Anulare act administrativ . Sentința 3561/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Comentarii

0

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Sentința civilă nr.3561

Ședința publică de la 28.10.2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Hortolomei Victor

GREFIER - - -

...

Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, în contradictoriu cu pârâtul, având ca obiect acțiune în constatare.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, prin consilier juridic și pârâtul, personal.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că pârâtul a depus la dosar note scrise, în 2 exemplare, prin serviciul registratură.

Curtea comunică reprezentantului reclamantului un exemplar al notelor scrise depuse la dosar prin serviciul registratură.

Pârâtul, se legitimează cu seria - nr.-;i precizează că a luat cunoștință de actele dosarului.

Reclamantul, prin reprezentant, solicită proba cu înscrisuri.

Pârâtul, personal, lasă la aprecierea instanței.

Curtea, deliberând asupra probei cu înscrisuri solicitată prin acțiune de reclamant, în conformitate cu dispozițiile art.167 Cod procedură civilă, apreciind că proba cu înscrisuri este necesară, utilă și pertinentă cauzei, o admite.

Curtea pune în discuție administrarea probei cu interogatoriul pârâtului.

Reclamantul, prin reprezentant, nu se opune probei cu interogatoriul pârâtului, consideră că este utilă cauzei.

Pârâtul personal este de acord.

Curtea apreciază utilă cauzei proba cu interogatoriu și administrează pârâtului.

Pârâtul personal, arată că nu mai are alte probe de administrat și cereri de formulat.

Reclamantul, prin reprezentant, arată că nu mai are alte probe de administrat și cereri de formulat, de asemenea.

Curtea, nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Reclamantul, prin reprezentant, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată. Arată că sunt două tipuri de colaborare și în cauza de față se referă la faptul de a avea posibilitatea de a dispune, de a se opune, de a îngădui folosirea acelui spațiu de către o altă persoană.

Pârâtul, personal, solicită respingerea acțiunii. Locuința era proprietatea Statului, nu era proprietate personală.

CURTEA

Asupra cauzei de contencios administrativ prezente:

Prin cererea înregistrată sub nr. menționat, pe rolul acestei instanțe, la 01.04.2009, reclamantul CNSAS a solicitat constatarea existenței calității de colaborator al Securității în privința pârâtului.

În motivarea în fapt a cererii se arată că urmare a cererii de verificare nr.320/07/25.01.2007, adresată CNSAS de către secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989, s-a procedat la verificarea pârâtului, în prezent deținător a titlului de luptător pentru victoria din 1989. Ținând cont de faptul că la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, verificările prevăzute de lege, demarate în urma solicitării invocate, se aflau în derulare, potrivit art. 33 alin. 1, precum și a art. 3. z din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008,privind accesul/apropriul dosarșideconspirarea Securitățiiaprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, cererea formulată de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989 este legală.

Așa cum rezultă și din cuprinsul Notei de constatare nr.S/DI/I/2199 din 02.09.2008, pârâtul a fost recrutat, în calitate de gazdă a casei de întâlniri, cu numele conspirativ "DEPOZITUL", la data de 20.03.1981,"pentru organizarea conspirativității întâlnirilor cu rețeaua informativă și a condițiilor de instruire și educare a acesteia", aceasta fiind confirmată prin semnarea, la aceeași dată, a angajamentului olograf.

În concluzie, prin prisma celor arătate anterior, solicită să se constate existența calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul, analizând relevanța, în lumina prevederilor art. 2 lit. b, teza IV din nr.OUG24/2008 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, a documentelor ce alcătuiesc dosarul de rețea nr. R -, al cărui titular este pârâtul. Astfel, norma citată impune îndeplinirea următoarelor condiții pentru a se putea reține calitatea invocată:

1. . activității de culegere de informații de la rețeaua informativă să se facă prin punerea la dispoziția organelor de securitate "a locuinței sau a altui spațiu" deținut. Această condiție este realizată deoarece pentru asigurarea conspirativității, organele de securitate l-au contactat pe pârât, deoarece biroul său de la "centrul de combustibil nr. 512 din Str. - - /./ dispune în interior de mobilierul necesar și are instalat post telefonic, ceea ce îi permite asigurarea unei bune legături între ofițer și gazdă". În al doilea rând, "are program de lucru cu publicul în cursul săptămânii între orele 7-16, iar duminica este închis", astfel că "biroul contabilului poate fi folosit pentru întâlniri cu rețeaua informativă, în depline condiții de conspirativitate, atât în timpul orelor de program, cât și în afara lor". În plus, pârâtul, cu "ocazia întâlnirilor precedente /. / s-a dovedit a fi o persoană serioasă, care înțelege politica statului nostru, afirmându-și sprijinul în a semnala fapte și aspecte ce contravin legilor". Precizează că este irelevant pentru reținerea calității, forma juridică în temeiul căreia potențialul colaborator poseda spațiul respectiv, legiuitorul considerând că este suficient simpla deținere a acestuia. De asemenea, tot din construcția textului de lege rezultă că este de asemenea irelevantă natura informațiilor pe care rețeaua introdusă în casa conspirativă a furnizat-o Securității. Altfel spus, pentru reținerea calității de gazdă a unei case de întâlniri nu trebuie ca sursele să furnizeze informații care să se refere la atitudini sau activități îndreptate împotriva regimului. Pe parcursul celor cinci ani de colaborare, biroul pârâtului a fost folosit pentru întâlnirile rezidentului "" cu rețeaua informativă din mediul cimitirului evreiesc, precum și cea din mediul <UL>. Astfel, în casa conspirativă "DEPOZITUL" au fost introduși un număr de 3 informatori: "", "" și "", precum și doi colaboratori care lucrează la unitatea din Șoseaua -. Spre exemplu, cu informatorul <>, "s-au făcut întâlniri întotdeauna după orele 18, deci după orele de program, fapt care a fost uzitat și ulterior, cu toate sursele care au furnizat materiale la locuința conspirativă. O consemnare din 1985, atestă acest lucru: "casa de întâlniri <Depozitul> este folosită din luna martie 1981 și funcționează în biroul contabilului la depozitul <Combustibilul> //fiind folosită după orele 18.00". Pentru argumentele expuse anterior, prima condiție impusă de legiuitor în constatarea calității de colaborator, este asigurată.

2. Punerea la dispoziția Securității a spațiului respectiv să se facă în mod voluntar. Și această condiție este asigurată, fapt dovedit prin semnarea angajamentului, "prin care consimte să-și pună biroul unde își desfășoară activitatea la dispoziția organelor de Securitate, în vederea realizării unor sarcini specifice acestora". O altă dovadă fiind și consemnările ofițerilor, făcute pe parcursul colaborării precum și prietenia dintre domnul și rezidentul "", fapt ce explică de ce acesta a folosit exclusiv locuința conspirativă "DEPOZITUL". Într-un raport informativ anterior recrutării, rezidentul declară "Am cunoscut și cunosc pe contabilul /../din anul 1970". Este deci puțin probabil, având în vedere legătura de peste 10 ani cu rezidentul, să fi refuzat o asemenea solicitare. Astfel, la data recrutării, eveniment la care a participat și rezidentul, s-a pus la punct legenda, stabilindu-se de comun acord ca "în eventualitatea în care se va manifesta curiozitate cu privire la persoana care-i folosește biroul, să li se dea de înțeles că este vorba de o rudă din partea soției, pensionar care-i ajută în afara programului la întocmirea actelor și în evidențe". Așadar, pentru a asigura conspirativitatea spațiului pus la dispoziție de pârât, organele de securitate au cumpărat un "lacăt chinezesc" pentru casa <Depozitul>.

Deoarece ambele condiții impuse de legiuitor prin art. 2 lit. b teza a IV - a sunt îndeplinite, solicită admiterea acțiunii în constatarea calității de colaborator a pârâtului.

În drept, și-a întemeiat acțiunea pe conținutul articolelor: art. 3 lit. z, art. 2 lit. b) teza a IV-a, art. 33 alin. 1, art. 8. a), art. 11 alin. 1 ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2008privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității,aprobată cu modificări și completări prin Legea 293/2008, coroborate cu art. 31 alin. 2, art. 35 alin. 5,. a din Regulamentul de Organizare și funcționare al adoptat prin Hotărârea nr. 2/2008, precum și pe dispozițiile art.112 al Codului d e Procedură Civilă.

În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosarul cauzei Nota de Constatare nr. S/DI/I/2199 din 02.09.2008, aprobată de Colegiul CNSAS; R - (cota CNSAS), integral; cererea de verificare nr. 320/07 din 25.01.2007 adresată CNSAS de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989; Adresele de verificare nr.S/5542//28.03.2007, transmise de către foștii deținători de arhivă (, E, ); adresele de răspuns transmise de foștii deținători de arhivă cu numerele S/-/20.06.2007; S/-/23.05.2007; S/15291/13.04.2007; A/S 98/25.04.2007.

Pârâtul a formulat note scrise, arătând faptul că din dispoziția conducerii s-a pus la dispoziție pe timp de seară, unui ofițer de securitate, acel birou în care pârâtul își desfășura de regulă, activitatea sa de contabilitate, pârâtul neavând nici un drept de decizie în acest sens și fiindu-i impus să declare că nu va spune nimănui de acest aspect.

În cauză, s-a administrat proba cu documentația menționată, precum și cu interogatoriul luat pârâtului.

Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal s-a constatat legal sesizată și competentă material să soluționeze prezenta contestație, date fiind prev.art.3 Cod pr.civ. și ale OUG 24/2008.

Verificând actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază că prezenta acțiune este nefondată, pentru următoarele considerente:

Mai întâi, Curtea consideră necesar a efectua câteva aprecieri cu caracter general, de natură să pună în lumină rațiunea adoptării legislației privind accesul la propriu dosar și deconspirarea Securității, precum și consecințele hotărârilor judecătorești pronunțate în urma parcurgerii procedurilor prevăzute de OUG 24/2008, aprobată cu modificări prin Lg.nr.293/2008.

În acest sens, trebuie observat că în preambulul OUG 24/2008, aprobată cu modificări prin Lg.293/2008, se relevă că "în perioada de dictatură comunistă, cuprinsă între 6 martie 1945 - 22 1989, puterea comunistă a exercitat, în special prin organele securității statului, parte a poliției politice, o permanentă teroare împotriva cetățenilor țării, drepturilor și libertăților lor fundamentale".

Din analiza preambulului și a prevederilor OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității aprobată cu modificări prin Lg.293/2008, rezultă, fără echivoc, că rațiunea adoptării acestui act normativ derivă din necesitatea cunoașterii de către membrii unei societăți postcomuniste a fostului regim totalitar, depășiri nivelului organizatoric, intelectual și moral impus de un sistem caracterizat prin structuri și moduri de gândire inadecvate, respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, creării unei culturi politice autentice și a unei societăți civilizate, verificării a posteriori a comportamentului persoanelor care, în prezent, candidează pentru sau după caz, ocupă demnități ori funcții publice (aflându-se în situații de a fi garanții Constituției și ai democrației) sau dețin titluri care implică o dimensiune morală primordială, legea neavând un scop punitiv și neinstituind, per se, o responsabilitate penală a celor în privința cărora se va constata că au fost lucrători sau colaboratori ai Securității. Totodată, reglementarea în discuție contribuie la o mai bună înțelegere a prezentului și la o proiectare adecvată a viitorului societății românești.

În esență, sub aspectul care interesează în cauză, OUG 24/2008, aprobată cu modificări prin Lg.293/2008, urmărește scopul de deconspirare, indicat în preambul, a persoanelor care au contribuit la instrumentarea dosarului întocmit de Securitate, sau au efectuat activitățile prevăzute de actul normativ, prin consemnarea publică - publicarea în Monitorul Oficial al României Partea III-a, și punerea la dispoziția mijloacelor de informare în masă de către reclamantul, în temeiul art.12 alin.1 din ordonanță, a celor care ocupă demnitățile sau funcțiile enumerate în art.3, precum și a celor care își manifestă intenția de a candida pentru alegerea sau numirea în aceste demnități sau funcții publice, actul normativ antrenând doar eventuale consecințe de ordin moral în privința celor care au încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale altora în perioada dictaturii comuniste.

Prin urmare, rolul instanței judecătorești învestită cu soluționarea unei acțiuni în constatarea calității de lucrător sau după caz, colaborator al Securității, nu este acela de a stabili vinovații sau de a le comensura, de a aplica pedepse și de a le individualiza, instanța nerealizând o justiție retributivă, ci de a verifica, pe baza copiilor certificate de pe documentele aflate în arhiva reclamantului și eventual, a altor probe, întrunirea cumulativă a condițiilor prevăzute de lege pentru existența calității în discuție, rațiunea legii și rolul instanței fiind în acord cu principiile stabilite atât prin Rezoluția Adunării a Consiliului Europei nr.1096/1996 privind demantelarea fostelor regimuri comuniste, cât și prin jurisprudența CEDO, ca expresie a celor mai înalte idei despre justiție și echitate ( a se vedea hotărârea de M Cameră pronunțată la data de 16.03.2006 în cauza Zdanoka contra Letoniei; decizia de inadmisibilitate din 22.11.2001 în cauza Knauth contra Germaniei).

Potrivit art. 2 lit.b din OUG nr.24/2008: "În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:

b) colaborator al Securității - persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care consemnau aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiție, în măsura în care se coroborează cu alte probe. al Securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea, precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai Securității, coordonau activitatea informatorilor;

Așadar, condițiile pentru ca o persoană să poată fi considerată colaborator al poliției politice comuniste, prev. de art.5 alin.3 din Legea nr.187/1999, sunt aproape identice cu cele prevăzute de art.2 lit.b din OUG nr.24/2008, indicate, respectiv:

- furnizarea sau înlesnirea transmiterii de informații ori după caz, punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea, în vederea înlesnirii culegerii de informații de la alte persoane;

- prin acele informații culese eventual, în urma punerii la dispoziție a locuinței sau a unui alt spațiu deținut, să se denunțe activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist;

- furnizarea sau înlesnirea transmiterii informațiilor ori după caz, punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea, în vederea înlesnirii culegerii de informații de la alte persoane, să fi fost de natură să aducă atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Curtea observă că interpretările gramaticală, logico - sistematică și teleologică ale prevederilor legale anterior indicate, conduc la concluzia certă că nu este necesar, pentru ca o persoană să fie încadrată în categoria colaboratorilor poliției politice, ca activitatea acesteia să fie adus efectiv atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, fiind suficient ca ea să fi fost îndreptată împotriva acestor drepturi și libertăți și să fi fost de natură, aptă să le aducă atingere.

Or, în lumina temeiurilor de drept și a considerentelor evocate, rezultă că esența și scopul legiuitorului rezidă în constatarea calității de lucrător sau colaborator al securității, doar în privința celor care prin acțiunile lor, au încălcat sau vizat drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Cum ar putea fi considerați colaboratori ai securității, cei care au pus la dispoziție locuința lor sau alt spațiu pe care îl dețineau, fără a exista măcar vreun indiciu că prin aceasta s-ar fi încălcat sau vizat încălcarea de drepturi și libertăți fundamentale ale omului, în condițiile în care nu toți foștii angajați ai organelor de securitate, sunt considerați lucrători ai Securității în sensul prevederilor art. 2 lit. a din ordonanța de urgență menționată, ci doar cei care au încălcat sau au vizat încălcări ale drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, existând din punct de vedere teoretic și logic, posibilitatea ca locuința să fi fost pusă la dispoziția unor angajați ai fostelor organe de securitate care nu au săvârșit fapte care să atragă calitatea de lucrători ai Securității în privința lor?!!

Care ar fi argumentele pentru ca în această din urmă ipoteză, să se constate totuși, calitatea de colaborator, în privința celor ce au pus la dispoziție locuințele sau alte spații deținute, în favoarea acestor din urmă angajați ai fostelor organe de securitate.

În cauză, nu există nici un indiciu că spațiul respectiv ar fi fost pusă la dispoziție de pentru a fi vizate încălcări ale drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În lumina tuturor acestor argumente, nu se poate susține ipoteza că partea finală a art. 2 lit. b din ordonanța de urgență, instituie o categorie de colaboratoriaparte cu totulfață de cealaltă categorie vizată de prima parte a reglementării respective. Dimpotrivă, în virtutea metodelor de interpretare sistematică și istorico-teleologică a textului în discuție, potrivit considerentelor din paragrafele anterioare, rezultă evident, că intenția legiuitorului a fost aceea de a extinde sfera de aplicare a calității de colaborator și în privința acestei categorii de persoane (cei ce pun la dispoziție, locuința lor sau alt spațiu pe care îl dețineau), însă cu respectarea corelativă și obligatorie, și a celorlalte condiții evocate: punerea la dispoziție să se fi realizat în vederea înlesnirii culegerii de informații de la alte persoane; prin acele informații culese eventual, în urma punerii la dispoziție a locuinței sau a unui alt spațiu deținut, să se denunțe activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist; furnizarea sau înlesnirea transmiterii informațiilor ori după caz, punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea, în vederea înlesnirii culegerii de informații de la alte persoane, să fi fost de natură să aducă atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din acest punct de vedere, este eronat punctul de vedere al reclamantului, expus în cadrul cererii sale de chemare în judecată, în sensul că este necesară îndeplinirea doar a două condiții pe care le-a dezbătut: înlesnirea activității de culegere de informații de la rețeaua informativă, să se facă prin punerea la dispoziția organelor de securitate, a locuinței sau a unui alt spațiu deținut și punerea la dispoziție să se facă în mod voluntar. Sunt omise celelalte două ultime condiții din paragraful imediat anterior.

Plecând așadar, de la premisa necesității întrunirii în cauză a tuturor condițiilor enunțate și nu doar a celor evidențiate de reclamant, Curtea constată că așa cum am arătat deja, în cauză nu s-a dovedit în nici un fel, îndeplinirea cel puțin a condiției ilustrate, relative la faptul că punerea la dispoziție, a spațiului, a fost de natură să aducă atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Astfel, deși s-a arătat că în casa Depozitul, au fost introduși mai mulți informatori, nu s-a dovedit activitatea acestora sub aspectul evidențiat, al vizării atingerii drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, simpla susținere a folosirii spațiului de către niște angajați ai fostelor organe de securitate sau de către niște informatori ai acestora, în lipsa oricăror date referitoare la activitatea concretă realizată acolo, în lipsa măcar a demonstrării faptului că aceștia au fost declarați deja ca fiind lucrători sau colaboratori ai Securității, fiind insuficientă pentru constatarea calității pârâtului de colaborator, fiind evident că aptitudinea unei activități de a aduce atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, trebuie dovedită în cauză.

Așadar, pentru ansamblul considerentelor evocate anterior, Curtea apreciază că prezenta acțiune este neîntemeiată, urmând aor espinge, în temeiul art.11 rap.la art.2 lit.b din OUG 24/2008.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în B,--57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în B,-,.224, sector 4.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28.10.2009.

PREȘEDINTE, GREFIER,

- - - -

Red.

Tehnodact. / 4 ex./18.03.2010

Președinte:Hortolomei Victor
Judecători:Hortolomei Victor

Vezi și alte spețe de contencios administrativ: