Anulare act administrativ . Sentința 3426/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Jurisprudenţă şi speţe de contencios administrativ (Jurindex)

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Sentința civilă nr. 3426

Ședința publică de la 7 octombrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Voicu Rodica

GREFIER - - -

...

Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta AGRO L în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR și DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE

Dezbaterile in fond și concluziile părților au avut loc in ședința publică din data de 7 octombrie 2009, fiind consemnate in Încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Curtea având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la 21 octombrie cand a hotarat următoarele.

CURTEA

Asupra acțiunii de față constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 21.11.2007, reclamanta - Agro SRL a chemat în judecată pe pârâtele ANAF-, -Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale B, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr.322/13.11.2007 emisă de ANAF- și deciziei nr.77/26.07.2007 emisă de -Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale B, și exonerarea de plata sumei de 3.133.178 ron, reprezentând datorie vamală ca urmare a derulării unor contracte de leasing.

În motivarea acțiunii s-a arătat că în vederea realizării unor activități comerciale pe teritoriul statului român a fost înființată după reglementările în vigoare Sucursala a firmei Agro Germania.

Obiectul principal de activitate este livrarea în sistem leasing a unor utilaje agricole folosite (second hand) provenind din mărci renumite occidentale și americane. Cele mai multe dintre utilaje au avut ca finanțator Agro Germania, iar ca utilizator firme din România.

În mod excepțional au fost înregistrate unele contracte de leasing având ca finanțator Agro Germania, iar ca utilizator Sucursala Agro. Această situație a fost temporară și incidentală până la identificarea unui utilizator cert din România.

Acest lucru este dovedit și de faptul că în majoritatea lor contractele au fost transformate în sensul că s-a cesionat calitatea de utilizator în favoarea unor terți.

Arată reclamanta că autoritatea vamală i-a imputat faptul că a încălcat OG 51/1997 privind regimul leasingului în România în sensul că nu se putea derula o astfel de operațiune de leasing între firma mamă și sucursala ca dezmembrământ al persoanei juridice.

Se arată că, conducerea Sucursalei G Agro a făcut demersuri scrise și verbale pe lângă Biroul Vamal G dacă poate să încheie astfel de contracte și a primit un răspuns favorabil.

Consideră reclamanta că vama își invocă propria culpă din moment ce puteau împiedica înregistrarea în regim vamal suspensiv a primului contract de leasing între cele două părți, astfel că nu mai era posibilă și înregistrarea următoarelor.

Reclamanta susține că în documentele vamale completate a arătat faptul că Agro este firma mamă, iar Sucursala G Agro este un dezmembrământ al acesteia.

Se arată că nu se poate localiza ideea de culpă a reclamantei din moment ce vama Gaa cceptat câțiva ani consecutivi derularea unor astfel de contracte și în final întocmește actul de control pentru suma de 3.133.178 lei având următoarea componență: 715.416 taxe vamale, 14.831 lei, comision vamal, - lei TVA; 1.092.246 lei majorări de întârziere; 61.593 lei penalități.

Pârâta ANAF-DGFP a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

Se arată că în fapt prin procesul verbal de control nr.163/2007 organele vamale au verificat la societatea reclamantă aspectele sesizate de Direcția Vamală, referitoare la operațiunile derulate în regim vamal de admitere temporară cu exonerarea totală de la plata drepturilor de import, de mașini agricole, achiziționate în perioada 2004-2007 în baza contractelor de leasing încheiate cu firma Germană Agro cu sediul social în Germania.

Organele vamale au constatat că în perioada 2004.2007 societatea reclamantă a introdus în țară mașini agricole în regim de admitere temporară acordat în baza contractelor de leasing încheiate cu firma Germană Agro cu sediul social în Germania; a cărei sucursală este conform datelor înregistrate la Oficiu Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Giurgiu.

Conform încheierii de ședință nr.398/5.04.2002 a judecătorului delegat de pe lângă Tribunalul Giurgiu, s-a autorizat constituirea și s-a dispus înmatricularea la Registrul Comerțului a Agro SRL - Sucursala Zona Liberă G, sucursală înființată de Agro cu sediul social în Germania, și având social în G, Zona Liberă

Conform certificatului constatator nr.13811/2006 eliberat de oficiul Comerțului de pe lângă tribunalul Giurgiu aceasta și-a schimbat denumirea în Agro Sucursala cu sediul în sat, județ

Organele vamale având în vedere că societatea reclamantă este sucursală a societății germane Agro și nu putea avea astfel calitatea de locatar pe utilizator în cadrul contractelor de leasing încheiate cu firma germană, a constatat că nu putea beneficia de acordarea regimului vamal de admitere temporară cu exonerarea totală de la plata drepturilor de import pentru bunurile introduse în țară de la firma germană, calculând în temeiul art.201 din Regulamentul CEE 2821/1992 al Consiliului de instruire a Codului Vamal Comunitar și art.226 alin.1 din Lg.86/2006 privind Codul Vamal și art.141 din Lg.141/2007, o datorie vamală de 1.979.339 lei reprezentând taxe vamale, comision vamal și TVA și accesorii aferente debitului în sumă de 1.09.246 lei.

Arată pârâta că datoria vamală a fost corect stabilită în temeiul art.27 alin.1 din OG 51/1997, art.43 alin.1 din Lg.31/1990.

La dosar s-au depus înscrisuri, în dovedirea acțiunii pârâtele au depus documentația care a stat la baza emiterii actelor vamale contestate conf.art.13 din Lg. 554/2004.

Analizând actele dosarului prin prisma normelor legale incidente în cauză, Curtea constată următoarele:

Prin procesul verbal nr.133/25.07.2007 -Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Bap rocedat la verificarea operațiunile derulate în regim vamal de admitere temporară cu exonerare totală de la plata drepturilor de import de mașini agricole în perioada 2004-2007, în baza contractelor de leasing încheiate cu firma germană Agro.(filele 191-194 - vol.I)

Organele vamale au constatat că reclamanta a efectuat mai multe operațiuni în regim vamal suspensiv, respectiv a derulat prin Zona Liberă G și Municipiul Gos erie de contracte de leasing vizând tractoare și mașini agricole folosite. Contractele leasing au fost încheiate cu firma Agro Germania cu sediul în Germania.

Conform încheierii de ședință nr.398/5.04.2002 a judecătorului delegat de pe lângă Tribunalul Giurgiu, s-a autorizat constituirea și s-a dispus înmatricularea la Registrul Comerțului a Agro SRL - Sucursala Zona Liberă G, având social în G, Zona Liberă G,sucursală înființată de Agro cu sediul social în Germania.

Conform certificatului constatator nr.13811/2006 eliberat de oficiul Comerțului de pe lângă tribunalul Giurgiu aceasta și-a schimbat denumirea în Agro Sucursala cu sediul în sat, județ

Organele vamale au constatat că reclamanta nu putea beneficia de acordarea regimului vamal de admitere temporară cu exonerarea totală de la plata drepturilor de import pentru bunurile introduse în țară de la firma Agro Germania, și au stabilit în sarcina Sucursalei Agro Sucursala o datorie vamală în sumă de 1.979.339 lei taxe vamale și comision TVA.

Organele vamale au avut în vedere incidența disp. art.3 alin.2 din OG 51/1997 privind operațiunile de leasing, art.43 din Lg.31/1990, art.3 lit.s și t din Lg.141/1997, art.201 din Regulamentul CEE 2821/1992 al Consiliului de instruire a Codului Vamal Comunitar și art.226 alin.1 din Lg.86/2006 privind Codul Vamal și art.141 din Lg.141/2007.

În baza procesului verbal nr.133/25.07.2007 s-a emis decizia pentru regularizarea situației nr.77/26.07.2007 emisă de către - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale (filele 195-197 - vol.I)

Împotriva acestei decizii reclamanta a formulat contestație, iar ANAF- prin decizia nr.322/13.11.2007 a respins ca neîntemeiată contestația formulată de reclamantă pentru suma totală de 3.133.178 lei având următoarea componență: 715.416 taxe vamale, 14.831 lei, comision vamal, - lei TVA; 1.092.246 lei majorări de întârziere; 61.593 lei penalități.(filele 179-183 - vol.I)

Curtea reține că situația de fapt constând în operațiuni în regim vamal suspensiv, respectiv derularea prin Zona Liberă Gau nor contracte de leasing vizând tractoare și mașini agricole folosite, încheiate cu firma Agro Germania cu sediul în Germania, nu este contestată de către reclamantă.

În speță se pune problema încadrării juridice a operațiunii în regim vamal având în vedere contractele de leasing derulate.

În conf.cu art.43 alin 1 din Lg.31/1990 ) Sucursalele sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăților comerciale și se înregistrează, înainte de începerea activității lor, în registrul comerțului din județul în care vor funcționa.

Art.4 pct.21 din Lg.86/2006 arată că declarația vamală este actul cu caracter public, prin care o persoană manifestă, în formele și modalitățile prevăzute în reglementările vamale, voința de a plasa mărfurile sub un anumit regim vamal;

Art.27 alin.1 din OG 51/1997 se referă al bunurile mobile care sunt introduse în țară de către utilizator, persoane fizice sau juridice, în baza unor contracte de leasing încheiate cu societăți de leasing, persoane juridice străine, se încadrează în regimul vamal de admitere temporară, pe toată durata contractului de leasing, cu exonerarea totală de la obligația de plată a sumelor aferente drepturilor de import, inclusiv a garanțiilor vamale.

Curtea constată că părțile contractului de leasing în accepțiunea art.1 alin.1 din OG 51/1997 sunt locatorul/finanțatorul, o persoană juridică română sau străină - societate de leasing și locatarul/utilizatorul care poate fi orice persoană fizică sau juridică, română sau străină în condițiile legii române.

Operațiunile de leasing sunt operațiunile prin care o parte denumită locator/finanțator transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosință asupra unui bun, al cărui proprietar este, celeilalte părți, denumită locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăți periodice, denumită de leasing, iar la sfârșitul perioadei de leasing locatorul/finanțatorul se obligă să respecte dreptul de opțiune al locatarului/utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing fără a schimba natura leasingului ori de a înceta raporturile contractuale. /utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului înainte de sfârșitul perioadei de leasing, dar nu mai devreme de 12 luni, dacă părțile convin astfel și dacă achită toate obligațiile asumate prin contract.

Curtea constată că operațiunile de leasing verificate de organele vamale nu au fost încheiate între două părți persoane distincte. Având în vedere că reclamanta Agro Sucursala este sucursala Agro Germania și în această calitate nu putea beneficia de acordarea regimului vamal de admitere temporară cu exonerarea totală a drepturilor de import pentru bunurile introduse în țară de la firma Agro Germania. (art.27 alin.1 din OG 51/1997)

Nu se poate reține culpa organelor vamale în derularea îndelungată pe parcursul mai multor ani 2004-2007 contractelor de leasing încheiate cu firma germană, pe de o parte deoarece reclamanta a completat declarație vamală în conf.cu art.3 lit.s, din Lg.141/1997 rap.la art.4 pct.21 din Lg.86/2006, iar pe de altă parte nu pot fi reținute apărările reclamantei în sensul că a cerut opinia organului vamal în acest sens, răspunsul fiind favorabil întrucât opinia organului vamal concretizată într-o corespondență, nu reprezintă act administrativ cu efecte juridice, iar reclamanta a completat declarație vamală pe proprie răspundere.

Faptul că operațiunile derulate prin contractele de leasing nu beneficiau exonerarea totală a drepturilor de import pentru bunurile introduse în țară de la firma Agro Germania este recunoscută și de reclamantă prin împrejurarea că un număr de 36 de contracte de leasing au fost cesionate către terți utilizatori. Ori, reclamanta dacă spune că a primit răspuns favorabil de la organele vamale pentru derularea operațiunilor de leasing nu ar fi avut motive să schimbe calitatea de utilizator/locatar.

Având în vedere că reclamanta nu poate avea calitatea de utilizator în cadrul unui contract de leasing încheiat cu societatea mamă, aceasta nu poate beneficia de regimul vamal de admitere temporară cu exonerarea totală la plata sumelor aferente drepturilor de import.

În consecință, față de cele reținute mai sus, constatând că decizia nr.322/13.11.2007 precum și actele subsecvente emiterii acesteia sunt legale și temeinice se va respinge acțiunea ca nefondată, în ceea ce privește suma totală de 3.133.178 lei având următoarea componență: 715.416 taxe vamale, 14.831 lei, comision vamal, - lei TVA; 1.092.246 lei majorări de întârziere; 61.593 lei penalități.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta AGRO SRL, cu sediul în comuna, sat, județ G, în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în B,-, sector 5, AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR, cu sediul în B,-, sector 1 și DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE B, cu sediul în-, sector 6,

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi 21.10.2009.

PREȘEDINTE GREFIER

Red.VR

EF/6ex.

16.11.2009