Anulare act administrativ . Decizia 323/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 323/CA
Ședința publică de la 25 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Violeta Elena Pinte
JUDECĂTOR 2: Leocadia Roșculeț
Judecător: I - -
Grefier:
Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurenta, domiciliată în I, str.-.-, nr.10, -.3-6,.5,.1,.7, județul I, în contradictoriu cu intimata Directia Generala a Finantelor Publice I, având ca obiect - anulare act administrativ, recurs împotriva sentinței numărul 1006/13.11.2008 a Tribnalului
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă consilier juridic, pentru intimata Directia Generala a Finantelor Publice I, lipsă fiind recurenta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se dă citire referatului cauzei de către grefier din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la prezența părților, modul de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual al dosarului care se află la al treilea termen de judecată.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța co0nstată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentantei intimatei.
Consilier juridic, pentru intimată, solicită respingerea recursului ca nefondat, pentru motivele arătate pe larg în întâmpinare și să se mențină ca temeinică și legală sentința pronunțată de Tribunalul Iași.
Instanța rămâne în pronunțare.
După deliberare;
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului în contencios administrativ de față:
Prin sentința civilă nr. 1006/ din 13.11.2008 pronunțată de Tribunalul Iașia admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I și a respins acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu acest pârât.
A respins acțiunea promovată de reclamanta - în contradictoriu cu
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că raportul de drept material este unul de drept fiscal, care s-a născut ca urmare a încasării taxei speciale de înmatriculare de către pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Prin urmare, în calitate de beneficiara a taxei de primă înmatriculare nu este Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I, ci pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului
Pe fondul cauzei, instanța constată că acțiunea nu este dovedită.
Reclamanta nu a făcut dovada susținerilor sale în sensul că a achiziționat din Germania autoturismul marca VW Passat cu seria cărții de identitate nr. G-.
Reclamanta - achitat la data de 24.04.2008 suma de 5441,16 lei cu chitanța seria - nr. -, reprezentând taxa specială a autovehiculului la înmatriculare.
Din această chitanță nu rezultă și elementele de identificare ale autoturismului.
Dovezile depuse la dosar nu sunt suficiente pentru dovedirea cauzei.
Sarcina probei îi revine reclamantei, potrivit art. 1169 Cod civil.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, motiv de faptul că instanța a analizat superficial probele depuse la dosarul cauzei, de unde rezultă cu suficiență faptul achiziționării autoturismului și al achitării taxei speciale. Astfel, atât în contractul de vânzare cumpărare, cât și în chitanța de plată sunt înscrise aceleași date de identificare a autoturismului marca VW Passat, identice cu cele din cartea de identitate a autovehiculului. În recurs, reclamanta a depus înscrisurile pe care înțelege să-și întemeieze acțiunea, solicitând admiterea recursului formulat și obligarea pârâtei la restituirea taxei achitate nelegal.
Curtea examinând cererea de recurs și dosarul de fond urmează a reține următoarele:
La data de 18.04.2008, astfel cum rezultă din contractul de vânzare a unui autovehicul folosit, reclamanta a cumpărat de la numitul un autoturism marca VW Passat cu nr. de identificare -, capacitate cilindrică 1896, autovehicul pe care vânzătorul l-a achiziționat din Germania, astfel cum rezultă din certificatul de înmatriculare și actul de vindere din Germania, și în care se regăsesc aceleași elemente de identificare ale autoturismului. Reclamanta, cu ocazia reînmatriculării în România a achitat contravaloarea taxei de primă înmatriculare prevăzută de art. 2141-2143din Cod procedură fiscală, în cuantum de 5441,16 lei, conform chitanței fiscale seria -, nr. -/22.04.2008.
La data cumpărării autovehiculul era deja înmatriculat în circulație din 26.09.2003, într-un alt sta membru, astfel cum rezultă din certificatul de înmatriculare, tradus din limba germană de traducătorul autorizat - (fila 8 dosar recurs).
Pârâta intimată în urma plângerii prealabile formulate de reclamantă a refuzat restituirea taxei de primă înmatriculare percepută nelegal susținând că nu există temei legal pentru restituire, potrivit adresei de răspuns nr. 57133 din 20.05.2008.
Curtea reține că autoturismul dobândit de reclamantă la data de 18.04.2008 era deja înmatriculat într-unul din statele membre ale comunității europene, în speță Republica Germania, astfel încât raportat la prevederile art. 90 din Tratatul CE, la jurisprudența CJCE reliefată de hotărârile pronunțate împotriva Poloniei și Ungariei (cauza C313/05 și cauzele C-333/05; /05), și la jurisprudența națională se constată că prevederile art. 2141-2143din Codul fiscal nu sunt compatibile cu prevederile comunitare prevăzute în art. 25, 28 și 90 din Tratatul CE, taxa de primă înmatriculare impusă de statul român constituind o taxă cu efect echivalent taxelor la import de natură a restricționa libera circulație a bunurilor în spațiul comunitar.
Însăși Statul Român recunoaște caracterul nelegal al taxei de primă înmatriculare în preambulul OUG nr.50/2008 ("evitarea oricăror consecințe juridice negative") și prin abrogarea dispozițiilor art. 2141-2143Cod fiscal, prin art. 14 alin. 2 din actul normativ amintit, în vederea instituirii taxei pe poluare începând cu data de 01.07.2008, prevederile nr.OUG 50/1998 nefiind incidente în cauză ca urmare a imposibilității retroactivării legii civile potrivit art.15 din Constituția României.
La data soluționării prezentei cauze o instanță română deja a constatat în mod irevocabil că dispozițiile art. 2141-2143din Codul fiscal, nu sunt compatibile cu prevederile comunitare prevăzute în art. 25, 28 și 90 din Tratatul CE (Sentința civilă nr. 2563/07.11.2007 a Tribunalului Arad ) astfel încât având în vedere și jurisprudența reliefată de cauza Beian/România, în lumina art. 148 alin.2 din Constituția României se va da efect dispoziției comunitare în sensul că pârâta va fi obligată să restituie reclamantei suma de 5441,16 lei achitată cu titlu de taxă de primă înmatriculare.
Întrucât taxa a fost percepută nelegal va fi obligată pârâta și la plata dobânzii legale aplicabile în raporturile civile, conform art. 3 din OG nr. 9/2000, în favoarea reclamantei, începând cu data efectuării plății și până la data restituirii integrale a taxei de primă înmatriculare în raport de al cărei cuantum se va calcula și dobânda legală.
În ceea ce privește cererea de anulare a actului administrativ fiscal, reprezentat în viziunea reclamantei de adresa nr. 57133/20.05.2008 emisă de Administrația Finanțelor Publice a municipiului I (răspunsul la plângerea prealabilă formulată de reclamantă în temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004), se constată că este neîntemeiată întrucât răspunsul pârâtei la plângerea prealabilă nu întrunește trăsăturile (elementele constitutive) ale actului administrativ fiscal, astfel cum acestea sunt definite în art. 41 din Codul d e procedură fiscală (art. 41 Cod procedură fiscală. În înțelesul prezentului cod, actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent în aplicarea legislației privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor fiscale).
Nefiind un act administrativ fiscal, simpla adresă emisă de pârâtă nu poate face obiectul acțiunii în anulare pe calea contenciosului administrativ fiscal, astfel încât cererea de anulare va fi respinsă ca neîntemeiată.
Față de cele reținute urmează a se admite în parte acțiunea și va fi obligată pârâta să restituie reclamantei-recurente suma de 5441,16 lei precum și la plata dobânzii legale aferente până la momentul despăgubirii efective.
Va respinge, ca nefondată, cererea reclamantei de anulare a înscrisului nr. 57133 din 20.05.2008 și nr. 56837 din 19.05.2008 emise de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul promovat de reclamanta - împotriva sentinței civile nr. 1006//13 noiembrie 2008, sentință pe care o modifică în parte.
Admite acțiunea promovată de reclamanta - în contradictor cu pârâta
Obligă pârâta I să restituie reclamantei suma de 5.441,16 lei actualizată cu dobânda legală până la plata efectivă.
Respinge capătul de cerere privind anularea chitanțelor nr. 56837 din 19.05.2008 și 57133 din 20.05.2008.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.05.2009.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Iulia
- --- - - - I--
Grefier,
-
Red. -
Tehnored.
Tribunalul Iași: -
01.06.2009
2 ex.-
Președinte:Violeta Elena PinteJudecători:Violeta Elena Pinte, Leocadia Roșculeț, Iulia
