Anulare act administrativ . Sentința 3846/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă nr.3846
Ședința publică de la 11.11.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Hortolomei Victor
GREFIER - - -
...
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de pe reclamanta în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL TURISMULUI, având ca obiect "anulare act administrativ".
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamanta, personal și asistată de avocat și pârâtul MINISTERUL TURISMULUI, prin consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Pârâtul, prin reprezentant, depune la dosar documentația care a stat la baza emiterii nr.386/24.04.2009 și apoi comunică reclamantei, prin avocat, un exemplar al acesteia.
Curtea invocă din oficiu excepția necompetenței materiale, avânt în vedere că litigiul privește un Ordin prin care se modifică un raport de muncă, reclamantul nefiind funcționar public. Acordă cuvântul asupra excepției invocate.
Avocatul reclamantei consideră că Ordinul este un act administrativ individual. Confirmă că reclamanta nu este funcționar public.
Pârâtul, prin reprezentant, consideră că Ordinul este un act administrativ.
Avocatul reclamantei depune note scrise și apoi comunică reprezentantului pârâtului un exemplar al acestora.
Curtea reține cauza spre soluționare asupra excepției necompetenței materiale.
CURTEA,
Asupra cauzei prezente:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. menționat, reclamanta a chemat în judecată pârâtul Ministerul Turismului, solicitând anularea în tot a Ordinului Ministrului Turismului nr.386/24.04.2009, în temeiul art.8 al.1 din Legea nr.554/2004; punerea în aplicare a contractului individual de muncă nr.88/27.06.2007; despăgubiri în valoare de 50.000 euro reprezentând daune materiale și morale; suspendarea efectelor MO nr.386/24.04.2009 până la soluționarea pe fond a cauzei, în temeiul art.15 al.1 din Legea nr.554/2004.
În fapt, a arătat că, în luna iunie 2007, Ministerul pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberare (în continuare ) a organizat un concurs pentru ocuparea, printre altele, a 2 posturi vacante de referent de specialitate gradul IV, pentru biroul de la - SUA.
După promovarea concursului reclamanta a încheiat contractul individual de muncă, semnat și înregistrat sub nr.88/27.06.2007, în următoarele condiții:
- obiectul contractului potrivit fisei postului, parte integrantă din contract (lit. B): referent de specialitate gradul IV;
- durata contractului: nedeterminată, cu începerea activității la data de 27.06.2007;
- locul de muncă: Direcția Generală de Promovare Turistică, Compartimentul promovare, Reprezentante străinătate - Reprezentanta din ;
La aceiași dată, în baza art. 12 alin. 1 din Legea 53/2003, a fost semnat Ordinul nr. 576 prin care a fost încadrată în muncă potrivit contractului semnat de ambele părți.
Și-a desfășurat activitatea potrivit fisei postului, reușind să ducă la îndeplinire cu succes multe acțiuni de promovare a României atât în SUA, cât și în Canada, astfel cum reiese din Fișa de evaluare aferentă perioadei 1 ianuarie - 31 decembrie 2008, precum și din evaluările ce pot fi făcute de diversele Agenții partenere.
În data de 02.02.2009 a fost emis ordinul 114 al Ministerului Turismului (înființat prin HG 1719 din 30.12.2008), prin care s-a dispus preluarea sa în cadrul noului minister. Preluarea a fost realizată avându-se în vedere că face parte din personalul contractual al ministerului, angajat în baza unui contractului individual de munca semnat si înregistrat în anul 2006.
In data de 23.04.2009 i-a fost trimis un memorandum intern, cu nr.1702, care avea ca tema "rechemare a doamnei [. ] pentru a-și desfășura activitatea la sediul instituției pe o durată nedeterminată". In următoarea zi, Ministrul Turismului a semnat Ordinul nr.386 prin care se aproba "rechemare a la Bad oamnei [. ] pe o perioadă nedeterminată începând cu data de 1 mai 2009", fiind pusă în situația de a părasi teritoriul SUA în 6 zile, asta cu toate că a anunțat că măsura luată de minister este intempestivă.
A depus o contestație împotriva deciziei de rechemare, prin care a solicitat "anularea 386/24.04.2009". În subsidiar a cerut decalarea datei de prezentare în
Răspunsul Direcției Juridice din cadrul Ministerului Turismului a fost unul incoerent si neargumentat în fapt și în drept.
Emiterea Ordinului 386 din 24.04.2009 trebuia să aibă la bază tot dispozițiile Codului Muncii, așa cum Ordinul 576 din 27.06.2007 s-a bazat pe dispozițiile art. 12 alin. 1 din Legea 53/2003 - Codul Muncii.
Emiterea în mod legal a Ordinului 386, având în vedere realități eventuale, trebuia să se bazeze pe dispozițiile art. 65 din Codul Muncii, privitoare la concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului.
Art.65 are în vedere o desființare a locului de muncă în mod efectiv și să aibă o cauză reală și serioasă. Trebuiau să fie incidente condițiile de aplicabilitate a dispozițiilor art. 65 alin.1.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Legii nr.554/2004 și Legea nr.53/2003.
A depus înscrisuri în susținere.
Pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii și depunând actele care au stat la baza actului contestat.
La termenul din data de 11.11.2009, Curtea a pus în discuția părților excepția necompetenței materiale de soluționare a cauzei, ca urmare a faptului că reclamanta nu este un funcționar public, ci salariat în virtutea unui raport de muncă.
Soluționând cu prioritate, conform art.137 Cod procedură civilă, excepția de necompetență materială, absolută, de procedură și dilatorie, invocată, Curtea o apreciază ca fiind întemeiată, deoarece potrivit art.281 din Codul Muncii (Legea nr.53/2003), jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale de muncă.
Din chiar cererea reclamantei rezultă că ordinul contestat i-a modificat contractul individual de muncă nr.88/27.06.2007, reclamanta fiind salariată în virtutea acestui contract și nu funcționar public.
Așadar, devin incidente prevederile legale menționate, litigiul prezent fiind unul de dreptul muncii.
Conform art.284 Codul Muncii, competența materială de încadrare a conflictelor de muncă se stabilește conform Codului d e procedură civilă, care prin art.2 al.1 lit.c, o atribuie tribunalelor.
În consecință, Curtea va admite excepția și va dispune declinarea competenței materiale în favoarea Tribunalului București - Secția de Litigii de Muncă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale.
Declină competența de soluționare a cauzei formulată de pe reclamanta, domiciliată în-, sector 3, B la, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL TURISMULUI, cu sediul în B,. nr.38, sector 1, în favoarea Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11.11.2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.
Tehnodact.
2 ex./25.03.2010
Președinte:Hortolomei VictorJudecători:Hortolomei Victor
