Anulare act administrativ . Sentința 427/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA NR. 427
ȘEDINȚA DE - 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Carmen Ilie JUDECĂTOR
GREFIER - - -
XXX
Pe rol rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la data de 02 2009, privind acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI PRIN SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI, MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE PRIN MINISTRU - și intervenientul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, având ca obiect anulare act administrativ.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din cauza de față au fost consemnate în încheierea de ședință de la data de 02 2009, care face parte integrantă din prezenta sentință.
CURTEA
Asupra acțiunii de față;
Prin cererea formulată la data de 13.05.2009 reclamantul a chemat în judecată pe pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI PRIN SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI, MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE PRIN MINISTRU - solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța în cauză să dispună anularea nr.OUG 37/22.04.2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice și a Ordinului Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 458/24.04.2009, prin care a fost eliberat din funcție.
Prin aceeași cerere a solicitat și suspendarea executării celor două acte administrative contestate, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că este funcționar public și din data de 15.04.2005, a fost numit în funcția de director executiv al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală M prin nr. 230/13.04.2005, emis în urma concursului organizat la data de 07-08.04.2005.
Reclamantul a arătat că, în conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. 2 din Legea 188/1999 republicată, scopul legii era printre altele, acela de a asigura un serviciu public stabil, în art. 3 în care se enunță principiile exercitării funcției publice la lit. f este menționat principiul stabilității.
Pentru a da eficiență acestui principiu în actul normativ susmenționat singurele posibilități legale de modificare, suspendare ori încetare a raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici sunt cele prevăzute la art. 87-82 (modificare), art. 94-96 (suspendare) și art. 97-102 (încetare) din Legea nr. 188/1999, legiuitorul instituind, prin norme clare, măsuri de protecție a funcționarului public, împotriva oricăror abuzuri ale conducătorilor autorităților și instituțiilor publice.
S-a mai arătat că nr.OUG 37/2009 are un caracter vădit nelegal și abuziv, aceasta fiind atacată la Curtea Constituțională, în principal pentru încălcarea prevederilor art. 11,art. 54 alin. (2) și art. 120 alin. (1) din Constituție.
Reclamantul a susținut că nr.OUG 37/2009 nu este motivată din punct de vedere al urgenței și nu cuprinde justificarea situației excepționale care a determinat recurgerea la această modalitate de reglementare, întrucât adoptarea acesteia nu a fost motivată de necesitatea reglementării într-un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit și nici de necesitatea evitării unei grave atingeri aduse interesului public.
De asemenea, s-a arătat că prin acest act normativ sunt afectate drepturi fundamentale, precum dreptul la muncă și la protecția socială a muncii și dreptul la un nivel de trai decent, aplicarea nr.OUG 37/2009 având ca efect imediat încetarea raporturilor de serviciu ale celor vizați cu pierderea tuturor drepturilor aferente.
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat și sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor nr.OUG 37/2009, în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea contenciosului administrativ.
La dosar au fost depuse de către reclamant Ordinele nr. 230/13.04.2005 și 458/24.04.2009 emise de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și excepția de neconstituționalitate invocată cu privire la.OUG nr.37/2009.
La data de 03.06.2009 pentru termenul din 15.06.2009 pârâtul Guvernul României a formulat întâmpinare prin care a invocat, cu privire la cererea de suspendare și anulare a Ordinului nr. 518/24.04.2009, excepția lipsei calității procesuale pasive arătând că, fiind un organ colegial, fără personalitate juridică, poate sta în justiție, în calitate de pârât, numai în litigiile de contencios administrativ, atunci când este contestată legalitatea actelor administrative pe care le adoptă în exercitarea atribuțiilor și competențelor sale legale.
Consideră că în cauză calitate procesuală pasivă are Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, această instituție fiind emitenta actului administrativ individual contestat.
Referitor la cererea de anulare și suspendare a nr.OUG 37/2009 pârâtul Guvernul României a invocat excepția inadmisibilității arătând că acțiunea principală se identifică practic cu excepția de neconstituționalitate, ambele având aceeași motivare, iar ordonanța de urgență nu este un act administrativ, ci un act de putere, astfel încât nu este susceptibil de o suspendare în sensul art. 14-15 din legea nr. 554/2004.
Referitor la excepția de neconstituționalitate a arătat că dispozițiile legale ce fac obiectul sesizării instanței nu contravin prevederilor art. 115 alin. 4 și alin. 6 din Constituție, republicată, considerând că invocarea excepției de neconstituționalitate a nr.OUG 37/2009 nu este de natură să determine sesizarea Curții Constituționale.
Pe fondul cauzei, s-a arătat că prin adoptarea nr.OUG 37/2009 s-a urmărit reducerea cheltuielilor bugetare prin adoptarea unei politici de restrângere a cheltuielilor și de abordare prudentă a deficitului bugetar, inclusiv prin stabilirea unor criterii de performanță în organizarea și coordonarea unor autorități și instituții publice.
S-a mai susținut că noțiunea de situație extraordinară, nefiind precizată în Constituție, a fost stabilită prin decizii ale Curții Constituționale, iar neadoptarea de măsuri imediate ar fi avut consecințe negative în ceea ce privește aplicarea măsurilor de optimizare a activității serviciilor publice deconcentrate din cadrul ministerelor și a celorlalte organe ale administrației publice centrale.
La data de 11.06.2009 pentru termenul din 15.06.2009 pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, în principal ca fiind inadmisibilă pentru lipsa plângerii prealabile, iar în subsidiar ca neîntemeiată, și referitor la cererea de suspendare și anulare a nr.OUG 37/2009 a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
A arătat pârâtul că reclamantul nu a depus la dosar dovezi din care să rezulte că a fost îndeplinită procedura prealabilă a reclamației administrative, depunerea acestora prezentând interes pentru a putea stabili dacă s-a respectat termenul prev. de art. 7 din legea nr.554/2004.
S-a susținut că scopul ordinului contestat a fost acela de a aplica la nivel național recomandările COMISIEI EUROPENE referitoare la reducerea cheltuielilor bugetare.
În ceea ce privește capetele de cerere unu și trei, pârâtul Rai nvocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că nu este emitentul nr.OUG 37/2009, nefiind îndeplinită condiția existenței identității între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății.
La același termen a fost formulată cerere de intervenție în interesul pârâtului GUVERNUL ROMÂNIEI de către MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 49 alin. 3 din Pr. Civ. și motivată de faptul că este inițiatorul nr.OUG 37/2009.
Analizând acțiunea prin prisma susținerilor părților și a actelor de la dosar, Curtea constată că este întemeiată în ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere și o va admite în parte, reținând următoarele aspecte:
Reclamantul a investit instanța de judecată cu o acțiune având ca obiect anularea nr.OUG 37/22.04.2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, a Ordinului Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 458/24.04.2009, prin care a fost eliberat din funcție și suspendarea executării celor două acte administrative contestate.
În ceea ce privește primul capăt de cerere, respectiv anularea nr.OUG 37/22.04.2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice Curtea reține că aceasta este inadmisibilă, însă nu pentru motivul invocat prin întâmpinarea GUVERNULUI ROMÂNIEI, respectiv acela că obiectul exclusiv al acțiunii ar fi reprezentat de constatarea neconstituționalității ordonanței de urgență.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. 1 din Legea 554/2004,Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță".
În alineatul 5 al aceluiași articol se arată că,Acțiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative".
Prin urmare, aprecierea obiectului principal al unei acțiuni întemeiate pe dispozițiile acestui articol, trebuie să se realizeze în orice împrejurare, numai prin interpretarea coroborată a celor două alineate.
Deși anularea nr.OUG 37/22.04.2009 este primul capăt de cerere al acțiunii reclamantului, cel de-al doilea capăt de cerere este reprezentat de anularea Ordinului Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 458/24.04.2009, prin care a fost eliberat din funcție.
Faptul că în acțiunea principală se regăsesc și criticile de neconstituționalitate, dezvoltate de reclamant în excepția de neconstituționalitate alăturată acțiunii, nu conduce în mod necesar, la concluzia că obiectul principal este reprezentat de constatarea neconstituționalității actului.
În cauza dedusă judecății, obiectul principal al acțiunii este reprezentat de anularea actului administrativ emis în baza ordonanței, situație care se regăsește descrisă în conținutul alineatului 5, și care reprezintă tocmai interesul legitim, pe care încearcă să-l valorifice reclamantul.
Primul capăt de cerere apare ca inadmisibil, prin prisma faptului că acesta nu poate fi supus controlului contencios în conformitate cu dispozițiile art. 5 alin. 2 potrivit cărora, nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară".
Astfel, asupra neconstituționalității unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare nu se poate pronunța decât Curtea Constituțională în conformitate cu dispozițiile art. 11 și 29 din Legea 47/1992.
Pe cale de consecință și cererea de suspendare a nr.OUG 37/2009 din cel de-al treilea capăt de cerere apare ca fiind inadmisibilă.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității pentru lipsa plângerii prealabile invocată de intimatul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Curtea reține că prezenta cauză, a fost calificată de către reclamant, ca întemeiată pe dispozițiile art. 9 din Legea 554/2004.
Cum obiectul prezentei cauze îl reprezintă anularea actului administrativ emis în baza ordonanței de urgență, urmează a respinge excepția invocată, întrucât în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 7 alin. 5 din Legea 554/2004, unde se arată că în cazul acțiunilor care privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe nu este necesară plângerea prealabilă.
Ordinul a cărui suspendare se cere a fost emis în executarea art. III din OUG 37/2009, astfel că natura accesorie a acestuia, se aplică și în ceea ce privește plângerea prealabilă, deoarece emitentul nu are posibilitatea retractării în faza prealabilă, devreme ce acesta a fost emis în baza unui act normativ în vigoare.
Prin actul administrativ contestat în cel de-al doilea capăt de cerere, respectiv nr. 458/24.04.2009 s-a acordat un preaviz de 30 de zile, în perioada 24.04-23.05.2009 reclamantului, iar la data expirării perioadei de preaviz acesta a fost eliberat din funcția publică de conducere de director executiv al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
Din preambulul Ordinului nr. 458/24.04.2009 rezultă că acesta a fost emis în aplicarea prevederilor nr.OUG 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice centrale.
În exercitarea controlului legalității Ordinului nr. 458/2009, Curtea constată că dispozițiile actului normativ în aplicarea căruia acesta a fost emis, au fost declarate neconstituționale.
Astfel, prin Decizia nr. 1257 din 7 octombrie 2009 Curtea Constituțională a constatat că Legea pentru aprobarea OUG nr. 37/2009 este neconstituțională, reținând că Guvernul, prin întreg conținutul reglementării cuprinse în ordonanță și care se referă la statutul juridic al unor funcționari publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate, a intervenit într-un domeniu pentru care nu avea competență materială, respectiv în domeniul legii organice, încălcând astfel disp. art. 115 alin. 6 din Constituție.
Decizia Curții Constituționale nr. 1257/7.10.2009 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 758 din 6 2009.
Potrivit disp. art. 31 alin.1 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie.
Efectele deciziei Curții Constituționale se răsfrâng, pe de o parte, direct și nemijlocit chiar în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, iar pe de altă parte, prin intermediul mecanismelor juridice prevăzute de art. 147 din Constituție și art. 31 alin.1 și 3 din Legea nr.47/1992, și în alte cauze.
În conformitate cu prevederile art. 147 alin. 4 din Constituție deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor ceea ce presupune că, după publicarea în Monitorul Oficial, acestea nu au efect asupra unor cauze definitiv soluționate, intrate sub autoritatea lucrului judecat, ci numai în cauzele aflate în curs de soluționare sau care se vor soluționa în viitor.
Declararea, prin intermediul excepției de neconstituționalitate, a neconstituționalității unei dispoziții legale conduce la suspendarea de drept și respectiv la încetarea efectelor sale juridice. De altfel, prin art. XIV alin. 1 din OUG nr.105/2009 s- dispus abrogarea OUG nr. 37/2009.
Față de cele arătate, Curtea urmează să constate în cauză nelegalitatea Ordinului nr. 518/2009 ca fiind emis în aplicarea unor dispoziții legale declarate neconstituționale și, în consecință, va dispune anularea acestuia.
Dată fiind soluționarea pe fond a cauzei, cererea de suspendare a nr. 458/24.04.2009 cuprinsă în cel de-al treilea capăt de cerere apare ca lipsită de obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul domiciliat în D Tr. S, str. -. - nr. 67,. 1. 10, M, în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI cu sediul în B, nr.1, sector 1 și MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE cu sediul în B, Bulevardul I, nr.24, sector 3.
Anulează Ordinul nr. 458/24.04.2009 emis de MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 09 2009.
Președinte, |
Grefier, |
Red./7ex.
Președinte:Carmen IlieJudecători:Carmen Ilie
