Anulare act administrativ . Decizia 399/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 399/CA
Ședința publică de la 22 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leocadia Roșculeț
JUDECĂTOR 2: Violeta Elena Pinte
JUDECĂTOR 3: Iulia I - -
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurent PF., cu sediul în Bârlad,-, județul V, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice V, având ca obiect-anulare act administrativ, recurs împotriva sentinței numărul 20/CA/20.01.2009 a Tribunalului Vaslui.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, sunt lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Se dă citire referatului cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 15 iunie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din această hotărâre. Din lipsă de timp pentru deliberare, s-a dispus amânarea pronunțării pentru astăzi 22 iunie 2009.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului în contencios administrativ de față;
Prin sentința civilă nr. 20/CA din 20 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui a fost respinsă acțiunea formulată de către reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice având drept obiect anularea deciziei nr-/25.01.2008 emisă de pârâtă.
A fost respinsă cererea reclamantei cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că la data de 1.09.2001 între PF, în calitate de beneficiar, si C L, având ca asociat unic pe numita, soția numitului, în calitate de executant, a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. 11, în temeiul căruia executantul, contra unei sume de 1100 euro pe lună se oblige să pună la dispoziția beneficiarului un număr de 2 calculatoare, dar si folosința unui spațiu de 90.
Totodată, la data de 1.09.2001, între PF, în calitate de beneficiar, si C " Com" L, având ca asociați unici pe numiții si, administrată de numita, în calitate de executant, a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. 11, în temeiul căruia executantul, contra unei sume de 1000 euro pe lună se oblige să pună la dispoziția beneficiarului un număr de 10 calculatoare, dar si altă aparatură accesorie acestora, necesare beneficiarului pentru a tine evidență contabilă, asigurând, totodată, si accesul la internet.
Prin decizia de impunere nr. 34361, emisă la data de 16.11.2007de către V, s-a stabilit în sarcina PF o obligație fiscală suplimentară în cuantum de 16.577 lei, reprezentând impozit pe venit global aferent anilor 2002, 2003,2004 si 2005, ca urmare a constatării, printre altele, a faptului că unele cheltuieli nu sunt deductibile.
Au fost considerate nedeductibile fiscal următoarele sume: 28.831 lei în anul 2002, 11.691 în anul 2003 si 20.648 în anul 2004, pe considerentul că facturile care atestau efectuarea acestor cheltuieli, printre care sunt si facturile indicate în prezenta acțiune nu constituiau documente justificative deoarece nu conțineau mențiunile obligatorii prevăzute de lege pentru ca o factură să constituie document justificativ.
Prin decizia nr. 41/25.01.2008 pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a respins, ca neîntemeiată, contestația reclamantei împotriva deciziei de impunere nr. 34361/ 16.11.2007 cu privire la suma de 9.839 lei reprezentând impozit pe venit global, astfel: 3.840 lei pentru anul 2002, 3.845 lei pentru anul 2003, 2.154 lei pentru anul 2004.
Pentru a se pronunța astfel, pârâta a reținut faptul că cheltuielile individualizate în facturile seria - -, nr. -/21.02.2002, -/18.10.2002, -/1.10.2002, -/18.12.2003 și nr.-/29.09.2004 nu sunt deductibile, adică nu se scad din venitul brut la stabilirea valorii impozitului pe venit global, deoarece facturile mai sus arătate nu constituie documente justificative în înțelesul legislației fiscale deoarece nu conțin mențiunile obligatorii prevăzute de legislația în vigoare, adică mențiunile statuate de prevederile art. 14,15 din nr. 215/2000, nr. 58/2003, Ordinul nr. 1040/2004 toate privind Normele metodologice privind organizarea si conducerea contabilității în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabili în conformitate cu prevederile OG nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, dar si în conformitate cu prevederile Legii nr. 571 din 2003 privind Codul fiscal.
Conform prevederile art. 10 din OG nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, în vigoare la data emiterii facturilor din anii 2002 si 2004, venitul impozabil se calculează ca diferență între venitul net si cheltuielile aferente deductibile.
Pentru a fi deductibile, cheltuielile trebuie să fie înregistrate în contabilitate printr-un înscris care să aibă caracterul unui document justificativ potrivit art. 6 Legii nr. 82/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, prin care să se facă dovada efectuării operațiunii.
Însă, simpla înregistrare a unui înscris în contabilitate nu îi conferă acestuia automat, indiferent de cuprinsul acestuia, calitatea de document justificativ.
Potrivit prevederilor art. 15 din Ordinul MFP nr. 215/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea evidenței contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabili, dar si din Ordinul nr. MFP nr. 58/2003, având același obiect de reglementare ca si ordinul mai sus arătat, înscrisurile care stau la baza înregistrărilor în evidența contabilă pot dobândi calitatea de document justificativ numai în cazurile în care furnizează toate informațiile prevăzute în normele legale în vigoare.
Totodată, conform prevederilor art. 14 din ordinele mai sus arătate, înscrisurile înregistrate în contabilitate pentru a avea calitatea de documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale, prevăzute în structura formularelor aprobate:
- denumirea documentului;
- numele și prenumele contribuabilului, precum și adresa completă;
- numărul documentului și data întocmirii acestuia;
- menționarea părților care participă la efectuarea operațiunii economice și financiare (când este cazul);
- conținutul operațiunii economice și financiare, iar atunci când este necesar și temeiul legal al efectuării ei;
- datele cantitative și valorice aferente operațiunii economice și financiare efectuate;
- numele și prenumele, precum și semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operațiunii;
- alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operațiunilor în documente justificative.
La data de 1.01.2004 a intrat în vigoare Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, aplicabilă în speță în ceea ce privește factura emisă în anul 2004, în speță factura nr. -/29.09.2004.
Conform prevederilor art. 49 al. 1 din Legea nr. 571/2003, venitul net din activități independente, adică venitul supus impozitului pe venit global, se determină ca diferență dintre venitul brut și cheltuielile aferente realizării venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă.
Potrivit prevederilor art. 53 lit. b din G nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicarea a Legii nr. 571 /2003 cheltuielile aferente veniturilor sunt deductibile dacă sunt justificate cu documente.
Potrivit prevederilor art. 15 din Ordinul nr. 1040/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea evidenței contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabili, înscrisurile care stau la baza înregistrărilor în evidența contabilă pot dobândi calitatea de document justificativ numai în cazurile în care furnizează toate informațiile prevăzute în normele legale în vigoare.
Totodată, conform prevederilor art. 14 din ordinele mai sus arătate, înscrisurile înregistrate în contabilitate pentru a avea calitatea de documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale, prevăzute în structura formularelor aprobate:
- denumirea documentului;
- numele și prenumele contribuabilului, precum și adresa completă;
- numărul documentului și data întocmirii acestuia;
- menționarea părților care participă la efectuarea operațiunii economice și financiare (când este cazul);
- conținutul operațiunii economice și financiare, iar atunci când este necesar și temeiul legal al efectuării ei;
- datele cantitative și valorice aferente operațiunii economice și financiare efectuate;
- numele și prenumele, precum și semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operațiunii;
- alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operațiunilor în documente justificative.
Din coroborarea prevederilor legale mai sus arătate, reiese dincolo de orice dubiu că, pentru ca un înscris înregistrat în contabilitate să devină document justificativ și, în mod automat, cheltuielile atestate de acesta să fie considerate a fi deductibile din venitul brut la stabilirea impozitului pe venit global, este absolut necesar ca înscrisul în discuție, în cazul nostru facturile, să conțină toate mențiunile prevăzute de lege. Contrar, înscrisul nu poate fi considerat a fi document justificativ, iar cheltuielile atestate de acesta nu sunt deductibile.
Raportat la prevederile legale incidente în speță, care au fost enumerate mai sus, s-a reținut faptul că facturile respectiv de facturile seria - -, nr. -/21.02.2002,-/18.10.2002,-/1.10.2002,-/18.12.2003 si nr. -/29.09.2004, nu constituie documente justificate în înțelesul legii, astfel încât cheltuielile individualizate în cuprinsul acestora sunt nedeductibile, neputând fi avute în vedere la determinarea bazei impozabile a impozitului pe venit global.
În ceea ce privește factura seria - -, nr. -/21.02.2002, instanța retine că aceasta nu constituie document justificativ, iar cheltuielile arătate nu sunt deductibile din venitul net al PF pentru anul 2002 deoarece la cumpărător este menționat, nu persoana fizică autorizată PF, deci o altă persoană decât cea care solicită deducerea cheltuielii, nu cuprinde mențiuni privind numele si prenumele persoanelor care răspunde de realizarea operațiunii, adresa completă si numărul contractului de prestări servicii, contrar prevederilor art. 14 si 15 din Ordinul MFP nr. 215 /2000.
În ceea ce privește factura nr. -/18.10.2002, instanța retine faptul că aceasta nu constituie document justificativ iar cheltuielile arătate nu sunt deductibile din venitul net al PF pentru anul 2002 deoarece nu conține mențiuni cu privire la numele complet al persoanei fizice autorizate, adresa completă, nu cuprinde mențiuni privind numele si prenumele persoanelor care răspunde de realizarea operațiunii, dar, mult mai important, nu conține date cu privire la conținutul operațiunii economice, datele cantitative si valorice, nici temeiul efectuării acestei operațiuni economice, contrar prevederilor art. 14 si 15 din Ordinul MFP nr. 215 /2000.
Practic, din conținutul acestei facturi nu rezultă că suma achitată ar constitui valoarea chiriei datorate C Com R:L pentru închirierea de către această societate a tehnicii de calcul si pentru ce luni s-a plătit această sumă.
În ceea ce privește factura nr. -/1.10.2002, instanța retine faptul că aceasta nu constituie document justificativ iar cheltuielile arătate nu sunt deductibile din venitul net al PF pentru anul 2002 deoarece nu conține numele, prenumele si semnăturile persoanelor autorizate, dar, mai ales, nu conține referitoare la natura serviciilor prestate sau documentul în baza cărora au fost întocmite, contrar prevederilor art. 14 si 15 din Ordinul MFP nr. 215 /2000.
Nici din cuprinsul acestei facturi nu rezultă că suma achitată ar constitui valoarea chiriei datorate C Com L pentru închirierea de către această societate a tehnicii de calcul si pentru ce luni s-a plătit această sumă.
În ceea ce privește factura nr. -/18.12.2003 emisă de C Com"L instanța retine faptul că aceasta nu constituie document justificativ iar cheltuielile arătate nu sunt deductibile din venitul net al PF pentru anul 2003 deoarece nu conține numele, prenumele si semnăturile persoanelor autorizate, care răspund de efectuarea operațiunii, dar, mai ales, nu conține referitoare la natura serviciului prestate sau documentul în baza cărora au fost întocmite, contrar prevederilor art. 14 si 15 din Ordinul MFP nr. 58/2003.
În ceea ce privește factura nr. -/29.09.2004, instanța retine faptul că aceasta nu constituie document justificativ iar cheltuielile arătate nu sunt deductibile din venitul net al PF pentru anul 2004 deoarece nu conține numele, prenumele si semnăturile persoanelor autorizate, care răspund de efectuarea operațiunii, dar, mai ales, nu conține referitoare la natura serviciului prestat sau documentul în baza cărora au fost întocmite, contrar prevederilor art. 14 si 15 din Ordinul MFP nr. 1040/2004.
Din conținutul acestei facturi nu rezultă că suma achitată ar constitui valoarea chiriei datorate C Com R:L pentru închirierea de către această societate a tehnicii de calcul si pentru ce luni s-ar plătit această sumă.
Valoarea acestei facturi nici n-a fost achitată, deci cheltuiala nu a fost efectiv realizată, creanța C Com L fiind, între timp, prescrisă extinctiv.
Referitor la expertiza contabilă efectuată în cauză, care, în esență, retine că cheltuielile în litigiu sunt deductibile, este înlăturată de către instanță deoarece concluziile sale nu se întemeiază pe prevederile legale mai sus menționate, apreciind că pentru un înscris să aibă caracterul de document justificativ nu este necesar ca acesta să conțină mențiunile mai sus arătate, fiind suficient să fie înregistrat în contabilitate.
La stabilirea caracterului deductibil sau nedeductibil al cheltuielilor din cele cinci facturi mai sus arătate, nu prezintă importantă faptul că cheltuielile sunt reale ori nu deoarece nedeductibilitatea a fost reținută nu datorită caracterului nereal al acestor cheltuieli, ci datorită faptului că facturile mai sus arătate nu conțin mențiunile obligatorii prevăzute de lege pentru a putea fi considerate documente justificative. Dacă cheltuielile individualizate în cele cinci facturi în litigiu ar fi nereale, atunci s-ar ridica o problemă distinctă, caracteristică altei ramuri de drept, respectiv ce a eventualei comiteri a unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 din Legea nr. 241/2005, constând în sustragerea de la plata obligațiilor datorate bugetului de stat prin înregistrarea în contabilitate a unor cheltuieli nereale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta care consideră că sentința recurată estre nelegală și netemeinică, motivat de faptul că deși în cauză a fost efectuată o expertiză nu s-a ținut cont de cele verificate de expertul desemnat de instanță, această expertiză fiind înlăturată de instanța de fond pentru un formalism nejustificat din punct de vedere legal.
Prin întâmpinarea formulată intimata V solicită respingerea recursului motivat de faptul că facturile reținute nu conțin mențiunile obligatorii prevăzute de lege pentru a putea fi considerate documente justificative.
Curtea, analizând întreg materialul probator urmează a reține următoarele:
La data de 1.09.2001 între PF, în calitate de beneficiar, si C L, având ca asociat unic pe numita, soția numitului, în calitate de executant, a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. 11, în temeiul căruia executantul, contra unei sume de 1100 euro pe lună se oblige să pună la dispoziția beneficiarului un număr de 2 calculatoare, dar si folosința unui spațiu de 90.
Totodată, la data de 1.09.2001, între PF, în calitate de beneficiar, si C " Com" L, având ca asociați unici pe numiții si, administrată de numita, în calitate de executant, a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. 11, în temeiul căruia executantul, contra unei sume de 1000 euro pe lună se oblige să pună la dispoziția beneficiarului un număr de 10 calculatoare, dar si altă aparatură accesorie acestora, necesare beneficiarului pentru a tine evidență contabilă, asigurând, totodată, si accesul la internet.
Prin decizia de impunere nr. 34361, emisă la data de 16.11.2007de către V, s-a stabilit în sarcina PF o obligație fiscală suplimentară în cuantum de 16.577 lei, reprezentând impozit pe venit global aferent anilor 2002, 2003,2004 si 2005, ca urmare a constatării, printre altele, a faptului că unele cheltuieli nu sunt deductibile.
Au fost considerate nedeductibile fiscal următoarele sume: 28.831 lei în anul 2002, 11.691 în anul 2003 si 20.648 în anul 2004, pe considerentul că facturile care atestau efectuarea acestor cheltuieli, printre care sunt si facturile indicate în prezenta acțiune nu constituiau documente justificative deoarece nu conțineau mențiunile obligatorii prevăzute de lege pentru ca o factură să constituie document justificativ.
Prin decizia nr. 41/25.01.2008 pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a respins, ca neîntemeiată, contestația reclamantei împotriva deciziei de impunere nr. 34361/ 16.11.2007 cu privire la suma de 9.839 lei reprezentând impozit pe venit global, astfel: 3.840 lei pentru anul 2002, 3.845 lei pentru anul 2003, 2.154 lei pentru anul 2004.
Greșit s-a stabilit de către instanța de fond că la stabilirea caracterului deductibil sau nedeductibil al cheltuielilor din cele cinci facturi mai sus arătate, nu prezintă importantă faptul că cheltuielile sunt reale ori nu deoarece nedeductibilitatea a fost reținută nu datorită caracterului nereal al acestor cheltuieli, ci datorită faptului că facturile mai sus arătate nu conțin mențiunile obligatorii prevăzute de lege pentru a putea fi considerate documente justificative. Dacă cheltuielile individualizate în cele cinci facturi în litigiu ar fi nereale, atunci s-ar ridica o problemă distinctă, caracteristică altei ramuri de drept, respectiv ce a eventualei comiteri a unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 din Legea nr. 241/2005, constând în sustragerea de la plata obligațiilor datorate bugetului de stat prin înregistrarea în contabilitate a unor cheltuieli nereale.
Se va observa de fapt cum corect reține expertul că toate cheltuielile efectuate pe baza facturilor fiscale de către sunt deductibile fiscal deoarece conform nr. 215/2000; 58/2003 și 1040/2004:
- s-a efectuat în cadrul activităților desfășurare în scopul realizării venitului, justificată prin documente;
- a fost cuprinsă în cheltuielile exercițiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite iar
- chiria pentru spațiul în care se desfășoară activitatea, pentru utilaje și pentru alte instalații închiriate utilizate în desfășurarea activității s-a făcut în baza unui contract de închiriere.
Organul de inspecție fiscală le- considerat nedeductibile, corect trebuia însă să sancționeze cu amenda de la 300 lei la 4000 lei pe agentul economic pentru nerespectarea regulamentului Publice cu privire la întocmirea și utilizarea documentelor justificative.
Cheltuielile efectuate de - în valoare de 55.662 lei aferente unui impozit de 0.839 lei și contestate de reclamant sunt deductibile fiscal deoarece conform nr. 215/2000 și 1040/2004:
- s-a efectuat în cadrul activităților desfășurare în scopul realizării venitului, justificată prin documente;
- a fost cuprinsă în cheltuielile exercițiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite, iar
- chiria pentru spațiul în care se desfășoară activitatea pentru utilaje și pentru alte instalații închiriate, utilizate în desfășurare activității s-a făcut în baza unui contract de închiriere.
Organul de inspecție fiscală nu le-a considerat nedeductibile însă corect trebuia să sancționeze cu amendă de la 300 lei la 4000 lei pe agentul economic pentru nerespectarea regulamentului Publice cu privire la întocmirea și utilizarea documentelor nejustificative.
Așa fiind și având în vedere dispozițiile art. 312 din Codul d e procedură civilă urmează a se admite recursul și a fi modificată în tot sentința civilă nr. 20/CA/20.01.2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui și a fi admisă acțiunea promovată de reclamantul în calitate de administrator al în contradictoriu cu
Totodată urmează a dispune anularea deciziei nr. 41/2007 / 25.01.2008 a V și a exonera reclamantul de plata sumei de 9839 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul promovat de reclamantul în calitate de administrator al împotriva sentinței civile nr. 20/CA/20.01.2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui, sentință pe care o modifică în tot.
Admite acțiunea promovată de reclamantul în calitate de administrator al în contradictor cu
Anulează decizia nr. 41/2007 /25.01.2008 a V și exonerează reclamantul de plata sumei de 9839 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 22.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - - -
Red.
Tehnored.
02 ex.
21.07.2009
Tribunalul Vaslui
Președinte:Leocadia RoșculețJudecători:Leocadia Roșculeț, Violeta Elena Pinte, Iulia
