Anulare act administrativ . Decizia 4210/2009. Curtea de Apel Craiova

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA NR. 4210

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2009

COMPLETUL DIN:

PREȘEDINTE: Teodora Bănescu

JUDECĂTOR 2: Carmina Mitru

JUDECĂTOR 3: Magdalena Fănuță

GREFIER - - -

xxx

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta INSTITUȚIA PREFECTULUI - JUDEȚUL O împotriva sentinței nr.478 din data de 16 iunie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului O l

La apelul nominal au lipsit recurenta reclamantă INSTITUȚIA PREFECTULUI - JUDEȚUL O și intimații pârâți INSTITUȚIA PRIMARULUI COMUNEI, G și.

Procedura legal îndeplinită.

S-a prezentat referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul a fost declarat și motivat în termen.

S-a arătat că intimata pârâtă INSTITUȚIA PRIMARULUI COMUNEI a depus întâmpinare.

Curtea a constatat cauza în stare de judecată și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură Civilă, a trecut la deliberări

CURTEA:

Asupra recursului de față;

Prin sentința nr.478 din data de 16 iunie 2009, pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Olta respins neîntemeiată cererea formulată de reclamanta INSTITUȚIA PREFECTULUI - JUDEȚUL în contradictoriu cu INSTITUȚIA PRIMARULUI COMUNEI, G,.

Pentru a pronunța această soluție a reținut că funcționarii publici sunt salarizați în conformitate cu dispozițiile Legii nr.188/1999 - care reprezintă Statutul funcționarilor publici - și au dreptul să primească pe lângă celelalte drepturi și cele două sporuri respectiv suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, în conformitate cu dispozițiile art.31 alin.1 lit. c și d din actul normativ anterior menționat, cele două suplimente fiind introduse prin Legea nr.161/19.04.2003 și publicată în Monitorul Oficial în data de 21.04.2003.

În acest sens este și practica instanțelor de judecată, prin sentințele nr. 96 și 97/30.0l.2009 fiind admise cererile reclamantelor și și dispunându-se obligarea pârâtului Primarul comunei la plata suplimentului postului și suplimentului corespunzător treptei de salarizare in procent de câte 25 % din salariul de bază începând cu 0l.2007 și până la data pronunțării.

De asemenea prin sentința l67/24.02.2009 a fost admisă și cererea reclamantei G iar Instituția Primarului comunei fost obligată la plata suplimentelor respective pentru perioada 0l.2007 - 24.02.2009 - data pronunțării.

În sentințele respective s-a reținut că prin art.44 din OG nr.92/2004, publicată în Monitorul Oficial în data de 23.11.2004, s-a prevăzut că la data intrării în vigoare a acesteia, se suspendă aplicarea dispozițiilor art.29 (devenit ulterior, prin republicare, art.31) din Legea nr.188/1999-R, suspendarea acestor dispoziții continuând conform OG nr.2/2006 până la finele anului 2006, după care nu s-a mai dispus în acest sens, iar reclamanții nu au primit respectivele suplimente.

prevăzute de art.31 alin.1 lit. c și d au fost doar suspendate prin actele normative respective, acte ce nu conțin vreo referire la desființarea dreptului respectiv, situație în care suspendarea exercițiului dreptului la suplimente nu echivalează cu însăși înlăturarea lui câtă vreme prin nici o dispoziție legală nu i-a fost înlăturată existența și nici nu s-a constatat neconstituționalitatea textului de lege privitoare la acest drept.

Fiind de principiu că o normă legală, odată reglementată, trebuie să producă efectele, o soluție contrară ar însemna ca un drept prevăzut de lege să devină pentru cealaltă parte doar o obligație lipsită de conținut, ajungându-se ca un drept patrimonial recunoscut de lege să fie lipsit de substanța sa și practic lipsit de valoare.

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, prevede în art.1 din Protocolul adițional nr.1 că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale și nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului, dreptul reclamantei la sporurile salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare fiind un drept de creanță și prin urmare, un bun în sensul Convenției menționate.

Este adevărat că prin aceste sentințe a fost respinsă cererea reclamantelor pentru acordarea respectivelor drepturi, în viitor, instanțele având in vedere că nu există o creanță care să îndeplinească condiția de a fi certă, lichidă și exigibilă.

Însă pentru aceleași considerente, ținând cont de sentințele prin care a fost obligată la acordarea suplimentului postului și suplimentului de treaptă, pârâta în calitate de angajator și de ordonator de credite a procedat legal la acordarea respectivelor suplimente, în temeiul acelorași dispoziții legale analizate anterior, câtă vreme respectivii funcționari publici își desfășoară în continuare activitatea și pentru a preîntâmpina eventuale alte litigii de același gen și în care instanțele de judecată s-au pronunțat.

Împotriva hotărârii pronunțată de instanța de fond a declarat recurs reclamanta INSTITUȚIA PREFECTULUI - JUDEȚUL O, solicitând modificarea sentinței recurate, iar pe fond constatarea nulității dispozițiilor nr.29/2009, nr.30/2009, nr.75/2009 și a art.2 al dispoziției nr.76/2009.

În motivele de recurs a arătat că începând cu 01.01.2007, OG nr.6/2007 nu face nicio referire la suplimentul postului și la suplimentul corespunzător treptei de salarizare, iar cuantumul sporului nu este prevăzut în niciun act normativ, astfel că nu există bază legală pentru calcularea și acordarea suplimentului postului și a suplimentului treptei de salarizare.

A arătat că dispozițiile emise de Primarul comunei sunt nelegale, deoarece încalcă dispozițiile art.31 alin.3 din Legea nr.188/1999 rep.

Intimata pârâtă INSTITUȚIA PRIMARULUI COMUNEI a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat. În motivare se arată că nu există un act normativ care să suspende sau să abroge art.31 alin.1 lit.c șid din Legea nr.188/1999

Examinând recursul formulat de reclamant, Curtea îl găsește fondat, așa cum se va arăta în continuare.

Prin actele administrative contestate s- dispus acordarea suplimentului postului si suplimentului treptei de salarizare numiților ,


G,. salariați ai Primăriei comunei, conform art.31 alin 1 din Legea 188/1999

Dispozițiile art. 31 alin. 1 din 188/1999 rep. stabilesc în mod generic compunerea salariului la care este îndreptățit funcționarul public, arătând că acesta include salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.

In privința ultimelor două componente, prin art. 44 din OUG 92/2004 și art. 48 din OG 2/2006 s-a dispus suspendarea succesivă a acestora, suspendare ce a operat până la intrarea în vigoare a OG 6/2007 act normativ care nu a mai preluat dispozițiile legale anterioare ce privesc suspendarea suplimentului postului și suplimentului corespunzător treptei de salarizare.

In acest context legal, se pune problema aplicării dispozițiilor art. 31 alin. 1 din 188/1999 rep. la calculul salariului cuvenit funcționarilor publici.

Astfel, se apreciază că Statutul funcționarilor publici reglementează în mod generic funcția publică, evoluția carierei funcționarilor publici, drepturile și îndatoririle acestora, context în care definește structura salariului cuvenit funcționarilor fără să stabilească, în concret, modalitatea de calcul a acestuia.

Faptul că, alin. 3 al art. 31 din 188/1999 stabilește că salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilitatea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici, determină instanța să aprecieze că, în concret, modalitatea de stabilire a salariului funcționarilor se realizează prin lege organică în raport de cadrul legal general stabilit de Statut.

Mai mult decât atât, Statutul nu prevede criterii concrete de determinare a drepturilor bănești solicitate, procentul de 25% indicat in actele administrative fiind fără susținere legală.

Aceste aspecte conduc la concluzia că Statutul funcționarilor publici, prin art. 31 alin. 1 stabilește cadrul general al salarizării funcționarilor publici, urmând ca determinarea concretă a drepturilor salariale să fie stabilită ulterior.

In atare situație, dispozițiile emise de Primarul. sunt nelegale, deoarece inc alea dispozițiile art. 31 alin 3 din 188/1999R, potrivit cărora salarizarea funcționarilor publici se face in conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici. Totodată cuantificarea de către intimatul parat a sporurilor sus amintite, in condițiile in care nu este reglementata de lege modalitatea de calculare si cuantumul acestora, reprezenta o depășire a atribuțiilor instituției publice a Primarului, ale căror dispoziții trebuie emise in executarea legii.

În raport de aspectele analizate si de art. 304 pet 9, se apreciază că instanța de fond a făcut o eronata aplicare a dispozițiilor legale analizate mai sus, costatand in mod greșit ca Dispozițiile contestate sunt legale.

Pentru considerentele expuse anterior, Curtea, în baza art. 312 alin.l c Cod Penal, va admite recursul, va modifica sentința în sensul că va admite acțiunea si va anula Dispozițiile nr.29/16.02.2009, 30/16.02.2009 și 75/31.03.2009 emise de Primarul com. jud.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E CI DE:

Admite recursul declarat de reclamanta INSTITUȚIA PREFECTULUI - JUDEȚUL O împotriva sentinței nr.478 din data de 16 iunie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului O l

Modifică sentința în sensul că admite acțiunea.

Anulează dispozițiile nr.29/16.02.2009, 30/16.02.2009 și 75/31.03.2009 emise de primarul com. jud.

Irevocabilă

Pronunțată în ședința publică de la 22 Octombrie 2009

Președinte,

Judecător,

Judecător,

Grefier,

Red.

/2EX/ 02.11.2009

Fond

Președinte:Teodora Bănescu
Judecători:Teodora Bănescu, Carmina Mitru, Magdalena Fănuță

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Decizia 4210/2009. Curtea de Apel Craiova