Anulare act administrativ . Sentința 387/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 21.04.2009
SENTINȚA CIVILĂ NR.387
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 23.11.2009
PREȘEDINTE: Adina Pokker
GREFIER:- -
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul CONSILIUL LOCAL în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ B, având ca obiect anulare act administrativ.
Dată fără citarea părților.
dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la termenul din 16.11.2009, potrivit căreia instanța a amânat pronunțarea cauzei la 23.11.2009, parte integrantă din prezenta hotărâre.
Se constată că s-a depus la dosar prin registratura instanței la data de 19.11.2009 concluzii scrise din partea pârâtei.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr- la data de 21.04.2009, reclamantul CONSILIUL LOCAL, județul C-S în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ Bas olicitat anularea deciziei nr.4742/20.02.2009 emisă de pârâtă și suspendarea executării deciziei până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei cu exonerarea reclamantului de la restituirea sumei de 110.171,21 lei.
În motivarea acțiunii se arată că prin decizia atacată i se impută suma de 110.171,21 lei acordată ca sprijin pe suprafața de teren aferentă anului 2007, pe considerentul că reclamantul nu ar fi utilizat sumele respective pentru desfășurarea unei activități agricole.
Cronologic reclamantul arătă că la data de 15.05.2007 a depus la. cererea de acordare a plăților în cadrul schemelor de sprijin pe anul 2007 iar prin decizia nr.-/26.06.2008 i s-a acordat suma de 154.174,35 lei, sumă care urma să fie utilizată pentru valorificarea superioară a pășunilor permanente comunale.
Autoritatea județeană a pârâtei a precizat consiliilor locale care sunt măsurile ce trebuie luate pentru aducerea suprafețelor declarate ca pajiști permanente în parametrii deplini de eligibilitate iar pe baza acestor precizări reclamantul a executat lucrări de îndepărtare a vegetației de pe aceste suprafețe. Ulterior, pârâta a întocmit procesul verbal de constatare care are ca obiect verificarea condițiilor de legalitate și oportunitate privind acordarea sprijinului direct pe suprafață aferent anului 2007, prin care a reținut că reclamantul nu a desfășurat "activitate agricolă proprie" conform prevederilor art.6 alin.1 din Ordinul nr.704/2007.
Împotriva acestui proces verbal reclamantul a formulat contestație ce a fost respinsă prin decizia nr.4742/20.02.2009 fiind reținută aceeași motivație privind nedesfășurarea unei activități proprii agricole.
Reclamantul apreciază că temeiul legal reținut de pârâtă este eronat întrucât Ordinul invocat a fost abrogat prin Ordinul nr.246/23.04.2008 și în acest context nu se poate angaja răspunderea pe baza unui act normativ abrogat. Nici o prevedere a nr.OUG125/2006 nu impune consiliilor locale să desfășoare activitate agricolă proprie iar un ordin al ministrului nu poate adăuga la lege. Obligativitatea desfășurării unei activități agricole proprii reprezintă o condiție inclusă prin ordinul respectiv dar nu s-a explicat în ce constă această activitate. Pe de altă parte, conform art.5 alin.1 din nr.OUG125/2006 schema de plată unică pe suprafață consta în acordarea unei sume uniforme pe hectar, plătibilă o dată pe an, decuplată total de producție, suprafața agricolă eligibilă putând fi reprezentată și de pajiștile permanente - pășuni și fânețe ce reprezintă terenul utilizat pentru pășunatul animalelor sau pentru producerea de furaje.
Organul de control trebuia să se raporteze la dispozițiile art.2 lit. c) din Regulamentul nr.1782/2003 al Consiliului de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune care prevăd la noțiunea de activitate agricolă nu numai producția, creșterea sau cultura produselor agricole dar și menținerea terenurilor în condiții agricole și de mediu iar potrivit Ordinului nr.152/2004 activitatea agricolă este definită ca reprezentând și menținerea terenurilor în bună stare agricolă ori ambientală în conformitate cu reglementările europene.
Prin urmare, respectarea bunelor condiții agricole și de mediu este suficientă în conformitate cu prevederilor actelor legislative susmenționate, pentru dovedirea utilizării pajiștilor permanente de către orice producător agricol care depune cerere de plată, inclusiv de către consiliile locale. Prin respingerea contestației de către pe considerentul că utilizarea pășunilor pentru pășunatul animalelor aparținând cetățenilor din comună nu este o activitate eligibilă, deși reprezentanții au solicitat documente din care să rezulte că pășunatul este gratuit se ajunge în situația ca pârâta să-și invoce propria culpă în a imputa reclamantului sumele de bani pe care i le-a acordat pe baza propriilor criterii ce au fost respectate în totalitate de către acesta.
În drept s-au invocat dispozițiile art.218 Cod procedură fiscală și Legea nr.554/2004.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta a solicitat respingerea acțiunii atât în ceea ce privește anularea deciziei atacate cât și în privința cererii de suspendare.
Se arată astfel că decizia atacată este legală și temeinică întrucât așa cum rezultă din interpretarea coroborată a nr.OUG125/2006 și a Ordinului nr.704/2007, consiliile locale care administrează terenuri agricole pot primi subvenții pe suprafață din fonduri și de la bugetul de stat dacă respectă condițiile de îngrijire a solului și desfășoară propria activitate agricolă. Totodată consiliul local este obligat să desfășoare activității agricole proprii iar în urma controlului realizat s-a constatat că reclamantul nu a dovedit acest aspect motiv pentru care s-a întocmit procesul verbal de constatare nr.1964/27.01.2009, stabilindu-i-se un debit în sumă de 110.171,21 lei reprezentând cheltuială neeligibilă, prin aceasta înțelegându-se orice sumă plătită din bugetul general al Comunităților Europene, bugetele administrate de acestea ori în numele lor sau din bugetele din care provine cofinanțarea aferentă, sumă care a fost obținută sau utilizată cu nerespectarea prevederilor legale sau contractuale, indiferent de natura sau destinația acestora.
Referitor la cererea de suspendare a executării deciziei atacate pârâta arată că în cauză nu sunt întrunite cumulativ cele două cerințe esențiale ale suspendării actului administrativ referitoare la cazul bine justificat și la iminența unei pagube deoarece reclamantul nu face nici o probă din care să rezulte existența acestora iar pe de altă parte se impune stabilirea în sarcina reclamantului a unei cauțiuni conform art.4 alin.2 din nr.OUG79/2003 cu raportare la art.215 alin.2 Cod procedură fiscală.
La dosar s-au depus următoarele: acțiune, decizia nr.4742/20.02.2009, întâmpinare, împuternicire avocațială, proces verbal de constatare nr.1964/27.01.2009, chitanță pentru plata taxei de timbru, note scrise privind competența materială a instanței și motivarea cererii de suspendare, copie cerere formulată de reclamant pentru acordarea acestor plăți însoțită de acte doveditoare, nr.41/11.10.2008, proces verbal de recepție încheiat în 24.11.2008, adresa nr.22716/2009 emisă de, copii ordine de plată, concluzii scrise, note scrise cu privire la cuantumul cauțiunii, factura privind onorariul avocațial.
Analizând probatoriul administrat în cauză Curtea reține următoarele:
Ca urmare a cererii de plată pentru schemele de sprijin pe suprafața pentru anul 2007 depuse de reclamant la Centrul Județean C-S sub nr.70/15.05.2007, s-a emis decizia nr.-/26.06.2008 fiindu-i acordată suma de 110.171,21 lei pentru o suprafață determinată de 1530,19 hectare pășuni.
Ulterior, pârâta a procedat la verificarea condițiilor de eligibilitate prevăzute în nr.OUG125/2006 iar prin procesul verbal de constatare nr.1964/27.01.2009 s-a reținut că reclamantul nu face dovada utilizării suprafeței declarate în sensul că nu a prezentat dovezi pentru activitatea agricolă proprie desfășurată pe aceste suprafețe, fiind încălcate astfel dispozițiile nr.OUG125/2006.
Suma totală considerată neeligibilă este de 110.171,21 lei stabilită ca debit la bugetul Uniunii Europene.
Împotriva acestui proces verbal reclamantul a formulat contestație ce a fost respinsă prin decizia nr.4742/20.02.2009 reținându-se în esență faptul că pentru a putea beneficia de acordarea sprijinului direct pe suprafață reclamantul trebuia să desfășoare propria activitate agricolă pe suprafețele pentru care a solicitat sprijinul iar acesta nu a dovedit desfășurarea unei asemenea activități, pășunile fiind destinate creșterii de animale sau producție de furaje.
Analizând legalitatea și temeinicia deciziei anterior menționate și sub aspectul instanței competente în soluționarea prezentei cauze, Curtea reține că procesul verbal de constatare nr.1964/27.01.2009 constituie titlu de creanță conform art.3 din nr.OUG79/2003, cu posibilitatea formulării contestației reglementată de Codul d e procedură fiscală așa cum rezultă din cuprinsul nr.HG1306/2007, contestația soluționându-se potrivit dispozițiilor art.215 Cod procedură fiscală. Suma stabilită prin actul contestat reprezintă un debit reținut în sarcina reclamantului care deși are caracterul unei creanțe bugetare (suma fiind datorată la bugetul Uniunii Europene) nu se încadrează totuși în enumerarea limitativ cuprinsă la art.10 alin.1 din Legea nr.554/2004 întrucât nu reprezintă un impozit, o taxă, contribuție sau datorie vamală.
Această sumă reprezintă în opinia pârâtei o cheltuială neeligibilă, respectiv o sumă pentru care reclamantul nu a făcut dovada că a fost obținută sau utilizată cu respectarea prevederilor legale sau contractuale așa cum rezultă din dispozițiile art.1 alin.2 din nr.HG1306/2007, mai precis, nu a făcut dovada că pe suprafețele de teren pentru care a obținut fondurile respective a desfășurat activitate agricolă proprie.
Aceste susțineri nu pot fi reținute de instanță pentru următoarele considerente:
Prin nr.OUG125/2006 s-au aprobat schemele de plăți directe și plățile naționale directe complementare acordate în agricultură începând cu anul 2007 iar potrivit art.5 alin.1 schema de plată unică pe suprafață constă în acordarea unei sume uniforme pe hectar, plătibilă o dată pe an decuplată total de producție. Suprafețele agricole eligibile, deci pentru care se pot aproba asemenea scheme de plată pot avea mai multe categorii de folosință printre care și aceea de pajiști permanente - pășuni și fânețe, acestea reprezentând terenuri utilizate pentru pășunatul animalelor sau pentru producerea de furaje (art.5 alin.3 lit. b).
În baza acestor dispoziții legale reclamantul a formulat cererea de plată aflată la fila 29 dosar fond pentru suprafețele de teren reprezentând pajiști naturale și a făcut dovada prin actele depuse la dosar că a procedat la menținerea în bune condiții a terenurilor respective prin aceea că a procedat la efectuarea de lucrări de întreținere a pășuni comunale conform deciziei nr.-/26.06.2008 a - Centrul Județean C-S pe suprafața de 1530,19 hectare aspect ce rezultă din adoptarea nr.41/11.10.2008 precum și din procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor întocmit la 24.11.2008 de către Consiliul Local și " VEST" pentru lucrările de îndepărtare vegetație conform deciziei nr.-/26.06.2008.
Conform art.13 din nr.OUG125/2006, modul de implementare, condițiile specifice, criteriile de eligibilitate și termenii de referință pentru aplicarea schemelor de plăți directe se stabilesc în acord cu reglementările comunitare în domeniu prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale iar prin Ordinul nr.704/2007, art.6 alin.1 se stabilește faptul că se pot depune cereri de plată de către consiliile locale pentru terenurile agricole pe care le administrează și pentru care nu au fost încheiate contracte de arendă, concesiune, închiriere sau pentru care nu se încasează taxe de pășunat, iar pe aceste terenuri consiliile locale trebuie să desfășoare activitatea agricolă proprie cu respectarea condițiilor prevăzute la art.7 din nr.OUG125/2006.
Din interpretarea coroborată a acestor dispoziții legale rezultă că, în fapt condițiile de eligibilitate se stabilesc prin ordin al cu respectarea reglementărilor comunitare în domeniu astfel încât condiția privind desfășurarea de către consiliile locale a unei activități agricole proprii nu reprezintă așa cum susține reclamantul o cerință nelegală. Instanța nu poate reține nici susținerea potrivit căreia nu se poate angaja răspunderea pe baza unui act normativ abrogat întrucât dispozițiile acestui ordin au fost abrogate prin Ordinul nr.246/23.04.2008 iar controlul finalizat prin procesul verbal nr.1964/27.01.2009 s-a desfășurat sub incidența dispozițiilor cuprinse în nr.704/2007, acesta nefiind abrogat la data controlului iar pe de altă parte dispoziția cuprinsă la art.6 alin.1 se regăsește în art.5 alin.7 din Ordinul nr.246/2008.
În aceste condiții instanța reține necesar a fi definită noțiunea de activitate agricolă proprie, a cărei definiție nu transpare din dispozițiile legale anterior menționate. Sub aceste aspect este de reținut faptul că potrivit art.2 lit. c) din Regulamentul nr.1782/2003 al Consiliului de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori la noțiunea de activitate agricolă este cuprinsă nu numai producția, creșterea sau cultura produselor agricole dar și menținerea terenurilor în condiții agricole și de mediu așa cum sunt definite în art.5, iar potrivit Ordinului nr.152/2004 pct.2 activitatea agricolă este definită ca reprezentând cultivarea plantelor, creșterea și îngrijirea animalelor sau menținerea terenurilor în bună stare agricolă ori ambientală în conformitate cu reglementările europene.
Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că în cazul concret al reclamantului care a obținut acordarea unei scheme de plăți pentru terenuri reprezentând pășuni/fânețe, activitatea agricolă proprie constă în menținerea terenului în bună stare agricolă ori ambientală, concluzie care este, de altfel confirmată de adresa nr.22716/21.07.2009 emisă de în care se arată că pentru terenurile respective consiliile locale își vor pierde eligibilitatea dacă se constată că terenurile pentru care au solicitat plăți sunt utilizate în scop agricol productiv de către alți fermieri. Aceeași adresă confirmă faptul că activitatea agricolă proprie a consiliilor locale se rezumă la întreținerea pajiștilor prin cosit și înlăturarea vegetației nedorite, pentru respectarea bunelor condiții agricole și de mediu scop în care se poate apela și la serviciile unor persoane fizice sau juridice.
Față de actele depuse la dosar Curtea reține că în speță reclamantul a făcut dovada că pe terenurile respective a desfășurat activitate agricolă proprie sub forma lucrărilor de îndepărtare a vegetației astfel încât îndeplinește condițiile de eligibilitate prevăzute de lege iar decizia atacată este nelegală și netemeinică impunându-se anularea acesteia în conformitate cu dispozițiile art.1, 8 și 18 din Legea nr.554/2004.
Referitor la cererea de suspendare a executării deciziei atacate, câtă vreme instanța nu s-a pronunțat anterior pe această cerere de suspendare, în prezent prin admiterea capătului de cerere privind anularea deciziei, cererea de suspendare a rămas fără obiect.
În baza art.274 și următoarele Cod procedură civilă, pârâta fiind în culpa procesuală, prin admiterea în parte a acțiunii reclamantului se impune și obligarea pârâtei la plata corespunzătoare a cheltuielilor de judecată în sumă de 1785 lei reprezentând onorariu avocațial prin reținerea incidenței dispozițiilor art.276 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Local împotriva pârâtei Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură -
Anulează Decizia nr.4742/20.02.2009 emisă de pârâtă și exonerează reclamantul de la plata sumei de 110.171,21 lei.
Respinge cererea de suspendare a executării Deciziei nr.4742/20.02.2009.
Obligă pârâtă la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în sumă de 1785 lei.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 23.11.2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
RED:/25.11.09
TEHNORED:/25.11.09
4.ex./SM/emis 2 com./
Se comunică:
- reclamant - CONSILIUL LOCAL, -, jud. C-
- pârâta - AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ B, - B,-, Sector 2
Președinte:Adina PokkerJudecători:Adina Pokker
