Anulare act administrativ . Sentința 36/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA NR. 36
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2008
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Alina Răescu JUDECĂTOR
- - - - JUDECĂTOR
GREFIER - - -
XXX
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamanta - SRL C în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal s-a prezentat avocat pentru reclamanta - SRL C, lipsind pârâta AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei de către grefier după care,
Curtea pune în discuție excepția informității cererii de chemare în judecată invocată de pârâtă în întâmpinare, unește excepția cu fondul și acordă cuvântul părții prezente.
Avocat pentru reclamanta - SRL C solicită respingerea excepției invocate. Pe fond solicită admiterea cererii așa cum a fost precizată în sensul suspendării plății redevenței asupra terenurilor concesionate și restituirii sumei plătite cu titlu de redevență. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra acțiunii de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 4.10.2006, reclamanta - SRL Cac hemat în judecată pe pârâta Agenția Domeniilor Statului B pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună suspendarea obligației de plată a redevenței rezultată din contractul de concesiune nr. 15 din 16.11.2005 intervenit între părți.
Prin contractul de concesiune respectiv reclamanta a preluat în administrate și folosință de la pârâtă suprafața de 3395,44 ha, cu obligația de a achita o redevență în echivalent în lei a 445 Kg.
Reclamanta și-a achitat la zi obligațiile, însă datorită forței majore din luna aprilie 2006 (inundații), s-a aflat în imposibilitatea de a desfășura activitate comercială la capacitatea maximă și de a achita astfel redevența la care a fost obligat.
Deși reclamanta a formulat numeroase adrese și a purtat corespondență cu pârâta prin care i-a adus la cunoștință acesteia situația și a solicitat să dea dovadă de înțelegere și să dispună suspendarea plății redevenței, nu a primit nici un răspuns.
În acest sens reclamanta a obținut certificate de atestare a forței majore emise de
A solicitat reclamanta admiterea acțiunii, având în vedere reaua-credință a pârâtei, suspendarea plății redevenței până la data încetării cazului de forță majoră.
În drept, s-au invocat prevederile Legii nr. 554/2004, Legii nr. 192/2001, republicată.
În dovedirea acțiunii s-au depus: copie de pe contractul de concesiune nr. 15/2005 de pe procesul verbal d e primire predare din 21.12.2005, de pe certificatul de atestare a forței majore, de pe adresa nr. 49/15.03.2006, nr. 61/2006, de pe notificarea nr. 60/27.03.2006, de pe procesul verbal din 19.06.2006.
În cauză a fost depusă întâmpinare de către pârâtă prin care s-a invocat excepția necompetenței materiale funcționale a Tribunalului Dolj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal și excepția informității cererii de chemare în judecată.
Instanța din oficiu, a ridicat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Dolj.
Prin sentința nr. 1399/10.11.2006 Tribunalul Dolj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL CRAIOVA - Secția Contencios Administrativ și Fiscal având în vedere dispoz. art. 10 din Legea nr. 554/2004 în conformitate cu care Curtea de Apel judecă în primă instanță procesele și cererile în materia contenciosului administrativ privind actele autorităților și instituțiilor centrale, iar pârâta se înscrie în această categorie.
Pe rolul Curții de APEL CRAIOVA cauza a fost înregistrată sub nr-.
La data de 29.06.2007 reclamanta a formulat precizare a acțiunii inițiale arătând că solicită exonerarea de plata redevenței contractuale pentru întreaga perioadă de producere a efectelor calamității - forță majoră și obligarea pârâtei la restituirea sumei de 48.969.968 lei ce reprezintă plata redevenței conform contractului de concesiune nr. 15/2005.
A precizat reclamanta că această sumă reprezintă plata anticipată redevență, iar, în condițiile în care, din cauza forței majore nu s-au putut utiliza terenurile concesionate, această redevență plătită anticipat trebuie restituită.
Au fost anexate: ordinul de plată doveditor al plății redevenței, nota de constatare emisă de ADS; proces verbal de predare-primire din 21.12.2005, adresa nr.6280/25.05.2007, emisă de, caiet de sarcini privind concesionarea suprafeței de teren, contract de concesiune.
La data de 24.08.2007, pârâta ADS a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii precizate.
În motivare pârâta a arătat că, în raport de precizarea acțiunii, obiectul acesteia se schimbă în raport de noul obiect - acțiune în pretenții, pârâta a invocat excepția de necompetență materială a Curții de APEL CRAIOVA - Secția CAF.
Astfel, având în vedere că acțiunea promovată izvorăște din contractul de concesiune, conform cap. II din acest contract și caracterului comercial al contractului, competența de soluționare aparține Tribunalului București Secția a VI-a Comercială.
De asemenea, au fost invocate excepția insuficienței timbrării, în raport de cuantumul pretențiilor formulate, excepția prematurității formulării petitului acțiunii în pretenții, întrucât nu a fost parcursă procedura concilierii și excepția informității cererii de chemare în judecată, întrucât nu este precizat temeiul de drept al acțiunii.
Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că acțiunea este nefondată din următoarele considerente:
ADS a încheiat, în baza prerogativelor conferite de Legea nr.268/2001 și de HG 626/2001, contractul de concesiune nr.15/16.11.2005 cu reclamanta.
Conform art.53 din contract, reclamanta avea obligația să achite redevența în tranșe trimestriale.
Conform art.8.1 din contract, scrisoarea de garanție bancară emisă de, depusă de reclamantă pentru participarea la licitația publică cu strigare, a fost transformară în nr.3/14.11.2005, constituindu-se în plata anticipată a redevenței pentru primul an de concesionare.
În ceea ce privește forța majoră invocată de către reclamantă, pârâta a arătat că evenimentul invocat nu îndeplinește condițiile pentru a fi calificat ca fiind forță majoră.
Astfel, forța majoră presupune o imprevizibilitate cu caracter obiectiv și absolut, iar posibilitatea de a prevedea producerea unui anumit eveniment, se apreciază ca o culpă a debitorului, întrucât, deși putea, nu a prevăzut că acel eveniment se va produce. Posibilitatea de a prevedea producerea unui anumit eveniment se apreciază în mod obiectiv, luându-se ca etalon prudența și diligența unei persoane ce depune toată grija de care este capabil un om în activitatea sa.
În cauză, Tribunalul a considerat că nu este necesară întrunirea cumulativă a tuturor condițiilor expuse anterior.
Chiar în cazul apariției forței majore, concesionarul nu putea fi apărat de răspunderea contractuală, forța majoră nu ar fi stins obligația de plată.
Invocarea stării de calamitate, așa cum a fost stabilită de HG 446/2005 nu se poate reține, întrucât, potrivit art.5 alin.1 din Legea nr.381/2002, plata despăgubirii se efectuează numai pentru culturile agricole care au fost asigurate de către societățile de asigurare-reasigurare, întrucât concesionarul avea obligația contractuală de a-și asigura cultura și nu și-a îndeplinit-o, pârâta a arătat că societatea nu este exonerată de plata redevenței.
Au fost anexate: hotărârea nr.22/09.11.2006 a ADS, notă de reformare și decizie privind solicitarea reclamantei de scutire la plata redevenței.
Prin precizarea depusă la data de 14.09.2007, reclamanta a arătat că solicită exonerarea de la plata redevenței pe o perioadă de 3 ani (2006 - 2008).
În motivare reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâta contractul de concesiune nr.15/16.11.2005, prin care a preluat în exploatare un teren agricol în suprafață de 3.395,44 ha. În februarie 2006 au fost puși în posesie, însă nu pe toată suprafața concesionată, conform procesului verbal de punere în posesie.
În data de 24.04.2007, în zona respectivă au intervenit inundațiile, fapt de notorietate, ceea ce a făcut ca starea solului, degradată deja anterior, s-a accentuat.
Reclamanta a mai învederat faptul că a obținut certificatul de atestare a forței majore emis de Camera de Comerț și Industrie Oltenia la 25.08.2006.
S-a solicitat, totodată, de către reclamantă suspendarea executării obligației de plată a redevenței până la soluționarea irevocabilă a cauzei prezente.
Au fost anexate polițe de asigurare a culturilor agricole seriile - nr.-/31.10.2005 și seria - nr.-/28.11.2005.
În raport de precizarea formulată la data de 15.10.2007, pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, pe cale de excepție, ca fiind inadmisibilă, având în vedere că, prin obiectul cererii, se tinde la a se suspenda clauzele unui contract de concesiune, ceea ce ar duce la depășirea atribuțiilor puterii judecătorești. Aceasta deoarece orice modificare a contractului de concesiune se poate realiza numai prin acordul părților contractante.
Pârâta a învederat și faptul că reclamanta a mai solicitat, pe cale de ordonanță președințială, suspendarea plății redevenței, iar prin hotărârea pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr- a fost respinsă cererea sa.
Au mai fost depuse facturi fiscale.
Prin încheierea de ședință de la data de 19.10.2007 a fost admisă cererea de suspendare a executării obligației de plată a redevenței până la soluționarea cauzei definitiv și irevocabil.
Pentru a se pronunța astfel, Curtea a reținut următoarele:
Conform art. 15 alin.1 din Legea nr. 554/2004 suspendarea executării unui act administrativ unilateral poate fi dispusă în cazuri bine justificate, pentru prevenirea unei pagube iminente, de către instanța sesizată cu anularea, în tot sau în parte, a actului atacat.
Deși actul administrativ care face obiectul litigiului îl constituie un contract de concesiune, mai exact imposibilitatea uneia dintre părți de a executa obligațiile contractuale de exploatare a bunului și de plată a redevenței, dispoz. art. 15 devin incidente prin prisma faptului că, deși se găsesc în litigiu cu privire la aceste aspecte, una dintre părțile contractante, respectiv pârâta ADS B, a procedat unilateral la emiterea Ordinului nr. 60513/24.08.2007 prin care dispune înființarea popririi asupra oricăror sume prezente și viitoare existente în conturile societății reclamante. Ulterior, la data de 27.08.2007 pârâta ADS Bae mis Somație de plată a sumei de 714.367,54 RON reprezentând redevența neachitată și penalități, conform contractului de concesiune nr. 15/16.11.2005.
În consecință, existând un caz bine justificat dar și iminența producerii unei pagube - indisponibilizarea sumelor de bani aflate în conturile societății, cu consecința încetării de plăți cu destinația de drepturi salariale, inclusiv obligații bugetare aferente acestora - ambele având ca izvor actele unilaterale ale pârâtei, cererea reclamantei privind suspendarea executării obligației de plată a redevenței pe perioada desfășurării litigiului, este întemeiată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Între reclamantă și pârâtă a fost încheiat contractul de concesiune nr.15/16.11.2005, prin care s-a transmis dreptul și obligația de exploatare a terenului cu destinație agricolă în suprafață totală de 3395,44 ha către reclamanta -" SRL (fila 5).
Conform procesului verbal de predare-primire din data de 21.12.2005, s-a predat efectiv reclamantei (fila 53) suprafața de 1395,44 ha teren agricol și 142,75 ha teren neagricol.
În procesul verbal de predare-primire din 21.12.2005 se specifică faptul că din totalul suprafeței de teren care face obiectul contractului de concesiune, suprafața de 2000 ha este cultivată de -
Conform notei de constatare nr.492/14.04.2006, încheiată de ADS - Biroul de Agricolă D, se reține că, în urma evaluării stării terenurilor concesionate de societate, s-au constatat următoarele: pe o suprafață de 2000 ha există culturi înființate de către. " și preluate de -" "SRL, în baza contractului de concesiune nr.15/16.11.2005; pe o suprafață de 780 ha sunt terenuri pregătite în vederea însămânțării, iar pe o suprafață de 1300 ha terenurile sunt acoperite de apă, ca urmare a infiltrațiilor și precipitațiilor abundente căzute în toamna anului 2005 și în primăvara anului 2006.
Pe aceste terenuri, acolo unde au fost înființate culturi în anul 2005, stratul de apă măsoară o adâncime de 15- 20 cm.
Ulterior încheierii contractului de concesiune în data de 16.11.2005 și respectiv punerii în posesie din data de 02.02.2006 (fila 98) a intervenit calamitarea suprafeței de teren, începând cu luna martie 2006.
Această stare de fapt este dovedită de către reclamantă prin depunerea certificatului de atestare a cauzei de forță majoră nr.3046/25.08.2006, emis de Camera de Comerț și Industrie "Oltenia", fiind totodată și un fapt de notorietate.
Se reține astfel că, urmare a fenomenelor meteorologice din perioada aprilie - mai 2006, s-a emis HG 828/28.06.2006, privind declararea stării de calamitate naturală în agricultură pentru culturile însămânțate în toamna anului 2005 și în primăvara anului 2006, fiind inclus aici și Județul D, ca zonă calamitată (art.14 din Legea nr.381/2002).
Având în vedere că atât prin HG nr.828/2006, cât și prin certificatulnr.3046/25.08.2006 s-a constatat starea de calamitate naturală determinată de un eveniment de forță majoră, așa cum este acesta definit și în art.1,2 din legea 381/2002 și HG nr.446/2005, nu pot fi primite apărările pârâtei invocate prin întâmpinare, în sensul că nu există un caz de forță majoră.
Astfel, având în vedere prevederile contractului de concesiune, respectiv art.12.2 și art.12.4, în conformitate cu care în cazul în care una din părțile semnatare este împiedicată să-și îndeplinească întocmai obligațiile asumate prin contract, ca urmare a unui eveniment de forță majoră, după îndeplinirea obligației de a comunica acest fapt celeilalte părți, partea astfel afectată este exonerată de orice răspundere.
Întrucât în cauză reclamanta a făcut dovada că este exonerată de obligațiile ce-i revin conform contractului de concesiune, pentru anul 2006, va fi admisă în parte acțiunea precizată de către reclamantă și va fi exonerată reclamanta -""SRL C de plata redevenței stabilite prin contractul de concesiune pentru perioada aprilie 2006 (data la care a intervenit cazul de forță majoră) și până la sfârșitul anului 2006. Se reține astfel că, pentru restul perioadei solicitate de către reclamantă, aceasta nu a făcut dovada, prin nici un mijloc de probă, că efectele cazului de forță majoră ar fi continuat în cursul celor 2 ani. Respectiv reclamanta nu a făcut dovada că a fost în imposibilitate de a-și îndeplini obligațiile ce-i revin conform contractului de concesiune prin menținerea efectelor cazului fortuit ( a inundațiilor) intervenit.
De asemenea, se va dispune restituirea sumelor încasate cu titlu de redevență de către pârâtă în această perioadă, având în vedere că, în conformitate cu art.5.3 din contractul de concesiune reclamanta avea obligația de a achita redevența în schimbul exploatării terenului agricol. Întrucât, așa cum s-a reținut anterior, reclamanta a fost împiedicată, dintr-un caz de forță majoră, de a exploata terenul ce face obiectul contractului de concesiune încă de la data la care a fost pusă în posesie cu acest teren, aceasta nu datorează redevența. Aceasta cu atât mai mult cu cât nu s-a putut încheia o asigurare pentru cultura în cauză, având în vedere că nu exista o astfel de cultură la data punerii în posesie, aceasta fiind și data la care ar fi trebuit încheiată asigurarea.
Va fi respinsă ca nefondată excepția insuficienței timbrării, având în vedere că prin chitanța anexată la fila 70 s-a făcut dovada achitării acesteia.
De asemenea va fi respinsă și excepția privind informitatea cererii de chemare în judecată, având în vedere că lipsa temeiului de drept nu duce la anularea acesta ca fiind informă.Această omisiune nu este prevăzută sub sancțiunea nulității cererii de chemare în judecată.
Este nefondată și excepția privind prematuritatea formulării cererii avînd ca obiect restituirea redevenței încasate necuvenit, avînd în vedere că nu sunt aplicabile în cazză dispozițiile art. 720/1C. ci dispozițiile legii speciale, Lg. Nr 554/2004 care în art. 7 alin. 6 prevede faptul că plângerea prealabilă în cazul acțiunilor care au ca obiect contractele administrative are semnificația concilierii.
În temeiul art.274 Cod pr. civilă, va fi obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 377 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea precizată la data de 29.06.2007, formulată de reclamanta - SRL C, cu sediul în C,-, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI, cu sediul în B, sector 1, nr.43.
Exonerează reclamanta -""SRL C de plata redevenței stabilite prin contractul de concesiune încheiat între reclamantă și Agenția Domeniilor Statului pentru perioada aprilie 2006 - 31 decembrie 2006.
Dispune restituirea sumelor încasate cu titlu de redevență în această perioadă.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 377 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs, în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Februarie 2008.
PREȘEDINTE: Alina Răescu | JUDECĂTOR 2: Elena Canțăr |
Grefier, |
Red.jud.
/ 4 ex
Jud.fond.
Președinte:Alina RăescuJudecători:Alina Răescu, Elena Canțăr
