Anulare act administrativ . Decizia 345/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA Nr. 345
Ședința publică de la 23 aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Violeta Chiriac
JUDECĂTOR 2: Cătălin Șerban
JUDECĂTOR 3: Loredana Albescu
Grefier - -
La ordine a venit în pronunțare recursul contencios administrativ promovat de recurenta - reclamantă - prin procurator, împotriva sentinței civile nr. 395 din 17.10.2007, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 18 aprilie 2008.
CURTEA
-deliberând-
Asupra recursului contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 395/17.10.2007 Tribunalul Bacăua respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta, prin procurator, având ca obiect constatarea nulității Deciziei nr. 229/30 martie 2007 emisă de pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă precum și încetarea oricăror forme de executare rezultând din punerea în aplicare a deciziei.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a avut în vedere următoarele:
Prin decizia nr. 659/28 noiembrie 2006, începând cu data de 01 decembrie 2006 a încetat raporturile de serviciu ale reclamantei cu Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă B, conform dispozițiilor art. 84 1 lit. din Legea nr. 188/1999 (prin acordul părților, consemnat în scris).
Ca urmare, prin Decizia nr.229/30.03.2007, pârâta a dispus recuperarea sumei de 2.339,63 lei reprezentând cheltuieli de școlarizare aferente perioadei rămase nelucrate, respectiv 43 luni, motivat de faptul că reclamanta a încetat raporturile de serviciu înainte de împlinirea termenului de 5 ani de la data absolvirii cursului postuniversitar "Guvernare și Dezvoltare Locală", din motive ce-i sunt imputabile.
Decizia contestată a fost emisă în baza art.492coroborat cu art.73 din Legea nr.188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici, precum și Legea nr.202/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, G nr.1610/2006, angajamentul reclamantei, precum și referatul Biroului Resurse Umane înregistrat sub nr.3058/9.03.2007.
Conform dispozițiilor art.49 indice 2 3 din Legea nr.188/1999 "Funcționarii publici care urmează forme de pregătire profesională, a căror durată este mai mare de 90 de zile într-un an calendaristic, organizate în țară sau străinătate, finanțate de la bugetul de stat sau bugetul local, sunt obligați să se angajeze în scris, că vor lucra în administrație publică între 2 și 5 ani de la terminarea programelor, proporțional cu numărul zilelor de perfecționare profesională, dacă pentru programul respectiv, nu este prevăzută o altă perioadă".
Reclamanta a urmat în perioada octombrie 2004 - iunie 2006, cursurile postuniversitare organizate de către Institutul Național de Administrație și finanțate de către M B, reclamanta asumându-și un angajament prin care s-a obligat să lucreze în cadrul instituției o perioadă de cel puțin 5 ani de la data absolvirii cursului.
Conform dispozițiilor art.49 indice 2 4 "Funcționarii publici care au urmat forme de pregătire profesională, în condițiile 3, ale căror raporturi de serviciu încetează potrivit dispozițiilor art.84 lit. b), d) și e) ale art.84 indice1 1 lit. f) și g) sau ale art.84 indice 2 1 lit. d), înainte de împlinirea termenului prevăzut, sunt obligați să restituie contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru perfecționare, precum și, după caz, drepturile salariale primite pe perioada perfecționării, calculate în condițiile legii, proporțional cu perioada rămasă până la împlinirea termenului".
5 al aceluiași articol, arată că "Prevederile 4 nu se aplică în cazul în care funcționarul public nu mai deține funcția publică din motive neimputabile acestuia".
Astfel, din interpretarea dispozițiilor legale menționate, rezultă în mod indubitabil faptul că legiuitorul a prevăzut în mod expres faptul că în situația în care raporturile de serviciu ale funcționarilor publici încetează potrivit dispozițiilor art.84 1 lit. b) din Legea nr.188/1999 (prin acordul părților consemnat în scris) și înainte de împlinirea termenului, pentru care și-au asumat un angajament scris, sunt obligați a restitui contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru perfecționarea lor, proporțional cu perioada nelucrată.
Ca urmare, reclamanta se încadrează strict în dispozițiile legale menționate, încetarea raporturilor de serviciu cu instituția pârâtă prin acordul părților, consemnat în scris (art.84 1 lit. b din Legea nr.188/1999), se încadrează în categoria motivelor imputabile funcționarului public, deoarece, în toate situațiile de acest gen, inițiativa încetării raporturilor de serviciu aparține în exclusivitate funcționarului public și nu instituției publice, din motive ce țin strict de interesele personale ale acestuia.
De asemenea, instanța nu poate reține susținerea reclamantei că încetarea raporturilor de serviciu cu pârâta efectuat prin acordul părților, nu intră în categoria motivelor imputabile, aplicându-se dispoziția de excepție a art.4925, deoarece motivele neimputabile funcționarului public sunt enumerate limitativ de dispozițiile art.84(4) în cazul eliberării sale din funcția publică în cazul prevăzut la lit. a)- "când autoritatea sau instituția publică și-a încetat activitatea ori a fost mutată într-o altă localitate, iar funcționarul public nu a fost de acord să o urmeze"- și lit. b) - "autoritatea sau instituția publică își reduce personalul ca urmare a reorganizării activității prin reducerea postului ocupat de funcționarul public".
Susținerea reclamantei privind desființarea biroului - Centrul de Profesională și transG.a acestuia în serviciu, faptul că nu a promovat examenul pentru ocuparea postului de șef serviciu și a fost pusă în imposibilitatea de a reveni la funcția deținută anterior, nu se încadrează în dispozițiile art.84(4) lit. b din Legea nr.188/1999 (reducere efectivă de personal, reorganizarea activității instituției și nu transG.a unui birou în serviciu), reducerea postului ocupat de funcționarul public (postul în speță nefiind redus ci transformat), acestea fiind practic motivele personale ale reclamantei care au stat la baza cererii sale de încetare a raporturilor de serviciu cu
Împotriva sentinței a declarat recurs în termen reclamanta fără ca în cererea de recurs să fie arătate și motivele pentru care critică hotărârea primei instanțe.
La data de 24 martie 2008 la dosarul cauzei au fost depuse motivele de recurs. Întrucât hotărârea primei instanțe a fost comunicată recurentei la data de 24 ianuarie 2008, instanța în raport de dispozițiile art. 302 al. l lit. c și 303 Cod procedură civilă, a pus în discuția părților nulitatea recursului declarat de recurenta - reclamantă.
Prin concluziile scrise depuse de reclamantă prin procurator, s-a solicitat respingerea excepției cu motivarea că s-a aflat în imposibilitatea de a formula motivele de recurs întrucât comunicarea hotărârii nu s-a efectuat în conformitate cu dispozițiile art. 86 Cod procedură civilă. Astfel, din dovada de comunicare a hotărârii recurate rezultă că aceasta s- făcut prin afișarea sentinței pe ușa principală a locuinței, aspect care nu corespunde realității, întrucât hotărârea nu fost găsită nici în cutia poștală și nici afișată pe ușă.
A mai susținut recurenta că în cauză s-ar impune și aplicarea dispozițiilor art. 103 al. l Cod procedură civilă, necomunicarea hotărârii constituind o împrejurare care a împiedicat-o să motiveze recursul mai presus de voința ei.
Susținerile reclamantei nu pot fi primite.
Modalitatea de comunicare a actelor procedurale prin afișare este reglementată expres prin dispozițiile art. 92 al. 4 Cod procedură civilă, iar după cum rezultă din procesul - verbal de îndeplinire a procedurii agentul procedural acționat în deplină concordanță cu prevederile legale menționate, afișând sentința doar ca urmare a faptului că nu a fost găsită niciuna din persoanele arătate în art. 92 al. l - 3 Cod procedură civilă. Mențiunile agentului procedural efectuate pe procesul verbal de îndeplinire a procedurii făcând dovadă până la înscrierea în fals, susținerile recurentei referitoare la neefectuarea corespunzătoare de către agent a procedurii de comunicare nu are nicio relevanță.
Constatând că nu sunt, astfel, îndeplinite condițiile prevăzute de art. 103 al. l Cod procedură civilă, curtea urmează să admită excepția, și, în temeiul art. 302 al. 1 pct. și 303 Cod procedură civilă să constate nul recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul contencios administrativ promovat de recurenta - reclamantă, prin procurator, împotriva sentinței civile nr. 395 din 17.10.2007, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata - pârâtăAGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la23 aprilie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. /
Red.
Tehnored. 2 ex.
23/23.05.2008
Președinte:Violeta ChiriacJudecători:Violeta Chiriac, Cătălin Șerban, Loredana Albescu
