Anulare act administrativ . Sentința 3517/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.3517
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 27.10.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Canacheu Claudia
GREFIER - -
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta - - în contradictoriu cu pârâtul INTERNAȚIONAL T -
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamanta - - prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind pârâtul INTERNAȚIONAL T -
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că pârâtul a depus la dosar la data 26.10.2009 întâmpinare și documentația care a stat la baza emiterii deciziei contestate.
Se comunică apărătorului reclamantei copia întâmpinării și a înscrisurilor care au stat la baza emiterii deciziei contestate.
Curtea pune în discuție excepția necompetenței materiale a instanței, invocată de pârât prin întâmpinare.
Apărătorul reclamantei lasă la aprecierea instanței cu privire la excepția invocată.
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 18.07.2009, reclamanta - - a chemat în judecată pârâtul INTERNAȚIONAL T - A solicitând anularea deciziei nr.950/DC/10.07.2009 emisă de pârâtă, obligarea pârâtei de a stabili câștigătoare, în cadrul procedurii de atribuire a contractului având ca obiect "Execuție de lucrări la obiectivul de investiții " sosiri interne" oferta reclamantei, obligarea pârâtei să încheie contractul de achiziție publică cu reclamanta sub sancțiunea plății unei penalități de 1000 Ron/zi de întârziere, suspendarea procedurii de atribuire a contractului până la soluționarea pe fond a cauzei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii a arătat că prin această decizie, oferta sa a fost descalificată întrucât reclamanta a modificat valoarea finală a contractului nr.TG 6230 din 12.09.2003, a însumat valoarea acestui contract cu cea a unui alt contract de antrepriză pentru a ajunge la pragul valorii ce trebuia să demonstreze experiența similară, actul cu nr.TG 6230/27.11.2003 nu a fost depus la data depunerii ofertelor, obiectul și locația la care se referă execuția contractului și a actului adițional sunt total diferite.
A apreciat că soluția pârâtului încalcă principiul transparenței prev. de art.2 alin.2 lit.d din OUG 34/2006 și obligația prev. de art.33 alin.1 din ordonanță, că există neconcordanță între soluția descalificării ofertei în temeiul art.36 alin.1 lit.b din HG 925/2006 și motivele de neconformitate pe care se întemeiază rezultatul pârâtei și că motivele invocate în decizia contestată sunt nefondate, expunând pe larg aspectele care atestă această susținere.
Referitor la capetele 2 și 3 ale acțiunii a precizat că îndeplinește cerința privind similară, precum și criteriul de atribuire "prețul cel mai scăzut", iar cu privire la cererea de suspendare a procedurii a susținut că sunt îndeplinite cumulativ cele două condiții prev. de art.2877din OUG 34/2006.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale în raport de împrejurarea că obiectivul de investiții terminal sosiri interne nu este o lucrare de infrastructură de interes național în sensul art.256 alin.2 din OUG 34/2006, competența de soluționare a cauzei revenind, potrivit art.286 alin.1 din OUG 34/2006, Tribunalul Timiș.
Curtea apreciază că excepția invocată este întemeiată având în vedere următoarele considerente:
Potrivit art.256 alin.2 din OUG 34/2006, Curtea de APEL BUCUREȘTI este competentă să soluționeze litigii privind proceduri de achiziție publică ce au ca obiect lucrări aferente infrastructurii de transport de interes național, așa cum este definită de legislația în vigoare.
Reclamanta a apreciat că revine Curții de APEL BUCUREȘTI competența de soluționare a prezentei cauze prin prisma disp. art.2 lit.a din HG 1048/2007 care precizează că infrastructura de transport este compusă, printre altele și din terminalele de transport, iar un astfel de terminal face obiectul contractului de achiziție publică în litigiu.
Curtea constată că prevederile invocate de reclamantă se referă la terminale de transport combinat, dar nu definesc această noțiune.
Potrivit art.1 alin.2 din Legea 203/2003, componentele rețelei de transport sunt: infrastructura de transport, rețeaua de management al traficului și rețeaua sistemului de poziționare și navigație, iar conform art.10 din Anexa 1 - Cap.III - Secțiunea 1 din Legea nr.203/2003, rețeaua cuprinde infrastructura de transport, de management și de informare asupra traficului, de determinare a poziției transportului și de navigație.
Art.25 alin.1 din Secțiunea 7 - Rețeaua de transport combinat din Anexa 1 la Legea nr.203/2003 prevede că rețeaua de transport combinat reprezintă totalitatea infrastructurilor de transport care permit efectuarea transportului combinat, iar conform art.25 alin.2 lit.b din aceeași secțiune, rețeaua de transport combinat cuprinde instalațiile de transbordare a mărfurilor între modurile de transport (auto/feroviar/naval - feroviar/naval/auto) din terminale.
Curtea constată că disp. art.2 lit.a din HG 1048/2007 invocate de reclamantă se referă la terminale de transport combinat care fac posibilă transbordarea mărfurilor între modurile de transport menționate în art.25 alin.2 lit.b din Sancțiunea 7 - Anexa 1 la Legea nr.203/2003.
Din examinarea înscrisurilor depuse la dosar se reține că terminalul la care se referă lucrările ce fac obiectul procedurii de achiziție publică pe care o contestă reclamanta vizează spațiul destinat exclusiv fluxurilor de pasageri de pe cursele interne, nefiind destinat activității de transport în sensul HG nr.1048/2007 și Legii nr.203/2003.
În consecință, lucrările ce fac obiectul contractului de achiziție publică în cauză nu sunt aferente infrastructurii de transport de interes național, nefiind incidente disp. art.256 alin.2 din OUG 34/2006.
Potrivit art.286 alin.1 din această ordonanță, procesele și cererile privind actele autorităților contractante, acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire - se soluționează în primă instanță de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante.
Față de aceste considerente, în temeiul disp. art.158 alin.1 și art.159 pct.2 Cod procedură civilă, Curtea va admite excepția necompetenței materiale și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta - - în contradictoriu cu pârâtul INTERNAȚIONAL T -, în favoarea Tribunalului Timiș - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal.
Cu recurs în termen de 05 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi 27.10.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red.
Gh./2 ex.
30.10.2009
Președinte:Canacheu ClaudiaJudecători:Canacheu Claudia
