Anulare act administrativ . Sentința 433/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.433/CA
Ședința publică din data de 14 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Gherasim
Grefier - - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios-administrativ promovată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII - cu sediul în B,--57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul - domiciliat în B,-, sector 2 și intervenientul în interesul accesoriu reclamantului - cu domiciliul în B, șos. - - nr.2,. 60B,.1,.8,.45, sector 2 și intervenientul în interes propriu - domiciliat în B, sector 3,-,.1 și cu domiciliul ales la situat în B, sector 1, nr.143, având ca obiect anulare act administrativ - acțiune în constatare.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 07 octombrie 2009 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 14 octombrie 2009 când s-a pronunțat prin prezenta hotărâre.
CURTEA
Asupra acțiunii în contencios administrativ de față:
Prin cererea înregistrată sub nr. 38433/3/19.11.2008 pe rolul Tribunalului București - secția a IX-a de contencios-administrativ și fiscal, reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII a solicitat să se constate existența calității de colaborator al securității în ceea ce îl privește pe pârâtul.
Prin încheierea de ședință din data de 05.12.2008, având în vedere dispozițiile art.34 din OUG nr.24/2008, s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea cauzei Curții de Apel București - secția a VIII-a Contencios-administrativ și Fiscal.
În fapt, a arătat reclamantul că, prin cererea nr. P 4505/30.07.2007, adresată CNSAS de către domnul, s-a solicitat verificarea, sub aspectul posibilei calități de lucrător sau de colaborator al Securității, a pârâtului.
Așa cum a rezultat din cuprinsul notei de constatare nr. S/DI/1579/18.07.2008, a fost recrutat pentru supraveghere informativă a mediului "justiție", la data recrutării acesta fiind judecător la Judecătoria Sectorului 2 B, semnând la data de 29.05.1984 un angajament, preluând numele conspirativ "".
A considerat reclamantul CNSAS că este relevantă pentru stabilirea calității de colaborator informația furnizată ofițerilor recrutori prin care le-a adus la cunoștință că "uneori se comentează nefavorabil unele indicații sau hotărâri ale partidului și statului nostru.", informație consemnată în raportul din 30.05.1984.
Mai mult chiar, a arătat reclamantul CNSAS că informațiile furnizate de către pârâtul au fost utile organelor de Securitate, fapt dovedit și prin recompensa acordată de către Securitate informatorului "": Raport din 31.05.1985 - " aprobați cheltuirea sumei de lei 300 (trei sute lei) pentru informatorul <> /./ pentru /./ sprijinul acordat. /./ Am primit suma specificată mai sus", în aceeași ordine fiind și "avizarea pozitivă" a domnului pentru "efectuarea unei excursii turistice în în grup organizat, împreună cu soția", în acest context, ofițerul de Securitate apreciindu-l ca prezentând "garanții moral politice".
A considerat contestatorul că materialele prezentate sunt relevante în această situație deoarece, în stabilirea calității de colaborator al Securității, potrivit art. 2 lit. b din nr.OUG 24/2008, se constituie probe în cauză și notele, rapoartele scrise, relatările verbale consemnate de lucrătorii Securității prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Prin prisma celor expuse anterior, a apreciat CNSAS că au fost asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. b din nr.OUG 24/2008 pentru a se putea constata calitatea de "colaborator al Securității". Astfel, norma citată impune îndeplinirea următoarelor condiții pentru a se putea reține calitatea invocată:
1.Informațiile furnizate Securității, indiferent sub ce formă, să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist. Această condiție a considerat reclamantul CNSAS că este asigurată deoarece domnul a furnizat informația relatată pe larg mai sus. A învederat faptul că, la data recrutării domnului, precum și pe toată perioada furnizării de informații către Securitate, pârâtul era deja judecător; iar datorită pregătirii sale juridice, era evident că avea clar reprezentarea posibilelor efecte ale furnizării unor astfel de informații.
2.Informațiile prevăzute la punctul 1 să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Și această condiție a fost asigurată deoarece, prin aceste acțiuni, s-a îngrădit dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965 coroborat de art. 19 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe conținutul art. 3 lit. I, art. 2 lit. b, art. 8 lit. a, art. 11 alin. 1 ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2008, privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, coroborate cu art. 31, art. 36 alin. 4, lit. a din Regulamentul de organizare și funcționare al S adoptat prin Hotărârea nr. 1/2008, precum și pe dispozițiile articolului 112 al Codului d e Procedură Civilă.
In dovedirea acțiunii, au fost depuse următoarele înscrisuri:
1. Nota de Constatare nr. S/DI/l/1579/18.07.2008;
2. Dosar nr. R 80146 (cota ), 1, 2, 3, 5, 5 bis, 7,10;
3. Dosar nr. I 5309 (cota ), 1,8,9,14,19;
4. Adresele de verificare nr. S/6399/A/B/L/03.10.2007 transmise de către foștii deținători de arhivă (, E, );
5. Adresele de răspuns transmise de foștii deținători de arhivă cu numerele S/-/29.10.2007; S/-/05.11.2007; S/18054/16.10.2007; A/2981/05.11.2007. în răspunsul se precizează că figurează pe o fișă de evidențe că "la 31.05.2007 era în atenție, dar că dosarul nu s-a clasat în arhivă. Cu toate acestea, dosarul a fost predat, cu nr. de arhivare FR -/
Legal citat, pârâtul a depus întâmpinare, solicitând instanței ca prin hotărârea pronunțată sa dispună respingerea ca nelegala si netemeinica a acțiunii in constatarea calității sale de colaborator al Securității.
În fapt, pârâtul a arătat că este de origine aromân, părinții săi născându-se in in localitatea Livezi (după cum rezulta din actele de stare civila depuse anexat prezentei întâmpinări) si emigrând in România in anii 1930-1940, o parte a rudelor sale continuând să locuiască in.
In anul 1981, împreuna cu soția, a efectuat o excursie in pentru a-și vizita rudele, în acea perioada, pârâtul, absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității B, ocupând funcția de judecător in cadrul Judecătoriei Sectorului 2 În primăvara anului 1984 fost chemat de către Președintele de la acea data al Tribunalului Municipiului B, în biroul căruia a avut loc o întâlnire între acesta, si un domn ce s-a recomandat ca fiind ofițer de Securitate ce avea in supraveghere activitatea din cadrul instanței judecătorești unde își desfășura activitatea de judecător.
După semnarea de către pârât a acelui angajament, a învederat acesta că nu a mai fost contactat niciodată de către organele de Securitate si nu i s-a solicitat acordarea de informații sau încheierea unor alte declarații.
Anexat cererii formulata de către reclamantul, pârâtului i-au fost comunicate înscrisurile ce se susține că stabilesc calitatea sa de colaborator al Securității.
Pe lângă angajamentul tip, scris si semnat in data 29.05.1984 la solicitarea si sub "îndrumarea" ofițerului de securitate, celelalte înscrisuri invocate ca probe ce duc la concluzia ca ar fi furnizat informații organelor de securitate nu îi sunt cunoscute, nu cuprind date reale si in consecința pârâtul a înțeles să conteste cele cuprinse in respectivele documente.
Cu privire la conținutul "notelor informative", pârâtul susține că așa-zisele aspecte semnalate reprezintă simple aspecte de ordin general, însemnări de genul " se comentează nefavorabil unele indicații sau hotărâri ale partidului si statului nostru", "datorita unor atitudini neprincipiale din partea unor judecători, dar si a unor avocați, apar discuții in rândul justițiabililor, ceea ce face sa creeze o atmosfera încordata in cadrul judecătoriei", "unii judecători uneori pactizează ori cu avocatul ori cu justițiabilul", etc. ce nu pot fi catalogate ca fiind "informații".
A mai arătat pârâtul că nu a fost recompensat de către organele de securitate, cum in mod eronat se încearcă sa se inducă prin cererea formulata de către reclamantul, neexistând nici dovada de primire de către subsemnatul a unei sume de bani.
Referitor la "avizarea pozitiva" pentru "efectuarea unei excursii turistice in in grup împreuna cu soția", a subliniat pe de o parte faptul ca nu exista o astfel de cerere semnata de sine pentru a obține o aprobare din partea organelor securității, iar pe de alta parte nu era necesara nici o aprobare ori invitație scrisa pentru acest gen de excursie, in condițiile in care era vorba de vizitarea, printr-o agenție de turism, a unei tari din "blocul comunist".
Cererea de stabilire a calității de colaborator al securității este neîntemeiata, în opinia pârâtului, in condițiile în care acesta arată că nu a îndeplinit o activitate de politie politica, ci in realitate a fost persecutat, iar nu informator cum in mod eronat se susține prin cererea formulata de către
ca proba a rapoartelor întocmite de ofițerii de securitate reprezintă o lacuna a legii, contrara atât drepturilor omului cat si principiilor constituționale.
Un principiu constituțional fundamental este reprezentat de prezumția de nevinovăție, ce se înfățișează tocmai ca o garanție juridico-sociala acordata celui căruia i se aduce o învinuire.
Prezumția de nevinovăție ca principiu constituțional este consacrata prin dispozițiile art. 23 din Constituție in care se arata ca la rămânerea definitiva a hotărârii judecătorești de condamnare, persoana este considerata nevinovata.
Faptul ca stabilirea legala a vinovăției poate fi făcuta doar printr-o hotărâre judecătoreasca de condamnare rămasa definitiva este confirmat si prin art. 6 paragraful 2 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului care arata ca Orice persoana este prezumata nevinovata ce vinovăția sa va fi legal stabilita .
In caz contrar ar însemna ca procesul in România este un proces de tip inchizitorial, in care simpla învinuire presupune vinovăție, învinuitul fiind obligat sa-si dovedească nevinovăția.
Intr-o astfel de interpretare ar însemna ca sarcina probei este răsturnata, iar principiul de drept jus incubit probatio qui dicit, non qui negat este modificat.
Insa, atât in doctrina cat si in practica juridica se apreciază unanim ca răsturnarea prezumției de nevinovăție poate fi făcuta numai prin probe certe de vinovăție, iar in cazul in care exista îndoiala asupra vinovăției, in dubio pro reo .
In ipoteza in care s-ar urma raționamentul exprimat de s-ar ajunge la constatarea calității pârâtului de colaborator al securității exclusiv pe baza angajamentului încheiat in condiții de presiune exercitata de organele de securitate si a unor însemnări din rapoartele unor ofițeri de securitate ce se presupune ca ar fi consemnat declarații ale sale, fără a exista insa nici o dovada a veridicității celor cuprinse in notele întocmite chiar de organele de securitate.
Aceasta atribuire a calității de mijloc de proba simplelor "note informative" întocmite de ofițerii de securitate încălca dispozițiile art. 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului ce prevăd faptul ca "orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanța independenta si imparțiala, instituita de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor si obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații in materie penala îndreptate împotriva sa."
Totodată, prin posibilitatea stabilirii calității de colaborator al securității pe baza relatărilor verbale consemnate de lucrătorii securității se ignora dispozițiile art. 7 din Declarația Universala a Drepturilor Omului: "Toți oamenii sunt egali in fata legii si au, fără nici o deosebire, dreptul la o egala protecție in fata legii. Toți oamenii au dreptul la protecție egala împotriva oricărei discriminări", si ale art. 14 (Interzicerea discriminării) din Convenția Europeana a Drepturilor Omului potrivit cărora: "Exercitarea drepturilor si libertăților recunoscute de prezenta convenție trebuie sa fie asigurata fără nici o deosebire bazata, in special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naționala sau sociala, apartenența la o minoritate naționala, avere, naștere sau orice alta situație"
Or, este evident că, pentru a stabili calitatea de colaborator al securității cu toate consecințele extrem de grave si neplăcute ce decurg din aceasta atribuire, cu mare impact asupra profilului moral, probității si credibilității unei persoane, mai ales a unui judecător, este nevoie de un probatoriu solid.
In acest sens este necesar, consideră pârâtul, să se facă dovada certa ca acesta a exercitat in mod real o activitate de colaborator si a îngrădit efectiv drepturi si libertăți cetățenești ori ca ar fi desfășurat activități pentru instaurarea sau menținerea regimului totalitar.
La dosar a fost formulată cerere de intervenție în interes alăturat reclamantului de către, prin care a solicitat admiterea acțiunii în constatare a CNSAS B, în vederea stabilirii calității de colaborator al Securității în persoana pârâtului.
În esență, a arătat intervenientul că Securitatea -ca politie politică- înființată la 30 august 1948 sub denumirea de Direcția Generală a Securității Poporului (avea să fie redenumită ulterior in Direcția Securității Statului) - avea ca ROL "de a apăra cuceririle democratice si de a asigura securitate împotriva uneltirilor dușmanilor interni si externi". Poliția politică de în 1989, este în principiu aceeași cu cea de azi, dar este infinit de mult mai perfecționată decât fosta securitate, ramificațiile cestei caracatițe uriașe cuprinzând pe lângă serviciile de informații, instanțele i parchetele de pe lângă acestea .. . -ul, alte instituții publice infestate de colaboratori și informatori ai securității deveniți după decembrie 1989 așa-zise victime, în realitate profitori ai regimurilor trecute și prezente.
A subliniat intervenientul accesoriu că -a ajuns la desființarea CNSAS, cu atribuțiile respective, pe calea deciziei "Curții Constituționale", si din cauza numitului si a în dosarul nr- al Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă, în mod interesant s-a admis de instanța si -a trimis dosarul la CURTEA CONSTITUȚIONALA, care a dat ilegala DECIZIE nr. 51 din 31 .01.2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste
Dacă adevărul este unul singur, și anume adevărul obiectiv, care cere ca să existe o concordanță deplină între realitate și concluziile pe care le trage instanța în hotărârea sa cu privire la circumstanțele cauzei pe care o judecă, hotărârea judecătorească trebuie să fie bazată numai pe probe verificate cu ajutorul cărora s-a putut stabili neîndoielnic evenimentul real și împrejurările în care s-a petrecut, iar nicidecum pe presupuneri.
În dreptul procesual civil, principiul adevărului obiectiv consacrat de art 129 pr.civ. obligă pe judecător să stăruie prin toate mijloacele legale, pentru a descoperi adevărul și a preveni orice greșeală în cunoașterea faptelor. Acest principiu exprimă cerința că toate faptele pricinii ce se judecă să fie stabilite întocmai așa cum s-au petrecut în realitatea lor obiectivă. de când au existat norme juridice prescriind o anumită conduită, a existat pornirea oamenilor (judecătorilor)de a le încălca,sau de a le ocoli/uneori cu o anumită eleganța dată de raționamentele seducătoare care stăteau la baza construcției frauduloasă.
Deși a depus cerere de xeroxare a actelor dosarului, intervenientul arată că i s-a interzis accesul la acest dosar, in condițiile in care din adresa cu nr ./07/19.XI.2008 emisa de CNSAS, rezulta ca la cererea sa a fost deconspirat numitul ca informator al SECURITATII.
Susținerile făcute au fost necesare pentru apărarea efectivă și realizarea drepturilor proteguite de lege.
Tot în cadrul acestui dosar a formulat cerere de intervenție în nume propriu numitul, solicitând instanței ca, în temeiul art. 49 alin. (1) si (2) și art. 50.pr.civ, având în vedere disp. art. 2 lit. b), art. 3 lit. 1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, să admită cererea de intervenție principală și să pronunțe o hotărâre prin care să constate calitatea de colaborator al Securității în ceea ce-l privește pe pârâtul.
In fapt, a învederat intervenientul că, prin cererea înregistrată la 15.10.2008 reclamantul CNSAS a solicitat să se constate calitatea de colaborator al Securității în ceea ce-l privește pe pârâtul, care potrivit reclamantului a semnat de colaborare cu Securitatea la data 29.05.1984. preluând numele conspirativ "".
A mai arătat intervenientul că a fost coleg cu pârâtul în perioada 1979-1990. perioada în care și-a desfășurat, ca și pârâtul, activitatea ca judecător în cadrul Judecătoriei Sectorului 2
În cursul lunii martie 2009 luat cunoștință din presă despre existența unei acțiuni în constatare introdusă de CNSAS împotriva pârâtului, despre faptul că acesta a semnat în cursul anului 1984 cu Securitatea și că obișnuia să-și toarne frecvent colegii de instanță.
Totodată, a luat cunoștință, mai întai din presă și apoi, ca urmare a accesului la propriul dosar și fotocopierea unor acte din dosarul 15309 (cota CNSAS), că în ceea ce-l privește pe intervenient, pârâtul a dat mai multe note informative despre acesta, prin care denunța calomnios aspecte legate de activitatea sa profesională dar și aspecte ce țineau de viața sa privată.
Din studierea propriului dosar, a luat cunoștință intervenientul că s-a afirmat despre sine că întreține relații neoficiale cu cetățeni străini ori că ar comenta nefavorabil unele indicații sau hotărâri ale (aspecte care, în acele vremuri, erau de natură a atrage anchetarea și sancțiuni disciplinare ori penale grave).
Având în vedere afirmațiile calomnioase și denunțurile pârâtului în legătură cu activitatea sa profesională și aspecte ce priveau exclusiv viața sa privată, precum și informațiile obținute în calitate de persoană urmărită de fosta Securitate, consideră intervenientul că, față de prevederile și expunerea de motive a nr.OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, justifică un interes propriu în formularea prezentei cereri de intervenție.
În consecință, a solicitat instanței să admită cererea sa de intervenție în interes propriu și să constate calitatea de colaborator al Securității a pârâtului.
În drept, cererea de intervenție a fost întemeiată pe dispozițiile art. 49 alin. (1) si (2) și art. 50.pr.civ și art. 2 lit. b), art. 3 lit. 1) din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.
Cererile de intervenție depuse la dosar au fost încuviințate în principiu prin încheierile de ședință din 17.03.2009 și din 07.10.2009.
Examinând cauza prin prisma probelor administrate, Curtea reține caracterul neîntemeiat al cererii de chemare în judecată, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art.2, lit.b din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008, prin colaborator al securității se înțelege persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului- al Securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care-l deținea, precum și care, având calitatea de rezident al Securității, coordona activitatea informatorilor.
Astfel cum se desprinde din economia textului de lege suscitat, sunt trei condiții a căror îndeplinire cumulativă duce la declararea unei persoane ca fiind colaborator al Securității, respectiv " furnizarea de informații sub orice formă", "informațiile să vizeze denunțarea activităților sau a atitudinilor potrivnice regimului totalitar comunist", iar aceste informații să fie de natură "îngrădi drepturile și libertățile fundamentale ale omului".
Pârâtul a semnat la data de 29.05.1984, sub numele conspirativ "", un angajament de colaborare cu organele Securității, pentru supraveghere informativă a mediului "justiție", la data recrutării acesta având funcția de judecător la Judecătoria Sectorului 2
O cerință impusă de norma juridică ce definește calitatea de colaborator al Securității este ca informația să fie referitoare la denunțarea activităților și atitudinilor potrivnice regimului totalitar comunist și, totodată, să fie susceptibile de a determina îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În nota de constatare nr. S/I//1579/18.07.2008, emisă de CNSAS, Direcția Investigații, sunt enumerate înscrisurile care, în opinia instituției reclamante, atestă transmiterea de informații către Securitate, potrivit prevederilor art. 2 lit. b din OUG nr. 24/2008.
Se relevă în această notă de constatare că angajamentul din 29.05.1984 a fost semnat de pârât cu numele real, iar documentul prin care s-a realizat transmiterea de informații ar fi fost raportul privind modul cum a decurs recrutarea numitului în calitate de informator, din 30.05.1984, în care s-a consemnat relatarea pârâtului că ".uneori se practică un trafic de influență sau se comentează nefavorabil unele indicații sau hotărâri ale partidului și statului nostru", relatare exprimată în cadrul discuțiilor avute cu ofițerii de Securitate despre "justiție în general".
Când informația se referă la un grup de persoane, susceptibil de a fi identificate persoanele aparținătoare acelui grup, se consideră că informația prezintă același grad de pericol pentru membrii respectivului grup.
Cât timp această informație nu poate conduce la identificarea persoanelor ce ar fi putut fi persecutate pentru atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, sfera aparținătorilor mediului justiție nefiind limitată doar la judecătorii din cadrul Judecătoriei Sectorului 2 B, discuțiile fiind extinse și la avocați și justițiabili, nu se poate reține că informația cuprinsă în raportul din 30.05.1984 este aptă de a fi încadrată în categoria celor la care se referă dispozițiile art. 2, lit. b din OUG nr. 24/2008.
Intervenientul în interes propriu a susținut că pârâtul a efectuat mai multe relatări verbale despre persoana sa, prin care denunța calomnios aspecte legate de activitatea sa profesională, dar și aspecte care țineau de viața sa privată.
Curtea reține că aceste informații nu se circumscriu cerințelor instituite prin art. 2 din OUG 24, în sensul că prin aceste informații nu se denunțau activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.
În raport de aceste considerente, Curtea observă că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile cerute de art. 2, lit. b din OUG nr. 24/2008, astfel că cererea de chemare în judecată are un caracter neîntemeiat.
Ca o consecință firească a celor reținute anterior, Curtea va respinge ca nefondată și cererea de intervenție în interes alăturat reclamantului CNSAS B, formulată de intervenientul.
Cererea de intervenție în interes propriu a intervenientului urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, acesta dovedind în prezenta cauză doar că pârâtul a relatat, sub numele conspirativ de "", în perioada 1988-1989, informații privind relațiile sale cu ceilalți colegi ori cu avocați, fără nici un fel de trimitere expresă la vreo activitate ori la atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, ceea ce duce la neîndeplinirea cerințelor cuprinse la art. 2, lit. b din OUG nr.24/2008 pentru existența calității de colaborator al Securității în persoana pârâtului.
Pentru toate aceste motive, Curtea reține caracterul neîntemeiat atât al cererii de chemare în judecată, cât și al cererilor de intervenție formulate de intervenientul în interes alăturat reclamantului CNSAS B, și de intervenientul în interes propriu,.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, acțiuneaîn contencios-administrativ promovată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII - cu sediul în B,--57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul - domiciliat în B,-, sector 2 și intervenientul în interesul accesoriu reclamantului - cu domiciliul în B, șos. - - nr.2,. 60B,.1,.8,.45, sector 2 și intervenientul în interes propriu - domiciliat în B, sector 3,-,.1 și cu domiciliul ales la situat în B, sector 1, nr.143, având ca obiect anulare act administrativ - acțiune în constatare..
Respinge cererea de intervenție accesorieformulată de intervenientul- cu domiciliul în B, șos. - - nr.2,. 60B,.1,.8,.45, sector 2,ca nefondată.
Respinge cererea de intervenție principalăformulată de intervenientul - domiciliat în B, sector 3,-,.1 și cu domiciliul ales la situat în B, sector 1, nr.143,ca nefondată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 octombrie 2009.
Președinte, - - |
Grefier, - - |
Red.hot.jud.AG
7 ex/
5 com/
Președinte:Adriana GherasimJudecători:Adriana Gherasim
