Anulare act administrativ . Sentința 4263/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4263
Ședința publică din data de 2 2009
Curtea constituită din:
JUDECĂTOR 1: Nemenționat
GREFIER:
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâta (fostă ).
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 25 noiembrie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea ședinței publice de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care Curtea a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi 2 2009, pentru a da posibilitate reclamantului să depună concluzii scrise.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la data de 16 aprilie 2009, reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta )., constatarea calității acesteia din urmă de colaborator al Securității, în temeiul OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.
În motivarea acțiunii sale, reclamantul a învederat instanței că verificarea pârâtei s-a realizat în considerarea calității sale de revoluționar, la solicitarea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989; potrivit Notei de constatare nr. S/DI/I/2143/27.08.2008 și a înscrisurilor anexate, pârâta a fost recrutată de organele Securității Statului pentru cunoașterea activității unor cetățeni români și străini, precum și a altor aspecte ce prezentau interes pentru acestea, pentru "furnizarea de informații referitoare la activitatea persoanelor române și străine care frecventează complexul hotelier """, semnând un angajament în acest sens și preluând numele conspirativ "Linda".
Pârâta a furnizat organelor de securitate note informative olografe cuprinzând informații utile acestora, semnalând două studente la medicină care au încercat să discute cu o serie de cetățeni cazați în hotel. Prin nota informativă din 08.04.1987, pentru care pârâta a fost recompensată cu un cartuș de țigări, a informat organele de securitate despre intenția unei cunoștințe, fost mecanic auto, de a pleca ilegal din țară.
Astfel de informații se referă la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, întrucât contactele cetățenilor români cu cei străini erau privite cu suspiciune de organele de securitate. Pe motiv că prin aceste legături se destramă barierele informaționale controlate de partid, iar cei semnalați astfel constituiau o "amenințare" la adresa orânduirii socialiste. Pe cale de consecință, arată reclamantul, "logica vremii" califica astfel de fapte ca fiind atitudini împotriva regimului, astfel că este întrunită prima cerință a legii.
Totodată, reclamantul arată că, în definiția din lege a colaboratorului securității nu se cere ca acesta să furnizeze o pluralitate de informații, fiind suficientă și existența uneia singure.
De asemenea, arată reclamantul, este întrunită și cerința ca informațiile furnizate să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, în speță dreptul la viață privată consacrat în art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.
Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei în data de 24 august 2009, pârâta (fostă ) a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
În susținerea poziției sale procesuale, pârâta arată că la vremea respectivă avea 17 ani și 5 luni, elevă la cursuri serale la liceul din Tg. M, având o situație familială precară, lipsită fiind de mijloace materiale și financiare de existență, întreținere și școlarizare și aflându-se în căutarea unui loc de muncă.
În acest context, susține pârâta, relațiile și informațiile le-a dat la îndemnul conducerii complexului hotelier în obținerii unui loc de muncă în cadrul acestei unități, fiind determinată de împrejurări și situație, pentru a-și câștiga existența și pentru a-și putea continua studiile. Nici un moment nu a considerat că acele informații, chiar scrise așa cum rezultă din dosar, ar constitui o colaborare a sa cu organele securității din acea perioadă.
Mai mult, din informațiile scrise rezultă clar că nu au fost îngrădit dreptul la viață privată a unor persoane, așa cum se susține în acțiunea reclamantului.
Solicită totodată a se avea în vedere că împotrivirea sa la regimul comunist rezultă din participarea la Revoluția din 1989, prilej cu care a fost rănită în urma unor împușcături care i-au produs vătămări corporale grave.
Examinând cererea în raport de actele dosarului și reglementările legale aplicabile, Curtea reține următoarele:
1. În considerarea dispozițiilor art. 3 lit. z din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității - text potrivit căruia "Pentru a asigura dreptul de acces la informații de interes public, orice cetățean român, cu domiciliul în țară sau în străinătate, precum și presa scrisă și audiovizuală, partidele politice, organizațiile neguvernamentale legal constituite, autoritățile și instituțiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existența sau inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, a candidaților la alegerile prezidențiale, generale, locale și pentru Parlamentul European, precum și a persoanelor care ocupă următoarele demnități sau funcții:
z)persoanele care dețin titlul de luptător pentru victoria din 1989 " -la solicitarea Asociației 21 1989, s-a procedat la verificarea calității pârâtului de colaborator al Securității.
2. Pârâta a fost recrutată de organele de securitate urmare a aprobăriiRaportului cu propunere de recrutare în calitate de colaborator a numitei, din data de 15 martie 1987( 39), raport în care se menționează că "în procesul verificării și atragerii la colaborare a fost folosită în unele cazuri pe care le-a rezolvat bine".
În Raportul privind modul cum a decurs recrutarea numitei în calitate de colaborator ( 44) se menționează, printre altele, următoarele: "de la început candidata s-a situat pe o poziție corectă relatând cu sinceritate toate cunoștințele pe care le are precum și situația ei personală. În continuare aceasta a arătat că a sprijinit organele de securitate și o să facă și pe viitor acest lucru dacă o să i se ceară. Ajunși în acest punct i-am propus direct să colaboreze în mod conspira, organizat și secret cu organele noastre, lucru cu care a fost de acord. S-a redactat un angajament scris și i s-a stabilit numele conspirativ Linda".
În data de31 martie 1987, pârâta a semnat unangajament de colaborarecu organele de securitate ( 46), menționând că materialele pe care le va furniza vor fi sub formă de note informative scrise pe care le va semna cu numele de "Linda".
3. Nota de constatare nr. S/DI/I/2143/27.08.2008, întocmită de Direcția de Investigații a CNSAS ( 30 și urm.), coroborată cu aspectele cuprinse în cererea de chemare în judecată, pe care reclamantul își fundamentează acțiunea, reține activitatea de colaborator/informator a pârâtei concretizată în raport de următoarele două documente ale dosarului:
3.1. În cursul procesului de recrutare de către organele de securitate, pârâta a furnizat, în data de27 februarie 1987, o notă informativă olografăsemnată cu numele conspirativ "Linda" ( 60), prin care a relatat despre legătura unei colege, numita (cu privire la care a indicat numele, vârsta și domiciliul acesteia), cu trei cetățeni, în a căror cameră de hotel, la, a urcat.
3.2. Ulterior recrutării sale și semnării angajamentului de colaborare, în data de 8 aprilie 1987, pârâta furnizat organele de securitate o nouăotă informativă olografă,semnată cu numele conspirativ Linda ( 66), prin care a adus la cunoștința securității intenția numitului de a pleca ilegal din țară, propunând unui cetățean iugoslav, prin intermediul pârâtei, suma de 100.000 d elei și o ca să-l scoată ilegal din țară.
3.3. În aceeași zi, 8 aprilie 1987, pârâta a fost recompensată de organele de securitate cu un cartuș de țigări în valoare de 88 de lei, potrivit Raportului aflat la fila 50 din dosar.
4. fiind starea de fapt supusă examinării, urmează a se verifica măsura în care activitățile pârâtei se încadrează în sfera de aplicare a OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.
Potrivit disp. art. 2 lit. b din actul normativ pomenit, colaborator al Securității este "persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului".
4.1. Din documentele invocate în paragrafele anterioare reiese în mod cert întrunirea primei cerințe, privind furnizarea de către pârât organelor de securitate de informații privind activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, în speță
simplele legături ale cetățenilor români cu cetățeni străini, respectiv intenția de părăsire ilegală a țării fiind privite ca potrivnice regimului comunist și considerate periculoase pentru securitatea acestuia.
În această ordine de idei, instanța subliniază că rațiunea principală a legii este aceea de a permite aflarea adevărului cu privire, printre altele, la persoanele care au făcut posibile, prin colaborarea lor nesilită, controlul total asupra populației României, inocularea terorii și a sentimentului omniprezenței organelor de represiune în viața publică și privată a cetățenilor, în vederea perpetuării sistemului totalitar comunist.
Or, privind lucrurile din această perspectivă, a rațiunii și finalității legii, trebuie să ne raportăm la ceea ce autoritățile regimului comunist considerau ca fiind activități și/sau atitudini potrivnice regimului, întrucât aprecierea proprie a acestora era cea care declanșa luarea de măsuri împotriva persoanele vizate de delațiuni, aceste autorități fiind cele care defineau în mod absolut discreționar atât ceea ce era permis, cât și ceea ce era interzis în societatea românească, fapt caracteristic de altfel tuturor regimurilor totalitare.
Astfel, erau considerate potrivnice sau ostile regimului totalitar comunist orice acțiuni sau atitudini neconforme ideologiei oficiale, inclusiv, așa cum s-a arătat legăturile cetățenilor români cu cei străini sau intenția de părăsire a țării, ca să ne referim doar la atitudinile incidente în prezenta cauză în raport de cele două informări ale pârâtei.
În concluzie, Curtea opinează că informațiile privind persoanele din notele mai sus pomenite se încadrează în ipoteza normei legale, constituind, în accepțiunea legiuitorului, "activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist".
4.2. În ce privește cea de-a doua cerință a legii, ca această furnizare de informații să fi vizat îngrădirea unor drepturi și libertăți fundamentale ale omului, instanța apreciază că este în egală măsură întrunită.
Astfel, furnizarea acestor informații către organele de securitate, a expus persoanele în cauză, atât cetățenii străini, cât și pe cei români cu care aceștia au intrat în legătură, unor consecințe negative pentru ei, constituind activități prin care s-a îngrădit dreptul a viață privată al persoanelor în cauză, consacrat legislativ în epocă de art. 17 pct. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, potrivit căruia "Nimeni nu va putea fi supus vreunor imixtiuni arbitrare sau ilegale în viața particulară, în familia, domiciliul sau corespondența sa, nici la atingeri ilegale aduse onoarei și reputației sale".
5. Aspectele invocate de pârâtă prin întâmpinare relativ la situația grea care a determinat-o să accepte o atare colaborare sau împrejurarea că pârâta a fost ulterior colaborării sale cu organele de securitate, urmărită la rândul ei, pentru legături cu străinii, nu pot constitui cauze de nereținere a calității de colaborator, acestea din urmă fiind prevăzute expres în art. 2 lit. b din OUG nr. 24/2008, ipoteze neîntrunite în speță.
Faptul că pârâta a participat la Revoluția din 1989, fiind rănită, nu prezintă nicio relevanță în prezenta cauză.
Fiind, prin urmare, întrunită ipoteza normei legale cuprinsă în art. 2 lit. b din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, instanța - în temeiul art. 11 din același act normativ - va admite prezenta acțiune și va constata calitatea pârâtei de colaborator al Securității.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în mun. B,--57, sector 3, în contradictoriu cu pârâta (fostă ),. în loc. de M,-, -. 4,. 13, jud. M, și, în consecință:
Constată calitatea de colaborator al Securității în privința pârâtei (fostă ), născută la data de 09.01.1970 în loc. B, jud. B, fiica lui și.
Definitivă. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 2 2009.
JUDECĂTOR GREFIER
Red./dact. 4 ex.MN/MN
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
