmit nici un document către ministrul apărării naționale, prin care să solicite menținerea la dispoziție în vederea încadrării fiindcă s-ar afla în situație excepțională și nici nu a mandatat Statul al Forțelor Navale și Direcția Management și Resurse Umane să înainteze raport în acest Ministerului Apărării Naționale.
În etapa a doua de punere la dispoziție putea ajunge doar dacă ar fi înaintat raportul de menținere în activitate la data restructurării, iar în prima etapă de punere la dispoziție nu s-ar fi reușit încadrarea reclamantului, și abia acum ar fi trebuit să solicite ministerului apărării naționale prelungirea termenului de punere la dispoziție cu încă 3 luni, fiind într-o situație excepțională pe care ar fi trebuit să o precizeze prin raport personal, pentru a fi încadrat, situații pe care nu le-a invocat de la data restructurării și până în prezent.
Ordinul 169 din 28.11.2008emis pentru prelungirea termenului de punere la dispoziție în perioada 01.02.2008 - 28.02.2009 în vederea încadrăriieste nelegal pentru că, prezintă inconsecvență în formulare în raport cu primul ordin de punere la dispoziție, 118/29.08.2008, ca temei de drept, deoarece în redactarea celui de-al doilea ordin nu se mai invocă art.6 din Ordinul 169/2001 ca la emiterea primului ordin de punere la dispoziție.
Susține reclamantul că în perioada 01.12.2008 - 31.12.2008 a fost ținut în activitate fără statut juridic, adică fără ordin de punere la dispoziție. Din documentul înregistrat cu numărul A/S 9217 din 31.12.2008 și 3029/A 8591/31.12.2008 reiese clar că ordinul de punere la dispoziție 169/28.11.2008 a fost emis și semnat la data de 31.12.2008, iar nu la data de 28.11.2008, așa cum reiese din adresa nr.A-116/09.01.2009, aflată la dosar.
Dat fiind faptul că a - 2 -a etapă de punere la dispoziție este o continuare a primei etape de punere la dispoziție, deși cele 2 etape sunt nelegale, având în vedere că finalitatea primei etape de punere la dispoziție este trecerea în rezervă (art.6 din Ordinul 169/2001), pe cale de consecință și finalitatea celei de a 2-a etape este tot trecerea în rezervă. În loc să se emită ordin de trecere în rezervă la finalizarea acestei a 2-a etape, Șeful Statului al Forțelor Navale săvârșește un abuz și emite Ordinul 34/26.02.2009, prin care este numit pe funcție la 02196
Faptul că este deficit de personal în Forțele Navale, așa cum se invocă de către Șeful Statului al Forțelor Navale, nu constituie o justificare obiectivă și rezonabilă pentru decăderea reclamantului dintr-un drept legal conferit prin voința Parlamentului României (OG 7/1998), Ministerului Apărării Naționale (Ordinul 169/2001 - Normele metodologice de aplicare a OG7/1998) și Direcției Management și Resurse Umane ( 1/9 din 01.08.2008.
Reclamantul a arătat căOrdinul 34 din 26.02.2009, adus la cunoștință prin adresa nr. A- 1057 din 02.03.2009,este nelegaldeoarece nesocotește prevederile art.6 din Normele metodologice de aplicare a OG7/1998, fiind emis după pronunțarea de către instanța de fond Sentinței civile nr. 963/CA din 10.12.2008
Ordinul 34/26.02.2009 este nelegal și abuziv pentru că încalcă art.1 alin.2 lit.d), din capitolul I,.5 lit.c) și art.7 lit.f) din capitolul III, și art. 1,2 și 3 din Anexa 12 din 3/4 din 2007, dar și art.26 alin.1 lit.c) din de unde rezultă fără echivoc faptul că un cadru militar este numit într-o funcție și mutat doar în baza unui raport personal întocmit în acest sens, prin analiza în comisia de selecție și doar cu acordul său când este numit fără a se mai trece prin comisia de selecție. A precizat reclamantul că nu a întocmit niciodată un raport personal de încadrare (numire) pe o funcție sau de mutare în altă unitate.
Precizează totodată că 3/4 din 2007 a fost elaborat cu respectarea art.41 alin.1 din Constituția României și reprezintă documentul care reglementează organizarea și funcționarea sistemului de selecție și ierarhizare în vederea evoluției în carieră a cadrelor militare, în scopul creșterii transparenței și asigurării șanselor egale de evoluție în carieră a cadrelor militare și urmărește tocmai eliminarea eventualelor abuzuri săvârșite de comandați în numirile și mutările de cadre militare.
Având în vedere că Ministerul Apărării Naționale își rezervă dreptul de disponibiliza cadre militare atunci când nu există posibilitatea de încadrare sau în funcție de nevoile de moment, pentru asigurarea unui "just echilibru" între drepturile și obligațiile ministerului în raport cu proprii angajați pe baza Legii nr.80/1995, este firesc să se recunoască și cadrelor militare dreptul de a trece în rezervă dacă îndeplinesc condițiile legale, în speță cele stipulate în OG7/1998.
Prin justificarea că există un recurs - adresa nr.A-354 din 21 ianuarie 2009, anexată la dosar, se săvârșește încă un abuz prin numirea pe altă funcție, fiindcă nici un text de lege nu dă dreptul să se treacă de cele șase luni afectate perioadei de restructurare (cele două etape de punere la dispoziție, în mod forțat, nelegal și abuziv.
La primirea ordinului nr.34 din 26.02.2008 de numire forțată pe funcția arătată, documente anexate la dosar,a făcut raportul cu nr. A -1268din 16.03.2008 prin care a cerut din nou șefului Statului al Forțelor Navale anularea ordinului deoarece este nelegal și abuziv.
A solicitat aceasta pentru că pe timpul restructurării unității a înaintat rapoarte de trecere în rezerva și nu de menținerea în activitate, și nici nu se află într-o situație excepțională pentru punerea la dispoziție în vederea încadrării.
La acest raport s-a răspuns cu adresa A- 6330 din 26.03.2009 pe care o anexează la dosar și în care i s-a răspuns că în mod eronat a contestat numirea în funcție deoarece că nu îi sunt aplicabile prevederile art.26 alin.1, lit.c din 1/2.
Având în vedere că prin abuzurile săvârșite de Șeful Statului al Forțelor Navale au fost în imposibilitatea de a beneficia, începând cu data de 31.08.2008,de 26 solde,iar prin Sentința civilă nr. 963/ din 10 decembrie 2008 - pagina 10 i s-a recunoscut dreptul de a solicita penalități după dovedirea refuzului pârâtului de a se conforma obligației impuse de instanță de a emite ordinul de trecere în rezervă, iar până în prezent ordinul nu a fost emis, solicită reclamantul obligarea pârâtului la plata celor 26 solde cuvenite, indexate cu coeficientul de inflație și la plata penalităților cu o egală cu dobânda practicată de, pentru cele 26 solde, de la data de 31.08.2008 și până la data emiterii ordinului de trecere în rezervă, pe fiecare lună de zile de întârziere a emiterii ordinului de trecere în rezervă.
Susține reclamantul că la data de 26 februarie 2009 împlinit vârsta de 53 ani și a pierdut 2 solde nete calculate ca diferență între vârsta de 55 ani și vârsta cadrului militar la data trecerii în rezervă (art.7 din OG7/1998) - numărul soldelor fiind acum de 24 față de 26 dacă trecerea în rezervă era la data de 31.08.2008 cum este legal, astfel încât solicităobligarea pârâtului la plata celor două solde diferență, indexate cu coeficientul de inflație și platapenalităților egale cu dobânda legală practicată La.
Totodată reclamantul solicită obligarea pârâtului să-i plătească 10.000 cu titlu de daune morale, pentru prejudiciile morale la care a fost supus în această perioadă, prin refuzul nejustificat al pârâtului de rezolvare a cererii de trecere în rezervă, eliberarea din funcție și punerea la dispoziție în mod abuziv și nelegal, pentru hărțuirea periodică la care a fost supus ( cele două etape de punere la dispoziție de câte 3 luni fiecare, având ca temei de drept, de fiecare dată, alt articol de lege, numirea pe o funcție fără acordul reclamantului), în contextul în care finalitatea primului său raport de trecere în rezervă era chiar trecerea în rezervă, deoarece au fost parcurse integral cele două etape de punere la dispoziție de câte trei luni fiecare, fapte ce au condus la crearea stării de incertitudine prelungită, la o continuă stare de nervozitate și la stresul permanent în care s-a aflat, și se află în prezent, ceea ce l-a determinat să folosească diferite tratamente pentru calmare și liniștire în această perioadă.
Datorită excesului de putere și regimului de hărțuire la care au fost supus (insinuări și amenințări voalate -faxul nr.A- 28236 din 28.08.2008, adresa A- 32271 din 02.10.2008, faxul nr. A - 33100 din 09.10.2008, depuse la dosar) i-a afectat și imaginea publică și a fost pus într-o situație neplăcută, chiar înjositoare, în instituția militară, trebuind să accepte faptul că reprezintă o amenințare pentru că a exercitat liberul acces la justiție, neacceptând soluțiile nelegale și abuzive ale conducerii Statului al Forțelor Navale.
În drept au fost invocate dispozițiile art.1 din Legea nr. 554/2004, precum și textele de lege invocate în cuprinsul acțiunii.
2.Întâmpinarea
Pârâtul Ministerul Apărării Naționale, prinîntâmpinare,a solicita respingerea acțiunii ca nefondată susținând următoarele:
Reclamantul este cadru militar în activitate încadrat la 02196 M, care în cadrul procesului de restructurare a primit un nou stat de organizare, în care funcția ocupată de contestator a fost redusă, astfel că acesta nu se mai regăsea pe noul stat de organizare ce a intrat în vigoare la data de 01.09.2008.
Prin raportul personal, reclamantul și-a precizat opțiunea de a trece în rezervă. A fost evaluat de comisia de selecție, ierarhizat și propus în vederea încadrării într-o altă funcție. Deoarece a refuzat propunerea de încadrare făcută, s-a procedat la punerea la dispoziție a reclamantului pe o perioadă de 3 luni, prin Ordinul Șefului Statului al Forțelor Navale nr. - 118/29.08.2008.
Conform art. 82 lit. a) din Legea nr.80/1995, cu aprobarea ministrului apărării naționale a fost prelungită punerea la dispoziție, cu încă 3 luni (01.12.2008 - 28.02.2009). În acest sens, a fost emis Ordinul Șefului Statului al Forțelor Navale nr. 169/28.11.2008.
Începând cu data de 01.03.2009, urmare a Ordinului Șefului Statului al Forțelor Navale nr. - 34/26.02.2009, reclamantul a fost numit pe o nouă funcție.
Anterior, Ordinul Șefului Statului al Forțelor Navale nr. 118/29.08.2008, prin care s-a procedat la punerea la dispoziție a contestatorului pe o perioadă de 3 luni, a fost atacat de către reclamant și prin Sentința civilă nr.963/CA din 10.12.2008 a Curții de APEL CONSTANȚA, instanța a admis în parte acțiunea, a anulat în parte Ordinul Șefului Statului al Forțelor Navale nr. - 118/29.08.2008 cu privire la reclamant și a obligat pârâtul Ap.N la emiterea ordinului de trecere în rezervă.
Având în vedere că, prin Decizia civilă nr. 3144 din 05.06.2009 Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul declarat de Ministerul Apărării Naționale împotriva Sentinței civile nr. 963/CA/10.12.2008 a Curții de APEL CONSTANȚA, apreciază,în referire la capetele nr.1, 2, și 3 din cerereadedusă judecății în prezentul dosar, că acestea apar ca lipsite de obiect.
Prin anularea Ordinului Șefului Statului al Forțelor Navale nr. - 118/29.08.2008 și obligarea pârâtului Ap. la emiterea ordinului de trecere în rezervă reclamantului în condițiile OG7/1998 (cu consecința acordării drepturilor prevăzute de lege), cele două ordine atacate - 169/28.11.2008 și - 34/26.02.2009 ale Șefului Statului al Forțelor Navale, fiind ulterioare celui anulat în mod irevocabil, nu mai sunt relevante în ceea ce privește situația militară a reclamantului.
În ceea ce privește capătul trei de cerere (privind obligarea ministerului apărării naționale la emiterea ordinului de trecere în rezervă a contestatorului în condițiile menționate de acesta în cuprinsul cererii), acesta apare ca fiind formulat împotriva unei persoane care nu are calitate procesuală pasivă, competența e emitere a ordinului de trecere în rezervă a maiștrilor militari și subofițerilor revenind nu ministerului apărării naționale ci șefului categoriei de forțe (în speță, Șefului Statului al Forțelor Navale).
Acest capăt de cerere apare la acest moment și ca lipsit de obiect, deoarece prin Ordinul Șefului Statului al Forțelor Navale nr.93 din 17.06.2009, reclamantul a fost trecut în rezervă pe data de22.06.2009. Astfel, obligarea pârâtului la emiterea ordinului de trecere în rezervă a fost pusă în executare.
Referitor la capătul 4 de cerere, privind ajutoare și plăți compensatorii solicită respingerea acestuia deoarece nr.OG7/1998, prevede în cuprinsul art.19 că aceste drepturi se acordă în cel mult 60 de zile de la data trecerii în rezervă ". Astfel, pentru considerentele expuse, acest capăt de cerere apare ca prematur formulat.
Referitor la capătul 5 de cerere, solicită respingerea acestuia deoarece prin Sentința civilă nr.995/CA din 23.12.2008, devenită irevocabilă, acest capăt de cerere este respins.
Referitor lacapătul 6de cerere - privind obligarea Ministerului Apărării Naționale la acordarea drepturilor de pensie, solicită respingerea acestuia deoarece dreptul la pensie pentru cadrele militare se exercită în condițiile Legii nr. 146/2001 - privind pensiile militare de stat (art.1 alin.1 din lege). Urmează ca în termenul legal, reclamantului să îi fie stabilite aceste drepturi și să fie emisă decizia de pensionare.
Referitor la capătul 7 de cerere, privind acordarea de daune morale pentru suferințele la care a fost supus reclamantul, solicită respingerea a acestuia ca nefondat.
3.Probe
În cauză au fost depuse la dosar de către ambele părți înscrisuri care atestă situația de fapt, documentația ce a stat la baza emiterii actelor administrative contestate.
4.Curtea
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Reclamantul a fost cadru militar - maistru militar principal - încadrat la 02196 M, unitate care în cadrul procesului de restructurare a primit un nou stat de organizare, funcția ocupată de contestator fiind redusă, astfel că acesta nu se mai regăsea pe noul stat de organizare ce a intrat în vigoare la data de 01.09.2008.
Prin raportul personal, reclamantul și-a precizat opțiunea de a trece în rezervă însă urmare evaluării făcute de comisia de selecție a fost propus în vederea încadrării într-o altă funcție. Deoarece a refuzat propunerea de încadrare făcută, s-a procedat la punerea la dispoziție a reclamantului pe o perioadă de 3 luni, prin Ordinul Șefului Statului al Forțelor Navale nr. - 118/29.08.2008.
Ordinul nr. 118/29.08.2008 a fost contestat în instanță și prin Sentința civilă nr.963/CA din 10.12.2008 a Curții de APEL CONSTANȚA a fost admisă în parte acțiunea, în sensul anulării în parte a Ordinul cu privire la reclamant, fiind obligat pârâtul Ap.N la emiterea ordinului de trecere în rezervă, cu consecința acordării drepturilor prevăzute de lege.
Prin Decizia civilă nr. 3144 din 05.06.2009 Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul declarat de Ministerul Apărării Naționale împotriva Sentinței civile nr. 963/CA/10.12.2008 a Curții de Apel, hotărârea devenind irevocabilă.
1.Punerea la dispoziție a reclamantului a fost prelungită, cu încă 3 luni (01.12.2008 - 28.02.2009), în acest sens fiind emis Ordinul Șefului Statului al Forțelor Navale nr. - 169/28.11.2008.
Începând cu data de 01.03.2009, urmare a Ordinului Șefului Statului al Forțelor Navale nr. - 34/26.02.2009, reclamantul a fost numit pe o nouă funcție.
Reclamantul contestă în prezenta cauză cele două acte administrative, Ordinele Șefului Statului al Forțelor Navale nr. -169/28.11.2008și -34/26.02.2009
Conform art.7 al.1 din Legea nr. 554/2004 "Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia."
Potrivit art.137 din Codul d e procedură civilă"Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii."
Fiind obligatorie parcurgerea procedurii prealabile instanța a invocat din oficiu excepția inadmisibilității cu referire la cele două acte administrative contestate.
Din probele administrate, precum și din recunoașterea pârâtului rezultă că reclamantul a respectat dispozițiile art. 7 al.1 din Legea nr. 554/2004 numai în ceea ce privește Ordinul Șefului Statului al Forțelor Navale nr. -34/26.02.2009, aspect consemnat în raportul nr./16.03.2009 aflat la fila 8 din dosar.
2.În ceea ce privește Ordinul Șefului Statului al Forțelor Navale nr. -169/28.11.2008, prin care perioada de punere la dispoziție a reclamantului a fost prelungită cu încă 3 luni (01.12.2008 - 28.02.2009), Curtea reține că reclamantul nu a parcurs procedura prealabilă obligatorie prevăzută de art. 7 al.1 din Legea nr. 554/2004 motiv pentru care cererea privind anularea acestui act administrativ este inadmisibilă.
Începând cu data de 01.03.2009, urmare a Ordinului Șefului Statului al Forțelor Navale nr. - 34/26.02.2009( fila 25) reclamantul a fost numit pe o nouă funcție, de maistru militar d e stat de nivel 1 în compartimentul stat din Școala de Aplicație a Forțelor Navale " ", cu ignorarea manifestării de voință exprese a reclamantului de a fi trecut în rezervă precum și a dispozițiilor art.82 din Legea nr. 80/1995.
Dreptul reclamantului de a beneficia de trecerea în rezervă a fost consființit cu putere de lucru judecat și prinSentința civilă nr.963/CA din 10.12.2008a Curții de APEL CONSTANȚA, devenită irevocabilă prin Decizia civilă nr. 3144 din 05.06.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care a fost obligat pârâtul Ap.Nla emiterea ordinului de trecere în rezervă, cu consecința acordării drepturilor prevăzute de lege.
Pe cale de consecință, Curtea apreciază că Ordinul Șefului Statului al Forțelor Navale nr. -34/26.02.2009este nelegal, cererea reclamantului pentru anularea acestuia fiind întemeiată.
3. În referire la capătul de cerere privind obligarea Ministerului Apărării Naționale de a emite ordinul de trecere în rezervă a reclamantului, în condițiile art. 6, alin.1, lit.a din OG nr. 7/1998, prin aplicarea art. 85, alin.1 lit.e din Legea nr. 80/1995 sub sancțiunea unor penalități Curtea constată că sunt incidente dispozițiile art.1201 cod civil potrivit cărora "este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate."
Conform art.166 din Codul d e procedură civilă "Excepția puterii lucrului judecat se poate ridica, de părți sau de judecător, chiar înaintea instanțelor de recurs."
În reținerea acestei excepții Curtea are în vedere faptul că prin Sentința civilă nr.963/CA din 10.12.2008 a Curții de APEL CONSTANȚA, astfel cum s-a menționat mai sus. Din această perspectivă reclamantul este beneficiarul unui titlu executoriu față de pârât, astfel că o nouă cerere de chemare în judecată care are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate este inadmisibilă.
De altfel, în cursul prezentului litigiu a fost emis Ordinul Șefului Statului al Forțelor Navale nr.93 din 17.06.2009prin care reclamantul a fost trecut în rezervă pe data de22.06.2009.
4.Și în ceea ce privește capetele de cerere 4 și 5 privind obligarea Ministerului Apărării Naționale la plata ajutoarelor și plăților compensatorii prevăzute de art. 7 din OG nr. 7/1998 și art. 31 din Legea nr. 138/1999 calculate de la data de01.09.2008și Curtea reține incidența dispozițiilor art.1201 Cod civil pentru considerentele arătate la punctul 3. De altfel, conform dispozițiilor art.18 din OG nr.71998 drepturile ce se cuvin personalului disponibilizat în condițiile prezentei ordonanțe se deschid la data trecerii în rezervă, nicidecum la momentul formulării cererii de chemare în judecată.
Este de reținut că în cauză reclamantul a solicitat acordarea a două solde lunare nicidecum plata unor daune compensatorii, potrivit dispozițiilor art.998 Cod civil, pentru a fi examinate de către instanță indeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale.
5. În referire la capătul de cerere privind obligarea Ministerului Apărării Naționale de a acorda drepturile de pensie conform legislației existente la data de 31.08.2008 (Lg. Nr. 138/1999, Lg. nr. 164/2001, având ca bază de calcul elementele de funcție, grad, vechime, indemnizație de dispozitiv și salariu de merit avute la data de 31.08.2008 Curtea a invocat excepția necompetenței materiale motivat de faptul că cererea reclamantului intră sub incidența Legii nr. 164/ 2001 privind pensiile militare de stat și asigurările sociale cuvenite cadrelor militare, reglementare care face însă trimitere la jurisdicția prevăzută de dreptul comun în materie, respectiv Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, astfel că nu sunt incidente dispozițiile art.10 din Legea nr. 554/2004.
Art.155 din Legea nr. 19/2000 stabilește plenitudine de competență, în primă instanță, în soluționarea litigiilor referitoare la jurisdicția asigurărilor sociale în favoarea tribunalelor, în timp ce curțile de apel soluționează doar recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale.
Având în vedere aceste dispoziții, la care face trimitere art.54 al.3 din Legea nr. 164/2001, curtea constată că excepția necompetenței materiale invocată este întemeiată motiv pentru care va fi admisă, urmând a fi disjuns acest capăt de cerere iar în temeiul art.158 din Codul d e procedură civilă cauza va fi declinată spre soluționare Tribunalului Constanța - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
6.Cu referire la capătul 7 din cererea de chemare în judecată Curtea reține că este nefondat motivat de faptul că reclamantul nu a făcut dăvada prejudiciului moral produs în această perioadă, a hărțuirii periodice la care susține că a fost supus sau a modului în care i-a fost afectată imaginea publică și a fost pus într-o situație neplăcută, chiar înjositoare în instituția militară.
Curtea reține că eventualul prejudiciu moral suferit de reclamant a fost reparat prin emiterea de către pârât a ordinului de trecere în rezervă în termenul de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a Sentinței civile nr.963/CA din 10.12.2008 a Curții de APEL CONSTANȚA, devenită irevocabilă prin Decizia civilă nr. 3144 din 05.06.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, așa cum prevăd dispozițiile art.24 al.1 din Legea nr.554/2004.
7.În ceea ce privește plata cheltuielilor de judecată Curtea reține că în cauză nu au fost administrate dovezi cu privire la efectuarea acestora astfel că cererea este nefondată,urmând a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII:
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiuneaformulată de reclamantul -, cu domiciliul ales la 02196 M, Port M, în contradictoriu cu pârâtul-MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE, cu sediul în B,--5, sect.5.
Anulează Ordinul MM 34/26.02.2009, în parte referitor la reclamant.
Respinge capătul de cerere 1privind anularea Ordinului MM 169/29.11.2008pentru lipsa procedurii prealabile.
Respinge capetele de cerere 3 și 4din acțiunea reclamantului privind emiterea ordinului de trecere în rezervă și plata ajutoarelor și plăților compensatoriipentru autoritate de lucru judecat.
Respinge capătul de cerere 5privind plata drepturilor pierdute actualizate cu indicele de inflație și penalități de întârziere ca nefondat.
Respinge ca nefondat capătul de cerere 7privind plata daunelor morale.
Disjunge capătul de cerere 6privind acordarea drepturilor de pensie și declină cauza la Tribunalul Constanța Secția litigii de muncă și asigurări sociale.
Respinge cererea reclamantului privind plata cheltuielilor de judecatăca nedovedită.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 02 2009.
Președinte, - - |
Grefier, - - |
Red.hot.jud.
4 ex./1.10.2009
04 2009
Dosar nr-
Data ______________
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
CĂTRE
TRIBUNALUL CONSTANȚA
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Prin prezenta, vă înaintăm alăturat copia acțiunii formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale, întrucât prin Sentința civilă nr. 315/CA/2.09.2009 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA s-a dispus disjungerea capătului de cerere 6 privind acordarea drepturilor de pensie și declinarea la Tribunalul Constanța - Secția litigii de muncă și asigurări sociale.
Președinte de complet
- -
Grefier
- -
Președinte:Nastasia CuculisJudecători:Nastasia Cuculis
