Anulare act administrativ . Sentința 43/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA Nr.43/F/CA/2008
Ședința publică de la 19 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iosif Morcan
JUDECĂTOR 2: Ștefan Făt
Grefier - -
Pe rol se află pronunțarea sentinței în cauza privind pe reclamantul în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect anulare act administrativ.
Se constată că s-a înregistrat la dosar Adeverința de absolvire nr.216/17.03.2008 eliberată de Facultatea de Drept " "Sibiu.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12.03.2008, care face parte integrantă din prezenta sentință.
- CURTEA DE APEL -
Asupra cauzei de față:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la această instanță sub dosar nr.1696/57/20.12.2007, reclamantul a chemat în judecată pârâtul MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, precum și în contradictoriu cu intimatul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII conform prevederilor art.21 din nr.OG137/2000, solicitând prin hotărâre judecătorească:
-ANULAREA Ordinului nr.S/II/4103/24.08.2007 prin care reclamantul a fost degradat de la funcția de inspector principal la funcția de agent șef de poliție;
-obligarea pârâtului la plata diferențelor de drepturi salariale neîncasate ca urmare a degradării prin ordinul menționat, în cuantum de 822 lei lunar (2.840 - 2.018 = 822 lei) începând cu luna septembrie 2007 și până la data restabilirii situației anterioare emiterii actului atacat;
-obligarea pârâtului la plata daunelor morale în cuantum de 20.000 lei suferite în urma degradării prin Ordinul nr. nr.S/II/4103/24.08.2007;
-obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul arată că prin ordinul atacat nr.S/II/4103/24.08.2007 a fost degradat din funcția de inspector principal de poliție la funcția de agent principal de poliție pentru motivul nerespectării termenului de definitivare a studiilor, însă la data emiterii actului avea absolvită Facultatea de Drept " " din Sibiu, promoția 2002 - 2007, urmând să susțină și examenul de licență.
Reclamantul mai arată că schimbarea din funcție este nelegală, întrucât pârâtul a dat o interpretare eronată prevederilor Legii nr.360/2002, fiind de neacceptat să-i fie retrasă funcția corespunzătoare gradului de ofițer de poliție și trecerea la gradul de subofițer sub pretextul nefinalizării studiilor.
Dispozițiile Legii nr.360/2002, mai arată reclamantul, nu se aplică polițiștilor care nu solicită avansări în grad sau promovări, categorie în care se include și acesta, întrucât nu a solicitat avansare în grad sau promovare, normă care este reglementată expres în art.1 din lege, unde se arată că "pe data intrării în vigoare a prezentei lefi, polițiștilor aflați în funcție nu le sunt aplicabile dispozițiile acesteia privind condițiile de studii și stagiu în grad, cu excepția cazurilor în care aceștia fac obiectul unei avansări sau promovări", iar acest lucru rezultă și din economia textului art.73 (5) din lege, în care se arată că "ofițerilor de poliție stabiliți în alin.1 lit.A li se va acorda gradul profesional următor numai după absolvirea studiilor superioare corespunzătoare categoriei din care fac parte" și de asemenea condiția studiilor superioare se mai cere și pentru agenții de poliție care participă la concurs în vederea ocupării funcțiilor vacante.
Modalitatea de echivalare este arătată în art.73 alin.4 din Legea nr.360/2002 care prevede următoarele: "polițiștii ofițeri care nu au absolvit studii superioare de scurtă durată sau de lungă durată cu diplomă vor fi încadrați în funcții potrivit gradelor profesionale echivalente", iar la alineatul 1 din acest articol se prevede că "gradele militare ale polițiștilor vor fi echivalate cu gradele profesionale, conform pregătirii și studiilor fiecăruia, cu menținerea drepturilor câștigate anterior", astfel că gradele militare se echivalează obligatoriu cu gradele profesionale la data intrării în vigoare a legii și cum reclamantul avea gradul de căpitan la data respectivă, a devenit prin echivalare inspector principal de poliție.
Reclamantul mai arată că prin interpretarea și aplicarea greșită a Legii nr.360/2002 se încalcă principiul stabilității pe funcție reglementat de Legea nr.188/2001, stabilitatea financiară, respectiv menținerea drepturilor salariale deținute în baza funcției ocupate, art.14, 17 și 18 din care interzic discriminarea, abuzul de drept și restrângerea unor drepturi și art.41 din Codul muncii cu privire la protecția socială a muncii.
În drept invocă Legile nr.360/2002 și nr.554/2004, și Constituția României.
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru conform prevederilor art.15 lit.a din Legea nr.146/1997.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, având în vedere prevederile art.14 alin.1 și art.73 alin.8 din Legea nr.360/2002, reclamantul neavând definitivate studiile superioare până la data de 24.08.2007, iar cu privire la daunele morale nu s-a făcut dovada prejudiciului moral suferit.
La dosar, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a depus Punct de vedere, în care arată condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o faptă pentru a fi calificată ca fiind faptă de discriminare, respectiv existența unui tratament diferențiat manifestat prin deosebire, excludere, restricție sau preferință și existența unui criteriu de discriminare potrivit art.2 alin.1 din nr.OG137/2000 republicată.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamantul este absolvent al Școlii Militare de Poliție " " din Cîmpina, promoția 1988, fiind încadrat ca subofițer în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Sibiu, Postul de Poliție al Comunei.
La data de 30.07.1992, ca urmare a promovării examenului organizat de către, reclamantul a fost avansat la gradul de sublocotenent.
Ulterior, reclamantul a fost avansat în grade, astfel că la data intrării în vigoare a Legii nr.360/2002 privind Statutul polițistului avea gradul de căpitan și era încadrat la Poliția Municipiului Mediaș.
În baza prevederilor art.73 din Legea nr.360/2002, gradele militare ale polițiștilor au fost echivalate cu gradele profesionale conform pregătirii și studiilor fiecăruia, cu menținerea drepturilor câștigate anterior, astfel că reclamantul din gradul de căpitan a fost trecut în gradul profesional de inspector principal de poliție (art.73 alin.1 lit.c).
Din Adeverința nr.216/17.03.2008 eliberată de Facultatea de Drept " " Sibiu rezultă că reclamantul a absolvit această facultate, promoția 2007, profilul Științe juridice, specialitatea drept, cursuri, fără examen de licență.
Prin Ordinul nr.S/II/4103/24.08.2007 emis de, reclamantul ofițer principal II la Biroul Investigare fraude din cadrul Poliției Municipiului Mediaș a fost degradat de la gradul profesional de inspector principal la gradul profesional de agent șef de poliție (plutonier adjutant), pentru motivul că în termenul de 5 ani de la data intrării în vigoare a Legii nr.360/2002 nu și-a definitivat studiile necesare echivalării în gradele corespunzătoare funcției pe care o deținea la data de 24.08.2007, conform prevederilor art.73 alin.8 și art.14 alin.1 din legea menționată.
Potrivit art.14 din Legea nr.360/2002, polițiștii se încadrează în două categorii, definite în raport cu nivelul studiilor necesare, după cum urmează:
Categoria A - corpul ofițerilor de poliție cuprinde ofițerii de poliție cu studii superioare și categoria B - corpul agenților de poliție, care cuprinde agenții de poliție cu studii liceale sau postliceale cu diplomă, iar potrivit dispozițiilor art.73 din aceeași lege, la data intrării în vigoare, gradele militare ale polițiștilor vor fi echivalate cu gradele profesionale, conform pregătirii și studiilor fiecăruia, cu menținerea drepturilor câștigate anterior și ca urmare, având în vedere și prevederile art.72 alin.1, reclamantul deși nu avea la data respectivă - 24.08.2002 - studii superioare, a fost echivalat și inclus în corpul ofițerilor de poliție, gradul profesional inspector principal de poliție.
În alineatele 4 și 5 ale art.73 din Legea nr.360/2002 se prevede că polițiștii ofițeri care nu au absolvit studii superioare de scurtă sau lungă durată cu diplomă, vor fi încadrați în funcții potrivit gradelor profesionale echivalente, ofițerilor de poliție stabiliți în alin.1 lit.A li se va acorda gradul profesional următor numai după absolvirea studiilor superioare corespunzătoare categoriei din care fac parte.
În art.73 alin.8 din Legea nr.360/2002 se prevede că perioada acordată polițiștilor pentru definitivarea studiilor necesare echivalării în gradele corespunzătoare funcției pe care o dețin, conform alin.1 este de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar dacă după expirarea perioadei de 5 ani polițiștii nu și-au definitivat studiile necesare echivalării în gradele profesionale pe care le au, ofițerii de poliție vor fi încadrați în categorii și grade profesionale corespunzătoare pregătirii.
Prin întâmpinarea depusă, pârâtul arată că reclamantul a absolvit doar cursurile Școlii de de Poliție " " Cîmpina, cursuri care sunt echivalente studiilor postliceale și nu studiilor universitare de lungă sau scurtă durată, astfel că având în vedere prevederile art.73 alin.4 și 8 din Legea nr.360/2002, în mod corect s-a emis ordinul de încadrare în corpul agenților de poliție.
Această susținere a pârâtului este neîntemeiată, întrucât reclamantul a absolvit Facultatea de Drept din Sibiu, promoția 2007, după cum rezultă din Adeverința nr.216/17.03.2008 și nu a solicitat încadrarea în gradul profesional următor, pentru care era necesară și diploma de licență conform prevederilor art.73 alin.4 și 5 din Legea nr.360/2002, astfel că în mod greșit a fost degradat prin ordinul atacat.
Ca urmare, în baza art.1 și 18 din Legea nr.554/2004, acțiunea reclamantului cu privire la anularea Ordinului nr.S/II/4103/24.08.2007 și plata diferenței de salariu în cuantum de 822 lei lunar se impune a fi admisă ca întemeiată împotriva pârâtului
În ce privește capătul de cerere referitor la daunele morale în cuantum de 20.000 lei, acest capăt de cerere va fi respins ca nedovedit.
Prejudiciul moral constă în lezarea onoarei sau reputației unei persoane sau alte suferințe de ordin psihic, iar despăgubirile bănești acordate pentru daunele morale constau într-o sumă necesară și suficientă pentru a procura părții vătămate satisfacții de ordin moral, susceptibile să înlocuiască valoarea de care a fost privată și pentru repunerea ei în situația similară celei avute anterior.
Daunele materiale sau morale pot fi acordate numai în condițiile dovedirii îndeplinirii condițiilor impuse de art.998 - 999 Cod pr.civilă, faptă imputabilă, prejudiciu și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu.
Simpla solicitare de plată a daunelor nu poate fi soluționată pozitiv în situația nedovedirii condițiilor impuse de lege.
De asemenea, simpla existență a faptei nu duce automat la plata daunelor, așa cum apreciază reclamantul.
Cum în cauză reclamantul nu a adus nici o dovadă în sprijinul cererii de obligare a pârâtului la plata daunelor morale de 20.000 lei, această cerere nu poate fi admisă.
Ca urmare, acțiunea reclamantului va fi admisă numai în parte, respectiv instanța va dispune anularea ordinului atacat și obligarea pârâtului la plata despăgubirilor materiale reprezentând diferența de salariu în cuantum de câte 822 lei începând cu luna septembrie 2007 și până la data reintegrării în funcția avută ( 2.840 salariul avut anterior degradării - 2.018 salariul ulterior degradării = 822 lei).
În ce privește Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, acesta nu are calitatea de pârât, fiind citat în cauză conform prevederilor art.27 din nr.OG137/2000 republicată, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare în calitatea pe care o are de instituție abilitată și investită prin lege să se pronunțe cu privire la caracterul discriminatoriu al unei anumite fapte.
În baza prevederilor art.274 Cod pr.civilă, pârâtul va fi obligat să plătească reclamantului suma de 1.100 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial justificat cu cele două chitanțe atașate la filele 44, 45 din dosar.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul cu domiciliu ales la sediul Cabinetului Individual de Avocatură din Sibiu,-, jud.Sibiu împotriva pârâtului MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE cu sediul în B, P-ța -, nr.1 A, sector 1 și în contradictoriu cu intimatul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în, P-ța - -, nr.1 - 3, sector 1 și în consecință:
Anulează Ordinul nr.S/II/4103 emis de pârâtul MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE la data de 24.08.2007.
Obligă pârâtul MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE să plătească reclamantului diferența de drepturi salariale în cuantum de câte 822 lei lunar începând cu luna septembrie 2007 și până la data reîncadrării reclamantului în funcția avută.
Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtului MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE la plata daunelor morale.
Obligă pârâtul MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE să plătească reclamantului suma de 1.100 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19 Martie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact.
5 ex./28.04.2008
Președinte:Iosif MorcanJudecători:Iosif Morcan, Ștefan Făt