Anulare act administrativ . Sentința 3562/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă nr.3562
Ședința publică de la 28.10.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Hortolomei Victor
GREFIER - - -
...
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, în contradictoriu cu pârâtul.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, prin consilier juridic, lipsind pârâtul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, având în vedere că s-a comunicat pârâtului setul de înscrisuri, acordă cuvântul pe probe.
Reclamantul, prin reprezentant, solicită admiterea probei cu înscrisuri.
Curtea, deliberând asupra probei cu înscrisuri solicitată de reprezentantul reclamantului, o va admite în conformitate cu dispozițiile art.167 Cod procedură civilă, apreciind că proba cu înscrisuri este necesară, utilă și pertinentă cauzei.
Curtea, nemaifiind cereri de formulat au probe de administrat, acordă cuvântul asupra acțiunii formulate.
Reclamantul, prin reprezentant, solicită admiterea acțiunii, să se constate existența calității de colaborator al Securității, considerând că sunt îndeplinite condițiile art.2 lit.b) teza I din nr.OUG24/2008. S-a încălcat dreptul la viața privată a unei persoane.
CURTEA
Asupra cauzei de contencios administrativ prezente:
Prin cererea înregistrată sub nr. menționat, pe rolul acestei instanțe, la 01.04.2009, reclamantul CNSAS a solicitat constatarea existenței calității de colaborator al Securității în privința pârâtului.
În motivarea în fapt a cererii se arată că urmare a cererii de verificare nr.320/07/25.01.2007, adresate CNSAS de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989, s-a procedat la verificarea pârâtului, în prezent deținător al titlului de luptător pentru victoria din 1989. Ținând cont de faptul că la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, verificările prevăzute de lege, demarate în urma solicitării invocate, se aflau în derulare, potrivit art. 33 alin. 1, precum și a art. 3. z din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008,privind accesul/apropriul dosarșideconspirarea Securitățiiaprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, cererea formulată de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989 este legală.
Așa cum rezultă și din cuprinsul Notei de constatare nr.S/DI/I/2182 din 29.08.2009, pârâtul a fost recrutat inițial la data de 23.04.1978 de către organele de contrainformații militare "pentru realizarea supravegherii informative în rândul militarilor în termen", sub numele conspirativ "AMIRA". După terminarea stagiului militar, urmând să revină la și întrucât pe parcursul colaborării "a depus mult interes pentru rezolvarea sarcinilor trasate", UM 01704 Ba" propus să fie reactivizat în vederea folosirii lui în continuare în munca informativ-operativă".
Ca urmare a acestor recomandări, pârâtul a fost contactat la data de 08.06.1979 de către Direcția a IV-a, cu ocazia trecerii în rezervă, "în scopul stabilirii posibilităților sale informative pe profilul de muncă al compartimentului 3". În urma contactelor, s-a ajuns la concluzia că "întreține relații de prietenie cu circa 20 fii de cadre militare care locuiesc în cartierul său /./. împreună cu aceștia frecventează o serie de discoteci și baruri în care de asemenea vin foarte mulți diplomați și studenți din țările afro-asiatice /./. la o serie de acțiuni protocolare pe linie de presă a cunoscut mai mulți diplomați și ziariști arabi cu care va relua contactele profesionale". În plus, colaborase anterior cu organele 1. iar cu ocazia mai multor contactări, a lăsat să se înțeleagă disponibilitatea sa în a sprijini organele de securitate, fapt dovedit prin furnizarea, din proprie inițiativă, a două materiale pe profil. Toate acestea au făcut ca la data de 28.06.1979, să se procedeze la o nouă recrutare a pârâtului, sub același nume conspirativ, în scopul rezolvării unor sarcini în problema afro-asiatică. La aceeași dată a semnat angajament olograf.
În legătură cu cele afirmate, potrivit cadrului legal, pentru reținerea calității de colaborator al Securității este necesar doar ca materialele probatorii de tipul celor arătate în textele de lege, să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Deci, reținerea calității de colaborator este legată de furnizarea unor informații de natura celor impuse de legiuitor. Aceasta și pentru că art. 2 lit. b din norma citată nu condiționează în nici un fel cadrul în care să se desfășoare activitatea de transmitere de informații și, unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă. În concluzie, inexistența unor documente de tipul notelor informative olografe nu are relevanță în reținerea acestei calități.
În concluzie, solicită să se constate existența calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul, analizând relevanța în lumina prevederilor art. 2 lit. b din nr.OUG 24/2008 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, a materialelor fumizate de domnia sa în perioada colaborării cu organele de securitate. Astfel, norma citată impune îndeplinirea următoarelor condiții pentru a se putea reține calitatea invocată:
1. Informațiile furnizate Securității, indiferent sub ce formă, să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.
Faptul că pârâtul a relatat date de valoare pentru Securitate, este confirmat, pentru a doua perioadă de colaborare, de existența recompenselor anuale, astfel fiind chitanțele olografe din 1980 prin care confirmă primirea sumei de 300 lei, din 1981, când primește 200 lei, respectiv din ultimul an de colaborare, 1982, când a primit 300 lei. Astfel, în prima perioadă de colaborare, 1978-1979, sursa "AMIRA", fiind instruit să monitorizeze activitatea colegilor de armată, și-a adus aportul "Ia obținerea unui număr M de informații de primă sesizare și la elucidarea unor semnalări în rândul colegilor săi. În baza celor semnalate /./ a fost îndepărtat din obiectiv și mutat intr-o unitate de construcții sold. GH. semnalat că în viața civilă a avut în anturajul său mai mulți cetățeni străini". Ca bonus, a furnizat "mult material informativ cu aspecte din afara unității noastre". pârâtului nu au rămas fără urmări, fiind "exploatate atât pe linie de comandă, cât și de alte organe ale Ministerului d e Interne. De asemenea a fost folosit și în <PAUL> pentru elucidarea unor probleme". Referitor la cea de-a doua perioadă de colaborare, 1979-1982, reinstruit cu sarcini pentru a semnala: "fapte și fenomene care pun în pericol securitatea statului; persoane care audiază și colportează știri transmise de posturile de radio capitaliste desprinse pe linia acțiunii <ETERUL>; persoane pretabile la acțiuni de dezordine, protestatare, nemulțumite //; cadre militare, membri acestora de familie, alte categorii de persoane semnalate cu intenții de evaziune", activitatea informativă arată că:
- În primul an de la data reintroducerii în rețeaua informativă a fumizat 12 note informative care s-au exploatat astfel: 3 - la buletin; 6 - de către organele CI; 1 - Ia informarea altor organe și 2 despre persoane luate în studiu pentru recrutare". Printre acestea, a relatat informații despre o persoană aflată în atenția Direcției a III-a, precum și despre o candidată la recrutare.
- Activitatea din cel de-al doilea an de colaborare se rezumă la "furnizarea a 12 informații exploatate în totalitate pe linia organelor de contrainformații militare". Dintre acestea, relevante sunt cele referitoare la "intențiile de evaziune", precum și "concepțiile și comportarea negativă" ale unui cadru militar. În dosarul de urmărire informativă al acestei persoane, s-au identificat copii de pe materialele furnizate de pârât, confirmând cele sintetizate de ofițerii de Securitate. Astfel, a relatat despre comentariile acestui sergent major, sportiv la Clubul <Steaua> referitoare la viața în străinătate, semnalându-l că "a afirmat că la prima ieșire într-o țară occidentală, va rămâne acolo". Este bine cunoscut că încercarea de a părăsi țara era privită cu suspiciune de către organele în drept, pe motiv că prin aceste legături se destramă barierele informaționale controlate de partid. Într-o altă ocazie relatează Securității despre nemulțumirile "prietenului" său legate de "evoluția generală a sportului în România, de perspectivele desființării secției de natație de la Clubul <STEAUA> mai ales de faptul că la TV nu se mai dau emisiuni sportive", precum și că "este necăjit și de faptul că în ultima perioadă de timp este <blocat> neputând să participe la competiții in țări străine. EI s-a interesat peste tot, dar nu a reușit să afle motivul și presupune că l-a vorbit cineva de rău. Sursa prinzând momentul favorabil, conform discuțiilor anterioare, l-a întrebat de ce nu a rămas în.. maj. /./ a răspuns că pur și simplu la fața locului <nu i-a mai venit să rămână, n-a mai știut ce să facă>."
- În ultimul an de colaborare, activitatea de culegere de informații a pârâtului "a cunoscut îmbunătățiri cantitative și calitative: a furnizat 18 note informative, exploatate in cea mai M parte pe linia muncii organelor de contrainformații militare";
2. Informațiile prevăzute la punctul 1 să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Și această condiție este asigurată deoarece, pe de o parte, nu cade în sarcina probarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, ci, așa cum și textul de lege o arată, constatarea calității de colaborator al securității are loc atunci când persoana verificată, prin informațiile furnizate, a făcut posibilă suprimarea sau îngrădirea acestor drepturi. Cu toate acestea, in speța supusă judecății, nu se poate reține că furnizarea unor informații de asemenea natură nu a fost făcută conștient, având reprezentarea clară a faptului că relatări ca cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări. Astfel, chiar ofițerii de securitate consemnează că, urmare a informațiilor furnizate de pârât un militar in termen a fost mutat intr-o unitate de construcții și nu in ultimul rând, urmare a altor semnalări nevinovate, un sportiv al Clubului <STEAUA> "a fost avizat negativ pentru călătoriile in străinătate și s-a propus organelor de comandă să fie trecut in rezervă. Acest fapt s-a realizat la data de 21.12.1984, dată de la care nu se mai cunoaște unde activează". În concluzie, informațiile furnizate de pârât au îngrădit dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, dreptul la liberă circulație prevăzut de art. 12 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, precum și dreptul la viață privată prevăzut de art.17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe conținutul articolelor: art. 3 lit. z, art. 2 lit. b), art. 33 alin. 1, art. 8. a), art. 11 alin. 1 ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2008privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității,aprobată cu modificări și completări prin Legea 293/2008, coroborate cu art. 31 alin. 2, art. 35 alin. 5,. a din Regulamentul de Organizare și funcționare al adoptat prin Hotărârea nr. 2/2008, precum și pe dispozițiile art.112 al Codului d e Procedură Civilă.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosarul cauzei Nota de Constatare nr. S/DI/I/2182 din 29.08.2008, aprobată de Colegiul CNSAS; R 93946 (cota CNSAS), integral; I - (cota ), 1, 18, 30; Cererea de verificare nr. 320/07 din 25.01.2007 adresată CNSAS de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989; Adresele de verificare nr.S/5300//01.02.2007, transmise de către foștii deținători de arhivă (, E, ); adresele de răspuns transmise de foștii deținători de arhivă cu numerele S/-/12.06.2007; S/-/30.03.2007; S/14604/20.02.2007; A/S 63/19.03.2007.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare în cauză.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, constând în documentația menționată.
Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal s-a constatat legal sesizată și competentă material să soluționeze prezenta contestație, date fiind prev.art.3 cod pr.civ. și ale OUG 24/2008.
Verificând actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază că prezenta acțiune este fondată, pentru următoarele considerente:
Mai întâi, Curtea consideră necesar a efectua câteva aprecieri cu caracter general, de natură să pună în lumină rațiunea adoptării legislației privind accesul la propriu dosar și deconspirarea Securității, precum și consecințele hotărârilor judecătorești pronunțate în urma parcurgerii procedurilor prevăzute de OUG 24/2008, aprobată cu modificări prin Lg.nr.293/2008.
În acest sens, trebuie observat că în preambulul OUG 24/2008, aprobată cu modificări prin Lg.293/2008, se relevă că "în perioada de dictatură comunistă, cuprinsă între 6 martie 1945 - 22 1989, puterea comunistă a exercitat, în special prin organele securității statului, parte a poliției politice, o permanentă teroare împotriva cetățenilor țării, drepturilor și libertăților lor fundamentale".
Din analiza preambulului și a prevederilor OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității aprobată cu modificări prin Lg.293/2008, rezultă, fără echivoc, că rațiunea adoptării acestui act normativ derivă din necesitatea cunoașterii de către membrii unei societăți postcomuniste a fostului regim totalitar, depășiri nivelului organizatoric, intelectual și moral impus de un sistem caracterizat prin structuri și moduri de gândire inadecvate, respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, creării unei culturi politice autentice și a unei societăți civilizate, verificării a posteriori a comportamentului persoanelor care, în prezent, candidează pentru sau după caz, ocupă demnități ori funcții publice (aflându-se în situații de a fi garanții Constituției și ai democrației) sau dețin titluri care implică o dimensiune morală primordială, legea neavând un scop punitiv și neinstituind, per se, o responsabilitate penală a celor în privința cărora se va constata că au fost lucrători sau colaboratori ai Securității. Totodată, reglementarea în discuție contribuie la o mai bună înțelegere a prezentului și la o proiectare adecvată a viitorului societății românești.
În esență, sub aspectul care interesează în cauză, OUG 24/2008, aprobată cu modificări prin Lg.293/2008, urmărește scopul de deconspirare, indicat în preambul, a persoanelor care au contribuit la instrumentarea dosarului întocmit de Securitate, sau au efectuat activitățile prevăzute de actul normativ, prin consemnarea publică - publicarea în Monitorul Oficial al României Partea III-a, și punerea la dispoziția mijloacelor de informare în masă de către reclamantul, în temeiul art.12 alin.1 din ordonanță, a celor care ocupă demnitățile sau funcțiile enumerate în art.3, precum și a celor care își manifestă intenția de a candida pentru alegerea sau numirea în aceste demnități sau funcții publice, actul normativ antrenând doar eventuale consecințe de ordin moral în privința celor care au încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale altora în perioada dictaturii comuniste.
Prin urmare, rolul instanței judecătorești învestită cu soluționarea unei acțiuni în constatarea calității de lucrător sau după caz, colaborator al Securității, nu este acela de a stabili vinovații sau de a le comensura, de a aplica pedepse și de a le individualiza, instanța nerealizând o justiție retributivă, ci de a verifica, pe baza copiilor certificate de pe documentele aflate în arhiva reclamantului și eventual, a altor probe, întrunirea cumulativă a condițiilor prevăzute de lege pentru existența calității în discuție, rațiunea legii și rolul instanței fiind în acord cu principiile stabilite atât prin Rezoluția Adunării a Consiliului Europei nr.1096/1996 privind demantelarea fostelor regimuri comuniste, cât și prin jurisprudența CEDO, ca expresie a celor mai înalte idei despre justiție și echitate ( a se vedea hotărârea de M Cameră pronunțată la data de 16.03.2006 în cauza Zdanoka contra Letoniei; decizia de inadmisibilitate din 22.11.2001 în cauza Knauth contra Germaniei).
Pe fondul cauzei, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că, în urma cererii Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989, pârâtul a fost supus verificărilor sub aspectul colaborării sale cu fosta Securitate. Urmare a acestor verificări, reclamantul a întocmit nota de constatare indicată, în temeiul căreia a sesizat instanța cu prezenta acțiune, depunând la dosar înscrisurile identificate în arhiva ce a aparținut fostei Securități, referitoare la pârât.
Condițiile pentru ca o persoană să poată fi considerată colaborator al poliției politice comuniste, prev. de art.5 alin.3 din Legea nr.187/1999, sunt aproape identice cu cele prevăzute de art.2 lit.b din OUG nr.24/2008, respectiv:
- furnizarea sau înlesnirea transmiterii de informații;
- prin acele informații să se denunțe activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist;
- furnizarea sau înlesnirea transmiterii informațiilor să fi fost de natură să aducă atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Sub aspectul primelor două condiții evocate, se constată în speță, faptul că pârâtul a furnizat și transmis informații atât în prima perioadă de colaborare, 1978-1979, când și-a adus aportul "Ia obținerea unui număr M de informații de primă sesizare și la elucidarea unor semnalări în rândul colegilor săi. Ca bonus, a furnizat "mult material informativ cu aspecte din afara unității noastre". pârâtului nu au rămas fără urmări, fiind "exploatate atât pe linie de comandă, cât și de alte organe ale Ministerului d e Interne. De asemenea a fost folosit și în <PAUL> pentru elucidarea unor probleme".
De asemenea, el a furnizat informații și în cea de-a doua perioadă de colaborare, 1979-1982, fiind reinstruit cu sarcini pentru a semnala: "fapte și fenomene care pun în pericol securitatea statului; persoane care audiază și colportează știri transmise de posturile de radio capitaliste desprinse pe linia acțiunii <ETERUL>; persoane pretabile la acțiuni de dezordine, protestatare, nemulțumite //; cadre militare, membri acestora de familie, alte categorii de persoane semnalate cu intenții de evaziune".
Din actele depuse la dosar, rezultă că în primul an de la data reintroducerii în rețeaua informativă a fumizat 12 note informative care s-au exploatat astfel: 3 - la buletin; 6 - de către organele CI; 1 - Ia informarea altor organe și 2 despre persoane luate în studiu pentru recrutare". Printre acestea, a relatat informații despre o persoană aflată în atenția Direcției a III-a, precum și despre o candidată la recrutare.
Activitatea din cel de-al doilea an de colaborare se rezumă la "furnizarea a 12 informații exploatate în totalitate pe linia organelor de contrainformații militare".
Sub aspectul celei de-a treia condiții enunțate, Curtea observă că interpretările gramaticală, logico - sistematică și teleologică ale prevederilor legale anterior indicate, conduc la concluzia certă că nu este necesar, pentru ca o persoană să fie încadrată în categoria colaboratorilor poliției politice, ca activitatea acesteia să fie adus efectiv atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, fiind suficient ca ea să fi fost îndreptată împotriva acestor drepturi și libertăți și să fi fost de natură, aptă să le aducă atingere.
Cu toate acestea, activitatea concretă a pârâtului, astfel cum rezultă din materialul probator exprimat, descrisă anterior, a determinat mutarea un militar in termen intr-o unitate de construcții și nu in ultimul rând, avizarea negativă pentru călătoriile in străinătate și propunerea organelor de comandă a teecerii in rezervă, a unui sportiv al Clubului <STEAUA>. Acest fapt s-a realizat la data de 21.12.1984, dată de la care nu s-a mai cunoscut unde activează". În concluzie, informațiile furnizate de pârât au îngrădit dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, dreptul la liberă circulație prevăzut de art. 12 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, precum și dreptul la viață privată prevăzut de art.17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.
Așadar, fiind îndeplinite toate condițiile legale evocate anterior, Curtea apreciază că prezenta acțiune este întemeiată, urmând aoa dmite, în temeiul art.11 rap.la art.2 lit.b din OUG 24/2008, va admite acțiunea și va constata calitatea de colaborator al Securității în privința pârâtului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în B,--57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în B,-,.2,.2,.1,.46, sector 1.
Constată existența calității de colaborator al Securității în privința pârâtului.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28.10.2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.
Tehnodact. /
4 ex./18.03.2010
Președinte:Hortolomei VictorJudecători:Hortolomei Victor
