Anulare act administrativ . Sentința 3210/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3210

Ședința publică de la 13.10.2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Stănișor Denisa Angelica

GREFIER - - -

Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta -, în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL CONCURENȚEI.

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la 29.09.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă când, Curtea pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise și a delibera, a amânat pronunțarea la 06.10.2009, apoi la 13.10.2009, când a hotărât următoarele:

CURTEA,

Prin acțiunea înregistrată sub nr- din data de 06.01.2008 reclamanta -, cu sediul în Mediaș a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Concurenței solicitând instanței să dispună anularea Deciziei nr.49/16.11.2007 emisă de Consiliul Concurenței și exonerarea sa de plata amenzii.

Totodată a solicitat suspendarea executării deciziei atacate până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în prezentul dosar.

În motivarea acțiunii reclamanta arată că și-a îndeplinit obligația de depunere la Consiliul Concurenței a notificării privind concentrarea economică realizată prin achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni emise de SC - B, dobândit la 09.05.2007, în termenul prevăzut de lege de 30 de zile, însă pentru că la notificare nu a fost atașată dovada plății taxei/tarifului de notificare ce a fost achitată ulterior, pârâtul a considerat că au fost încălcate disp. art.15 din Legea nr.21/1996 prin omisiunea notificării concentrării economice realizată prin dobândirea controlului asupra SC -.

Mai arată reclamanta că, aplicarea unei amenzi într-un cuantum ridicat este excesivă în raport de gravitatea faptei.

Având în vedere că notificările în materie de concentrări economice către Comisia Europeană se fac prin internet, nefiind impuse condițiile de formă suplimentare și având în vedere prevederile art.148 alin.2, coroborat cu art.20 din Constituția României, care instituie regula că reglementările comunitare au prioritate față de dispozițiile comunitare, prin emiterea Deciziei atacate a fost încălcat dreptul de acces la instituțiile statului.

Prin întâmpinarea formulată la data de 01.04.2008 (fila 81) pârâtul a solicitat respingerea acțiunii, arătând că operațiunea de concentrare economică realizată de SC -, prin dobândirea controlului asupra - a fost notificată Consiliul Concurenței cu o întârziere de 49 de zile, respectiv la 27.07.2007 cu toate că actul prin care s-a dobândit controlul a fost semnat la 09.05.2007.

Reclamanta a considerat în mod greșit că notificarea operațiunii de concentrare economică s-a realizat la 07.06.2007, însă prin cele două adrese transmise la 1 și respectiv 7 iunie 2007, aceasta a transmis Consiliului Concurenței nu o notificare ci o simplă informare privind realizarea unei operațiuni de vânzare - cumpărare a unui pachet de acțiuni.

Totodată Regulamentul privind stabilirea și perceperea tarifelor pentru procedurile și serviciile prev. de Legea concurenței nr.21/1996 și regulamentele emise în aplicarea acesteia prevede că valabilitatea notificării este condiționată de plata tarifului de notificare.

În ceea ce privește cuantumul sancțiunii aplicate, nivelul minim reprezintă 0,2% din cifra de afaceri, însă în cazul de față aplicându-se principiul atenuării obligației, procentul pentru individualizarea amenzii a fost stabilit sub cel al nivelului de bază minim, la 1% din cifra de afaceri a reclamantei.

La data de 20.05.2008 prin completarea la acțiunea formulată, reclamanta a invocat excepția nelegalității dispozițiilor art.6,7 din Regulamentul din 26 martie 2004 pentru stabilirea și perceperea tarifelor pentru procedurile și serviciile prev. de Legea nr.21/1996 și a disp. art.133, 134, 135, 136, 137 alin.1 și 2 din Regulamentul din 29.03.2004 privind autorizarea concentrărilor economice. A solicitat anularea procesului verbal nr.AG 1265/16.11.2007 ce a stat la baza Deciziei nr.49/2007, atacată în prezenta cauză.

În completarea motivării acțiunii reclamanta a precizat că decizia atacată și procesul verbal sunt nule întrucât nu cuprind mențiuni cu privire la obiecțiunile sau punctul de vedere al contravenientului exprimat în momentul încheierii procesului verbal, împrejurare ce atrage nulitatea actului respectiv.

La data de 14.10.2008 reclamanta a depus o cerere precizatoare arătând că invocă nelegalitatea disp. art.6,7 din Regulamentul din 26.03.2004 și a disp. art.133, 134, 189 din Regulamentul din 29.03.2004 aprobat prin Ordinul nr.63/2004 al Consiliului Concurenței, publicat în Monitorul Oficial nr.280/2004.

Totodată a solicitat să se ia act de renunțarea la judecată cu privire la capătul de cerere vizând constatarea nelegalității disp. art.135, 136, 137 alin.1, 3 și 4 din Regulamentul din 29.03.2004.

La data de 05.11.2008 prin precizarea de la fila 144, reclamanta a invocat excepția de neconstituționalitate a disp. art.28 alin.2 din Legea nr.21/1996 în raport de dispozițiile constituționale ale art.16 alin.1, 20, 148, art.21, 24, 52, 53, 126 alin.1 din Constituție.

Prin încheierea pronunțată la termenul din data de 09.12.2008, Curtea a admis cererea, a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a disp. art.28 alin.2 din Legea nr.21/1996, suspendând judecata până la soluționarea excepției.

Curtea Constituțională, prin Decizia nr.1037/09.07.2009 pronunțată în dosarul nr.460D/2009, a admis excepția de neconstituționalitate invocată de SC - Mediaș și a constatat că prevederile art.28 alin.2 din Legea nr.21/1996, prin care se stabilește un termen pentru atacarea în contencios administrativ a actelor administrative cu caracter normativ emise de Consiliul Concurenței sunt neconstituționale.

Curtea Constituțională a reținut că prevederile art.28 alin.2 din Legea nr.21/1996 care prevăd că reglementările Consiliului Concurenței pot fi atacate la Curtea de APEL BUCUREȘTI în contencios administrativ, în termen de 30 de zile de la comunicare, respectiv publicarea actului atacat limitează accesul liber la justiție nejustificat de existența vreuneia din împrejurările care, potrivit art.53 din Constituție pot constitui motive de restrângere a exercițiului unor drepturi sau libertăți.

Se arată că, textul de lege criticat instituie regula potrivit căreia reglementările Consiliului Concurenței pot fi atacate în contencios administrativ în interiorul unui termen de 30 de zile, iar Consiliul Concurenței în calitate de autoritate administrativă autonomă emite acte administrative unilaterale atât cu caracter individual, cât și cu caracter normativ.

Din cuprinsul art.218 din Legea nr.21/1996 reiese că actele administrativ individuale pot fi contestate în fața instanței de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la comunicare,iar cele cu caracter normativ tot în 30 de zile, dar de la publicarea acestora.

Apreciind că dacă actele administrative individuale emise de Consiliul Concurenței pot fi contestate pe cale incidentală, pe calea excepției de nelegalitate, în situația în care nu au fost contestate în termenul de 30 de zile, actele administrative cu caracter normativ vor scăpa controlului judecătoresc, neputând fi aplicate prevederile unor legi generale, atâta timp cât există o reglementare specială prin Legea nr.21/1996 și nu vor putea face obiectul nici al unei excepții de nelegalitate, aceasta fiind o modalitate de contestare dedicată exclusiv actelor administrative cu caracter individual.

În consecință, Curtea Constituțională a decis că prev. art.28 din Legea 21/1996 sunt neconstituționale, întrucât instituie un termen pentru contestarea legalității actelor administrative cu caracter normativ emise de Consiliul Concurenței și contravine disp. art.126 alin.6 din Constituție, ce garantează controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice pe calea contenciosului administrativ și art.21 (1) din Constituție, care consacră accesul liber la justiție.

În consecință, Curtea procedând la analizarea excepției de nelegalitate invocată de reclamantă la data de 20.05.2008 și precizată la data de 14.10.2008 (fila 139), o apreciază ca admisibilă și întemeiată.

Într-adevăr prevederile a căror nelegalitate a fost invocată și care reprezintă norme de punere în aplicare a prevederilor Legii nr.21/1996 privind concurența au introdus condiții suplimentare, față de prevederile legii, respectiv art.15, 32 și 46 prin condiționarea înregistrării notificării de plata tarifului nou introdus și o condiție de formă și de număr de exemplare.

În acest fel se încalcă principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative consacrate de art.1 alin.5 din Constituția României, coroborat cu art.3,4 alin.3 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care prevăd că actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în temeiul și potrivit normelor care le ordonă.

Este adevărat că taxa de autorizare a concentrărilor economice este instituită de disp. art.32 din Legea nr.21/1996, însă Regulamentele din 29.03.2004 în art.134 și Regulamentul din 26.03.2004 în articolele 6 și 7 introduc în plus un tarif cu actualizare periodică, precum și condiționarea valabilității înregistrării notificării de atașarea dovezii de plată a tarifului, ceea ce excede dispozițiilor legale în aplicarea cărora au fost emise.

Totodată dispozițiile legale atacate încalcă principiul constituțional al liberului acces la justiție prev. de art.21 din Constituția României și art.6 din CEDO.

Cu privire la disp. art.133 și art.189 din Regulamentul din 29.03.2004 prin care se instituie obligativitatea transmiterii notificării în 3 exemplare, în original sau prin scrisoare recomandată, interzicând transmiterea prin fax, Curtea reține că acestea exced dispozițiilor legale prev. de Legea nr.21/1996, impunând un formalism excesiv și condiții mai restrictive decât cele impuse instituției respective, care potrivit disp. art.188 din același Regulament poate folosi transmisia prin telefax.

Jurisprudența constată a Curții Europene a Drepturilor Omului s-a pronunțat în sensul că "legea trebuie să fie accesibilă persoanei și previzibilă" - cauza Rotaru împotriva României, condiții ce nu sunt îndeplinite în cauză prin condiționările impuse de dispozițiile legale a căror nelegalitate se cere a fi constatată.

Astfel, pentru considerentele expuse, Curtea va admite în parte excepția de nelegalitate, constatând nelegalitatea disp. art.6,7 din Regulamentul privind stabilirea și perceperea tarifelor pentru procedurile și serviciile prev. de Legea nr.21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.288/2004 și a disp. art.133, 134, 189 din Regulamentul privind autorizarea concentrărilor economice publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.280/2004.

În temeiul art.246 Cod procedură civilă, Curtea va lua act de renunțarea la judecată cu privire la excepția de nelegalitate a disp. art.135, 136,137 alin.1, 3 și 4 din Regulamentul din data de 29.03.2004.

În consecință, față de împrejurarea că reclamanta a depus notificarea privind concentrarea economică realizată prin achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni emise de SC - B (dobândite la 09.05.2007), în data de 07.06.2007 fiind înregistrată sub nr.2942/08.06.2007 la autoritatea pârâtă, Curtea apreciază că a fost îndeplinită cerința impusă de art.15 alin.1 din Legea nr.21/1996, în termenul legal de 30 de zile de la achiziționarea pachetului majoritar.

Documentul transmis către Consiliul Concurenței conținea majoritatea informațiilor relevante referitoare la această operațiune, informații ce puteau fi completate ulterior, la solicitarea autorității pârâte, așa cum prevăd disp. art.46 din Legea 21/1996 și art.136 din Regulamentul de autorizare a concentrărilor economice.

Condiționarea înregistrării valabile a notificării de anumite formalități excesive este nelegală, cu atât mai mult cu cât prin disp. art.188 al Regulamentului de aprobare a concentrărilor economice publicat în Monitorul Oficial nr.280/2004, se prevede posibilitatea transmiterii informațiilor prin fax, atât de la, cât și la Consiliul Concurenței.

În consecință, nu se poate reține în sarcina reclamantei omisiunea notificării concentrării economice realizată prin dobândirea controlului unic asupra SC - și ca urmare, în temeiul art.1 - 18 din Legea nr.554/2004, raportat la art.15 și 50 lit.a) din Legea nr.21/1996 va fi admisă acțiunea, anulată Decizia nr.49/16.11.2007 a Consiliului Concurenței și procesul verbal nr.1265/16.11.2007 ce a stat la baza emiterii deciziei,exonerând reclamanta de plata amenzii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte excepția de nelegalitate.

Constată nelegalitatea disp. art.6,7 din Regulamentul privind stabilirea și perceperea tarifelor pentru procedurile și serviciile prevăzute de Legea nr.21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.288/2004 și a dispozițiilor art.133, 134 și 189 din Regulamentul privind autorizarea concentrărilor economice publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.280/2004.

În temeiul art.246 Cod procedură civilă, ia act de renunțarea reclamantei la judecată cu privire la excepția de nelegalitate a disp. art.135, 136, 137 alin.1,3 și 4 din Regulamentul din 29.03.2004.

Admite acțiunea formulată de reclamanta -, cu sediul în Mediaș, Str.- - I nr.15, județul S, în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL CONCURENȚEI, cu sediul în B - Libere nr.1, Corp D, sector 1.

Anulează Decizia nr.49/16.11.2007 a Consiliului Concurenței și procesul verbal AG 1265/16.11.2007 ce a stat la baza emiterii deciziei, exonerând reclamanta de plata amenzii.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi 13.10.2009.

PREȘEDINTE, GREFIER,

- - - -

-

Red.

Gh./4 ex.

09.12.2009

Președinte:Stănișor Denisa Angelica
Judecători:Stănișor Denisa Angelica

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Sentința 3210/2009. Curtea de Apel Bucuresti