Anulare act administrativ . Sentința 332/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 30.10.2008
SENTINȚA CIVILĂ NR.332
Ședința publică din 25 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Olaru Rodica
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul împotriva pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale, solicitată de reclamant, privitor la neconstituționalitatea prevederilor art. 38 din Legea nr. 275/2006, privind executarea pedepselor, întrucât soluționarea prezentei acțiuni nu depinde de modul de soluționare a excepției de neconstituționalitate, acțiunea vizând o hotărâre emisă de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
CURTEA
Asupra acțiunii de contencios administrativ de față constată:
Prin acțiune reclamantul a cerut anularea hotărârii nr. 294/27.2008 emisă de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, să fie obligat pârâtul să-i judece contestația, și să fie obligat la 600.000 lei pe motiv de discriminare.
În motivare reclamantul susține, în esență, că a formulat la pârât o plângere pe care acesta i-a respins-o și arată că măsura a fost că nici un act normativ nu poate îngrădi exercitarea de către persoanele condamnate la pedepse privative de liberate, a drepturilor consacrate în alte domenii ale dreptului, nici Codul Penal, nici Legea nr. 275/2006 nu poate îngrădi aceste drepturi, căci art. 38 al 2 din Legea nr. 275/2006 scrie clar că judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate poate judeca plângerile numai și numai care cuprind drepturile din capitolul 4 al Legii nr. 275/2006, dar dreptul de a nu fi discriminat nu este cuprins între drepturile de la capitolul 4 al Legii nr. 275/2006, mai mult la al.1 al. art. 38 din Legea nr. 275/2006 scrie clar că "exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate nu poate fi îngrădit decât în limitele și condițiile prevăzute de Constituție și Lege", așadar drepturile care nu sunt cuprinse în capitolul 4 al Legii nr. 275/2006 pot fi cercetate prin dispozițiile altor legi, deci prin OG nr. 137/2000.
Mai arată că așa cum judecătorul delegat cu executarea pedepselor se pronunță asupra celor sesizate de persoanele deținute și pârâtul are această obligație.
Menționează că principiul "speciala generalibus derogant" se poate considera că are efect dacă și numai dacă nu existau la al. 2 din art. 38 sintagma "prevăzute în prezentul capitol", iar reclamantul a formulat mai multe plângeri și contestații respinse pe motivul că a solicitat ceva ce nu era cuprins în capitolul 4 din Legea nr. 275/2006, motiv pentru care văzând și motivarea hotărârii nr. 394/2008 a pârâtei, reclamantul a invocat excepția de neconstituționalitate în baza Legii nr. 47/1992 a sintagmei "prevăzute în prezentul capitol" din art. 38 al.2 din Legea nr. 275/2006 care este contrar art. 1 al.5, 11, 16, 20, 21, 24 și 148 din Constituție și art. 1, 6, 13, 14, 17 și 18 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Protocolului 12 la Convenția.
Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării nu a formulat întâmpinare în cauză.
Examinând acțiunea, în raport cu prevederile art. 1 al.1 din Legea nr. 554/2004 se respinge ca nefondată pentru că:
Prin hotărârea nr. 294/27.2008 pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a respins plângerea reclamantului, reținând că nu are competența de a se pronunța asupra celor sesizate, în raport cu dispozițiile Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor, întrucât plângerea a vizat aspecte legate de modalitatea de executare concretă a pedepselor, considerate discriminatorii de către reclamant.
În hotărâre, se arată că, potrivit art. 5 din Legea nr. 275/2006, orice formă de discriminare manifestată în timpul executării pedepselor se pedepsește potrivit legii penale, ceea ce denotă intenția expresă a legiuitorului de a incrimina aceste fapte ca infracțiuni. Raportat la prevederile nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționare tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare, republicată, acestea constituie cadrul general al reglementării discriminării în legislația românească, sub aspectul material al răspunderii juridice, se află în domeniul regimului juridic contravențional, respectiv al răspunderii contravenționale.
Astfel în speța dedusă soluționării, se constată existența unei reglementări speciale, Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal în raport cu prevederile nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, reglementare cadru cu caracter general.
Astfel se aplică principiul de drept "specialia generalibus derogant", potrivit căruia legea specială, fie anterioară, fie posterioară sau concomitentă cu cea generală se aplică în primul rând, având preferință față de legea generală.
Sub aspectul procedural al garantării drepturilor persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de liberate, Colegiul Director a reținut că potrivit art. 39 "(1) respectarea drepturilor prevăzute de lege pentru persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate este asigurată de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate".
Colegiul Director a reținut că Legea nr. 275/4.07.2006, în art. 38 și 39 prevede în mod expres procedura de soluționare a plângerii împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertatea.
Astfel raportându-se la obiectul plângerii și la dispozițiile legale incidente, Colegiul Director a constatat că plângerea nu este de competența Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, conform atribuțiilor stabilite de nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare republicată.
Acest aspect de vădită necompetență a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a fost statuat și de instanțele judecătorești care au pronunțat în același sens, prin sentința civilă nr. 556/21.02.2007 pronunțată de Curtea de Apel București și menținută prin respingerea recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia civilă nr. 3241/26.06.2007.
Analizând hotărârea pârâtului în raport cu motivele cuprinse în acțiune, instanța reține că aceasta este nefondată pentru că problema verificării existenței unor discriminări în executarea pedepselor are o reglementare specială, prevăzută de Legea nr. 275/2006 și cade în competența judecătorului delegat sau a organelor de urmărire penală, în măsura în care faptele discriminatorii constituie infracțiuni prevăzute de legea penală, așa cum prevede art.5 din Lege nr. 275/2006.
Cum reclamantul nu a făcut dovada vreunei vătămări, în sensul art. 1 al.1 din Legea nr. 554/2004 prin hotărârea pârâtului, acțiunea se respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică 25.XI.2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Se comunică:
- reclamantului -, fiul lui și al lui, născut la 14.02.1966; Penitenciar
- pârâtului - Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, B,--3
Red./27.11.2008
Tehnored. /04.12.2008/4ex.
Președinte:Olaru RodicaJudecători:Olaru Rodica
