Anulare act administrativ . Sentința 434/2010. Curtea de Apel Bucuresti

Jurisprudenţă şi speţe de contencios administrativ (Jurindex)

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR.434

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 22 01 2010

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: Bîcu Vasile

GREFIER- - -

Pe rol fiind pronunțarea asupra soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE, în contradictoriu cu pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI.

Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 08 01 2010 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta sentință, când Curtea având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 15 01 2010 și 22 01 2010.

CURTEA

Prin cererea înregistrată la 29.09.2009, reclamanta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE a chemat în judecată pe pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI formulând plângere împotriva Încheierii nr. VIII/3/09.09.2009, comunicată prin adresa nr. VIII/30179//10.09.2009 ale Curții de Conturi a României, înregistrate Ia Agenția Națională de cu nr.4459/10.09.2009.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin încheierea atacată, Comisia de soluționare a contestațiilor, constituită potrivit art.101 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, a dispus respingerea contestației formulată de Agenția Națională de împotriva Deciziei Decizia nr. VIII/30146/21.07.2009.

Hotărârea de respingere este netemeinică, având în vedere următoarele considerente:

În legătură cu punctul 1

Luarea măsurilor pentru exercitarea, conform legii, respectiv în limitele delegării de competență, a atribuțiilor de ordonator de credite de către persoana sau persoanele cărora li se pot delega astfel de atribuții.

Iată considerentele pentru care Comisia a dispus respingerea apărărilor reclamantei:

Din cele prezentate rezultă că prin emiterea unui ordin la data de 28.05.2009 ar fi fost luate măsuri de intrare în legalitate chiar pe parcursul acțiunii de audit financiar care s-a derulat în perioada 10.02- 29.05.2009.

Cu toate acestea, Ordinul nr. 717/28.05.2009 nu a fost prezentat echipei de auditori, nu a fost invocat în nicio notă de relații, nu a fost prezentat și nici invocat în cadrul obiecțiunilor depuse la Curtea de Conturi în data de 26.06.2009 și nu a fost atașat nici prezentei contestații.

În aceste condiții simpla mențiune privind emiterea, ulterior anului verificat, a acestui ordin, care conține toate situațiile în care se deleagă competența ordonatorului principal de credite, nu reprezintă o contestație și nici nu poate fi luată în considerare ca fiind o măsură de intrare în legalitate.

În acest sens, dispoziția emisă prin decizie vizează luarea măsurilor pentru exercitarea atribuțiilor de ordonator de credite în limitele delegării date de ordonatorul de drept al instituției și nu emiterea unui act de reglementare care să conțină toate situațiile în care se deleagă aceste atribuții.

În principal, reclamanta înțelege să conteste afirmația din Încheiere, în sensul că, dispozițiile Ordinului nr.717/28.05.2009 au fost aduse la cunoștința auditorilor externi ai Curții de Conturi, mandatați cu efectuarea controlului. Ba mai mult, acest act administrativ emis de președintele Agenției a fost pus și la dispoziția Comisiei de soluționare a contestației, astfel încât hotărârea de înlăturare a apărărilor este netemeinică.

Obiecțiunea potrivit căreia:,dispoziția emisă prin decizie vizează luarea măsurilor pentru exercitarea atribuțiilor de ordonator de credite în limitele delegării date de ordonatorul de drept al Instituției și nu emiterea unui act de reglementare care să conțină toate situațiile în care se deleagă aceste atribuții" este neîntemeiată. Ordinul, anexat în copie prezentei acțiuni, reglementează ambele aspecte anume:

- Măsuri pentru exercitarea atribuțiilor de ordonator de credite (art.2 - art.5);

- Situația în care se deleagă atribuțiile (art.1).

Referitor la punctul 2

Înlăturarea efectelor produse prin nerespectarea prevederilor anexei 3/30 la Legea nr. 388/2007 a bugetului de stat pe anul 2008 și ale nr.OUG 112/2008, privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2008, referitoare la numărul și structura funcțiilor de conducere (director general, director general adjunct și șef de serviciu) precum și la funcțiile de inspectori de integritate. În acest sens, se vor cuantifica integral sumele plătite nelegal, se vor recupera, iar sumele aferente anului 2008 se vor vira la bugetul de stat.

Respingerea, de către Comisia de soluționare a contestațiilor, a apărărilor reclamantei formulate sub acest aspect, este neîntemeiată.

Afirmația potrivit căreia nu au fost respectate prevederile bugetare în ceea ce privește numărul total și structura funcțiilor de conducere este netemeinică pentru motivele următoare:

Potrivit art. 16 alin. 4 din Legea nr. 144/2007, republicată:

4. Structura organizatorică a Agenției, atribuțiile, sarcinile și răspunderile personalului din aparatul propriu al Agenției se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare, aprobat prin ordin al președintelui Agenției".

Potrivit acestor prevederi legale, în luna februarie 2008 fost aprobată, prin Ordinul Președintelui Agenției Naționale de nr. 65/19.02.2008, structura organizatorică a instituției, în conformitate cu prevederile legale menționate.

În acest context, reclamanta precizează că Legea nr. 144/2007, nu a condiționat ca aprobarea structurii organizatorice a Agenției să se facă ținând cont de prevederile bugetare în vigoare (Legea nr. 388/2007 și nr.OUG 112/2008) ci să se facă fără depășirea numărului de posturi aprobat și a sumelor de la buget.

Mai mult, structura organizatorică, aprobată prin Ordinul nr. 65/19.02.2009, cuprinzând atât funcțiile publice de conducere de director general, director general adjunct și șef serviciu, a fost avizată favorabil sub nr. -/ 29.02.2008, în conformitate cu prevederile art. 100 și art. 112 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată și de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici.

Astfel, indemnizațiile pentru funcțiile de conducere s-au plătit legal, deoarece persoanele care au ocupat aceste funcții au prestat activități aferente acestora, asumându-și responsabilitățile ce decurg din aceste funcții de răspundere, respectându-se prevederile art. 6 alin. 4 și 5 din OG. nr. 6/2007, cu modificările și completările ulterioare și anume:

,Funcționarii publici care ocupă, în condițiile legii, o funcție publică de conducere beneficiază de salariul de bază prevăzut pentru funcția publică de execuție deținută anterior, la care se adaugă indemnizația de conducere".

,Pentru candidații declarați admiși la concursul pentru ocuparea unei funcții publice de conducere, care nu au avut anterior calitatea de funcționar public, salariul de bază se stabilește prin actul administrativ al ordonatorului de credite, la nivelul de finanțare prevăzut în statul de funcții".

Sub aspectul ocupării acestor posturi, face următoarele precizări:

Pe parcursul anului 2008 funcțiile de director general, director general adjunct și șef serviciu au fost ocupate, în limita numărului de posturi de conducere stabilit conform Legii nr.188/1999 (15% din totalul funcțiilor publice) și prevăzute în statul de funcții, fiind comunicate la Ministerul Economiei și Finanțelor (F), în prezent Ministerul Finanțelor Publice, în vederea introducerii modificărilor în Anexa 3/30/06 la prima rectificare bugetară.

Totodată precizează că, postul de director general adjunct nu mai există în statul de funcții al Agenției Naționale de din data de 11.08.2008, când, prin Ordinul nr. 353/11.08.2008 a fost aprobată o nouă structură organizatorică a Agenției, avizată sub nr. -/05.08.2009 de Agenția Națională a Funcționarilor Publici. De la această dată în statul de funcții apare funcția de director și nu de director general adjunct, astfel cum se susține în raportul Curții de Conturi.

În acest sens, încă din luna iulie 2008 Agenția a comunicat Ministerului Finanțelor Publice situația privind numărul maxim de posturi și fondul aferent salariilor de bază pe structura statului de funcții aprobat de Președintele Agenției în vederea actualizării Anexei 3/30/06 la prima rectificare.

Referitor la posturile de inspector de integritate superior treapta de salarizare 1, cu un salariu de bază de 3500 lei precizează că Agenția le-a stabilit, în conformitate cu Legea nr. 144/2007, adresându-se în acest sens în vederea introducerii acestor sume în programul informațional al acestui minister, pentru a fi preluate în Anexa 3/30/06.

Răspunsul primit la aceste solicitări a fost că această sumă nu poate fi introdusă în programul existent la nivelul ministerului, deoarece acesta nu permite, în sensul că aceeași funcție de conducere nu poate fi preluată cu salarii diferite, deși legislația în vigoare aplicabilă reclamantei permite acest lucru la stabilirea drepturilor salariale pentru cele două funcții de conducere, deoarece este vorba despre o funcție publică generală de conducere și o funcție publică specială de conducere.

Fața de aceste mențiuni consideră că instituția nu poate fi culpabilizată de incompatibilitățile sistemului informativ din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor, atât timp cât stabilirea acestui salariu de bază s-a făcut în conformitate cu prevederile Legii nr.144/2007.

Mai mult, Ministerul Economiei și Finanțelor i-a susținut în vederea stabilirii și acordării acestor sume, precizându-le în acest context că acestea reprezintă de fapt, un salariu mediu de bază și nu un salariu fix din ale cărui limite nu se poate ieși.

Referitor la numărul total al posturilor de inspector de integritate reclamanta precizează că stabilirea și ocuparea acestora s-au făcut cu respectarea încadrării în numărul maxim de posturi prevăzut în Legea nr.144/2007 și au avut drept scop asigurarea resurselor umane necesare bunei funcționari a instituției, în vederea ducerii la îndeplinire a 2 din nr.HG 1346/2007 privind aprobarea Planului de acțiune pentru îndeplinirea condiționalităților din cadrul mecanismului de cooperare și verificare a realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, demersuri concretizate în mod constant în rezultatele Agenției constatate în Raportul de țară, în domeniul justiției.

În acest sens, art.107 din Legea nr.188/1999, republicată cu modificările și completările ulterioare conține prevederi similare, ce vin în susținerea și sunt în deplină concordanță cu cele ale Legii nr.144/2007, astfel:

,Funcțiile publice se stabilesc pentru fiecare autoritate și instituție publică, în parte, de conducătorul acesteia ori prin hotărâre a consiliului județean sau, după caz, a consiliului local, pe baza activităților prevăzute la art. 2 alin. 1 și 3 și cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.

Legea nr. 144/2007 și Legea nr. 188/1999 sunt, potrivit Constituției României, legi organice, a căror forță juridică impune aplicarea cu prioritate în fața legilor ordinare, astfel cum este legea bugetului, motiv pentru care apreciem că structura de funcții aprobată de Președintele Agenției Naționale de prin Ordinul nr. 10/19.12.2007, s-a făcut cu respectarea prevederilor legale în vigoare care reglementează în acest sens, precum și cu încadrarea în cheltuielile de personal alocate prin Legea bugetului de stat.

În mod concret, ca dovadă a netemeiniciei soluției de respingere a apărărilor Agenției, menționează că, deși a prezentat situația documentată cu cifre, de unde reieșea în mod evident încadrarea în toate condițiile legii, nu s-a ținut cont de aceasta.

Drept pentru care, având în vedere importanța acestora, le reia, într-o formă clară și concisă:

Sub aspectul angajamentelor bugetare, prin Anexa 3/30/06 la bugetul de cheltuieli al Agenției pe anul 2008, aprobat prin Legea nr. 388/2007, au fost aprobate 18 funcții publice de conducere, și un fond aferent salariilor de bază pentru aceste funcții în sumă de 596 mii lei.

Pentru aceste 18 funcții publice de conducere s-a alocat la indemnizații de conducere suma de 45 mii lei, deși din aplicarea procentelor prevăzute de lege la suma de 596 mii lei, rezultă un necesar de fonduri pentru plata indemnizațiilor de conducere în anul 2008, în suma de 195,45 mii lei, astfel:

99 mii lei x 50% 49,5 mii lei;

66 mii lei x 40% 26,4 mii lei;

232 mii lei x 30% 69,6 mii lei;

199 mii lei x 25% = 49.75 mii lei

TOTAL fond indemnizații conducere = 195,45 mii lei/an 2008 = 16,28 mii lei/lună.

Astfel, deficitul de fonduri necesar pentru plata indemnizațiilor de conducere aferente celor 18 funcții publice de conducere aprobate prin Anexa 3/30/06 a fost în suma de 150 mii lei, care a justificat virarea de credite, efectuată în conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, pentru suplimentarea indemnizațiilor de conducere pe anul 2008 cu suma de 180 mii lei.

Reclamanta a comunicat Ministerului Economiei și Finanțelor în luna iulie 2008 situația privind numărul maxim de posturi și fondul aferent salariilor de bază pe structura statului de funcții aprobat de Președintele Agenției, în vederea actualizării Anexei 3/30/06 la prima rectificare bugetară.

Deși actualizarea Anexei 3/03/06 s-a efectuat la a doua rectificare bugetară, prin nr.OUG 12/24.09.2008, plata indemnizațiilor de conducere aferente funcțiilor publice de conducere din statul de funcții aprobat de Președintele Agenției s-a făcut cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate pe această destinație, în condițiile legii, pe această destinație.

Astfel, plățile efectuate în primele 9 luni ale anului 2008 pentru indemnizații de conducere au fost în suma de 133,67 mii lei, fața de 146,52 mii lei (16,28 mii/lună x 9 luni = 140.52 mii lei), cât s-ar fi putut cheltui pentru plata indemnizațiilor de conducere aferente celor 18 funcții publice de conducere aprobate prin Anexa 3/30/06 la bugetul inițial.

Pe total an 2008, plățile efectuate pentru indemnizații de conducere au fost în suma de 204,7 mii lei, care s-au încadrat în prevederile bugetare definitive, de 207 mii lei, și în suma 259,05 mii lei, care s-ar fi putut cheltui în anul 2008 pentru indemnizațiile de conducere aferente celor 24 funcții de conducere aprobate prin Anexa 3/30/06 la bugetul rectificat al Agenției.

(116 mii lei x 55% = 63,8 mii lei; 116 mii lei x 50% = 58 mii lei; 33 mii lei x 40% = 13,2 mii lei; 331 mii lei x 30% = 99,3 mii lei; 99 mii lei x 25% = 24,75 mii lei. Total 259,05 mii lei).

Anexa 3/03/06 nu reprezintă baza legală de plată pentru acordarea drepturilor salariate de care beneficiază personalul Agenției conform legii, ci este o anexă de fundamentare a fondului de salarii de bază aferente posturilor aprobate prin buget.

Anexa 3/03/06 nu reprezintă baza legală de plată pentru acordarea drepturilor salariale de care beneficiază personalul Agenției conform legii, ci este o anexă de fundamentare a fondului de salarii de bază aferente posturilor aprobate prin buget.

În plus, potrivit principiilor consacrate și reglementate de Codul Muncii - Legea nr.53/2003, simplul fapt că munca a fost prestată în baza unor atribuții de serviciu, valorează exercitarea acelei activități, temeinicia dispunerii reținerilor ulterioare din drepturile stabilite, fiind cel puțin dubioasă. În această privință, atât jurisprudența cât și doctrina sunt unitare. De asemenea, potrivit dispozițiilor aceluiași act normativ, persoana încadrată în muncă are dreptul la salariul corespunzător muncii prestate/depuse (art. 39 alin. 1 din Lege).

În concluzie, este neîndoielnică temeinicia condițiilor în care a fost gestionat bugetul Agenției, în condițiile în care, în primul an de activitate al acestei instituții, nu a fost depășită limita cheltuielilor ba chiar au fost restituite la bugetul de stat sume importante necheltuite și nici nu a fost depășit numărul de posturi reglementat și de legea organică.

Referitor la punctul 3

Luarea măsurilor de intrare în legalitate și de înlăturare a efectelor asupra resurselor publice, urmare organizării nelegale a cabinetului

demnitarului la nivelul vicepreședintelui Agenției Naționale de, precum și a depășirii numărului de personal prevăzut de lege pentru cabinetul demnitarului care se putea organiza la nivelul președintelui. În acest sens, se vor cuantifica integral sumele plătite nelegal, se vor recupera, iar sumele aferente anului 2008 se vor vira la bugetul de stat.

Potrivit dispozițiilor art.16 alin. 2 din Legea nr.53/2003 - Codul Muncii, cu modificările și completările ulterioare:

,2. În situația în care contractul individual de muncă nu a fost încheiat în formă scrisă, se prezumă că a fost încheiat pe o durată nedeterminată, iar părțile pot face dovada prevederilor contractuale și a prestațiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă."

Potrivit alin. 3,munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă îi conferă salariatului vechime în muncă."

Prin urmare, în condițiile în care alocațiile bugetare nu au fost depășite iar munca a fost prestată, apreciem netemeinică respingerea, de către Comisia de soluționare a contestațiilor, a apărărilor noastre formulate sub acest aspect.

Potrivit art. 39 alin. 1 litera a din Codul Muncii, pentru munca depusă, salariatul are dreptul la o salarizare corespunzătoare prestației.

Considerentele legale ce au stat la baza constatării, sunt următoarele:

Agenția Națională de este organ de specialitate al administrației publice centrale, în sensul dispozițiilor art. 116 alin. 1, coroborate cu art.117 alin. 3, raportate la disp. art.73 alin. 3 litera t din Constituția României, republicată. Astfel, Agenția Națională de este o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, potrivit dispozițiilor Legii nr.144/2007, cu modificările și completările ulterioare.

Conform art. 12 alin. 2 din Lege:,Personalul Agenției este format din președintele Agenției, vicepreședintele Agenției, inspectori de integritate, funcționari publici și personal contractual. Președintele Agenției este demnitar cu de secretar de stat, vicepreședintele Agenției este demnitar cu de subsecretar de stat, iar funcția de inspector de integritate este funcție publică cu statut special".

Potrivit art.15 alin. 3 și alin. 4 din Legea nr. 144/2007, cu modificările și completările ulterioare:

3. Numărul maxim de posturi pentru Agenție este de 200, putând fi modificat prin legea bugetului de stat, la propunerea președintelui Agenției.

Având la bază acest raționament și argumentele legale amintite mai sus, cu respectarea strictă a numărului de posturi, a fost gândit un corp de consilieri, având la bază următoarea argumentație:

- Primul argument ține cont de importanța activității desfășurate de Agenția Națională de în contextul general stabilit prin Planul de acțiune pentru îndeplinirea condiționalităților din cadrul mecanismului de cooperare și verificare a realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, adoptat prin nr.HG1346/2007 (menționează că Agenția face obiectul monitorizării efectuate de Comisia Europeană prin nr.2 - );

- Necesitatea operaționalizării cât mai urgente a instituției;

- Utilitatea păstrării unui corp de consilieri care, alături de conducerile direcțiilor de specialitate care se aflau în formare, să îi ofere sprijinul la îndeplinirea obiectivelor;

- În conformitate cu art.15 alin. 4 care la nivelul Agenției, ordonatorul de credite putea stabili, prin regulamentul de organizare și funcționare, structura organizatorică a Agenției, atribuțiile, sarcinile și răspunderile personalului din aparatul propriu al Agenției;

Art. 27 în baza căruia există competența de aprobare a statului de funcții și de personal, și de numire, prin ordin, a personalului Agenției, în condițiile legii;

Astfel, a fost gândită transformarea personalului încadrat la cabinetul demnitarului (reglementat de nr.OG 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administrația publică centrală, cu modificările și completările ulterioare), într-un corp de consilieri care să se încadreze în numărul de posturi stabilit prin lege în structura aprobată Agenției, cu respectarea strictă a limitelor bugetului de salarii aprobat, în scopul de a-mi oferi suport în această perioadă importantă pentru evoluția

În concluzie, fața de considerentele de mai sus, trebuie dispusă înlăturarea măsurii de recuperare a sumelor plătite cu titlu de salariu personalului în discuție, având în vedere vădita nelegalitate a măsurii, în condițiile în care bugetul de salarii al Agenției nu a fost depășit iar angajarea s-a făcut cu respectarea numărului de posturi reglementat de art. 16 alin. 3 din Legea nr.144/2007, republicată.

Măsura de recuperare a sumelor plătite drept salarii este vădit ilegală, fiind de natură a încălca principiile de bază conform cărora la munca depusă salariatul beneficiază de un câștig pe măsură iar proba muncii depuse se poate face prin orice mijloc.

Referitor la punctul 4

Înlăturarea efectelor produse asupra resurselor publice prin plata nelegală a drepturilor decurgând din detașarea cu încălcarea prevederilor legale, a doamnei de la Ministerul Justiției la Agenția Națională de, pentru perioada 15.12.2007- 17.04.2008. În acest sens, se vor cuantifica integral sumele plătite nelegal, se vor recupera, iar sumele aferente anului 2008 se vor vira la bugetul de stat.

Respingerea contestației sub acest aspect este vădit netemeinică și nelegală, dovedind rea-credință.

Deși reclamanta a formulat apărări prin care netemeinicia și nelegalitatea constatării erau evidente, Comisia de soluționare a contestațiilor nu a ținut cont de ele.

Astfel, a apreciat că Decizia încalcă prezumția de legalitate instituită de dispozițiile Legii nr.554/2004 - Legea contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Toate actele administrative emise atât de Ministerul Justiției cât și Agenția Națională de, în aplicarea art. 59 alin. 5 litera b sunt legale.

că, prin constatarea nelegalității actelor administrative referitoare la chestiunea în discuție, au fost depășite limitele de competență, legalitatea unui înscris fiind de competența instanțelor de judecată sesizată în termenul legal și de către persoanele desemnate de lege cu această competență.

Situația este următoarea:

Prin Ordinul ministrului Justiției nr.3455/C/13.12.2007 emis în aplicarea dispozițiilor art.59 alin. 5 litera b din Legea nr.144/2007, cu modificările și completările ulterioare, doamna a fost detașată la Agenția Națională de de către Ministerul Justiției. Actul administrativ emis de se bucură de prezumția de legalitate.

Faptul că detașarea și încadrarea s-au făcut în mod legal, este probat de următoarele dispoziții legale:

În conformitate cu dispozițiile art. 5 alin. 3 din nr.OG32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administrația publică centrală, cu modificările și completările ulterioare dacă angajarea - în cadrul cabinetului demnitarului se face cu acordul instituției de unde provine, atunci contractul individual de muncă încheiat cu această instituție se suspendă până la revenirea în funcția deținută anterior.

Tot astfel, în conformitate cu dispozițiile art.49 alin. 2 din Legea nr.53 - Codul Muncii, cu modificările și completările ulterioare, suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor de natură salarială de către angajator.

Conform art.50 litera e, contractul de muncă se suspendă de drept în situația exercitării unei funcții în cadrul unei autorități executive, legislative ori judecătorești, pe toată durata mandatului, dacă legea nu prevede altfel.

Prin urmare, din coroborarea dispozițiilor legale invocate, reclamanta opinează că detașarea s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, Ministerul Justiției având, la acea dată, competența detașării doamnei, potrivit art.45 din Legea nr.53 - Codul Muncii, cu modificările și completările ulterioare.

De altfel, în momentul încetării calității de consilier la cabinetul demnitarului, în 17 aprilie 2008, doamnei i-a fost aprobată detașarea de către Cancelaria Primului Ministru.

Referitor la punctul 5

Luarea măsurilor pentru înlăturarea efectelor produse asupra destinației resurselor publice, urmare achitării din bugetul Agenției Naționale de și nu din bugetul Ministerului Justiției, a drepturilor aferente reprezentării acestui minister în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, de către domnul - detașat de Ia Ministerul Justiției și ulterior numit secretar general al Agenției Naționale de.

domnului s-a făcut în baza Deciziei primului-ministru nr. 51 din 17 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 19 martie 2008 și, ulterior, în baza Deciziei primului-ministru nr. 382 din 30 martie 2009 privind componența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea nr. 205 din 31 martie 2009.

Toate actele administrative incidente în cauză, beneficiază de prezumția de legalitate. Plata indemnizației s-a făcut, în mod legal, pe baza legislației în vigoare care a stat Ia baza deciziilor de numire a domnului în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Prin urmare, observând incidența dispozițiilor Legii nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, reclamanta apreciază întemeiată plata indemnizației de membru în Comisia amintită mai sus.

Referitor Ia punctul 6

Elaborarea și aplicarea cu rigurozitate a unui set de proceduri interne privind inițierea, derularea și monitorizarea proceselor de achiziții publice, și care să conțină atribuții și responsabilități concrete pentru personalul implicat în aceste activități, punând accent pe respectarea legalității și a principiilor de transparență, liberă concurență, tratament egal și eficiență a fondurilor publice. În același context se va analiza modul de încheiere și derulare a Contractului nr. 17/07.11.2008, încheiat cu SC CONSTRUCȚII SRL și a Contractului nr. 25/01.07.2008. încheiat cu SC & SRL, sub aspectul respectării principiilor de mai sus, luându-se măsuri în consecință, inclusiv de recuperare și virare Ia bugetul de stat a sumelor plătite în mod nejustificat.

Comisia de soluționare a contestațiilor face următoarele mențiuni:

Abaterile care au stat Ia baza emiterii măsurii s-au referit la următoarele:

elaborarea și actualizarea programului de achiziții publice, în sensul că acesta:

- nu a fost corelat cu creditele inițiale și definitive aprobate prin lege;

- nu a fost actualizat în funcție de achizițiile efectuate pe parcursul anului.

- nu a fost corelat cu programul de investiții publice, respectiv cu poziția,Alte cheltuieli de investiții";

opțiunea autorității contractante în alegerea modalităților de achiziție pentru bunurile finanțate de Ia titlul,cheltuieli de capital" s-a focalizat preponderent către,cumpărarea directă", în defavoarea procedurilor în sistem competițional cu încălcarea prevederilor nr.OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii;

Între Agenția Națională de în calitate de locatar și SC CONSTRUCȚII SRL în calitate de locator, a fost încheiat un contract al cărui obiect a fost achiziționarea de servicii de închiriere a unui apartament duplex în suprafața totală de 203 mp, având destinația de birou, dintr-un imobil situat în bulevardul - nr. 63, achitând nejustificat pentru o perioadă de trei luni suma totală de 85.832,12 în următoarele condiții:

- nu s-a efectuat o evaluare a spațiului de care dispune Agenția, dat în administrare prin nr.HG 792/2007, de la Regia Autonomă,Administrația Protocolului de Stat" și nu a fost justificată situația care a generat necesitatea și oportunitatea închirierii apartamentului și efectuarea plăților din credite bugetare, apartamentul închiriat nefiind utilizat în perioada derulării contractului, ulterior acesta fiind reziliat;

- chiria lunară prevăzută în contractul încheiat se situează aproape de valoarea estimată inițial pentru toată perioada contractului de două luni, ceea ce constituie un indiciu că achiziția s-a efectuat la preț de două ori mai mare fața de cel real, fapt de altfel confirmat de prețurile de pe piața imobiliară.

în cazul contractului de servicii închiriere sisteme informatice nr. 25/01.07.2008, încheiat între Agenția Națională de în calitate de Locatar și SC & SRL în calitate de, al cărui obiect îl constituie închirierea a 30 sisteme informatice, s-a constatat efectuarea achiziției în condiții de lipsă de transparență și cu cheltuirea neeconomicoasă și ineficientă a resurselor bugetare.

Reclamanta arată că susținerile sunt nefondate iar Comisia de soluționare a contestațiilor nici măcar nu le analizează punct cu punct sub aspectul temeiniciei, respingându-le, pur și simplu, ca nefondate, fără vreun argument pertinent.

În ceea ce privește programul anual al achizițiilor publice () a fost prevăzut cu o valoare inițială de 3.631,10 mii lei pentru o valoare a creditelor bugetare inițială de 1.223 mii. Valoarea finală a creditelor bugetare (aprobate Ia finele anului 2008) a fost de 5.155 mii lei. Este evident că pe parcursul anului 2008 valoarea creditelor bugetare a fost majorată cu circa 41%.

În ceea ce privește valoarea estimată cuprinsă în programul anual al achizițiilor publice () este o valoare scriptică orientativă. Valoarea estimată cuprinsă în documentația de atribuire (anunț de participare, fișe de date a achizițiilor, etc.) este valoarea reală care se ia în calcul Ia atribuirea unui contract. este orientativ, valorile nominale ale fiecărei proceduri putând diferi de acesta funcție de situația concretă existentă Ia momentul declanșării unei proceduri nominale de atribuire a unui contract.

În ceea ce privește cumpărarea directă, este evident că, potrivit legilor care reglementează domeniul, este o metodă de a achiziționa și nu o procedură, în sensul celor prevăzute Ia art. 20, al. 1 din OUG 34/2006. directe, datorită valorilor mici pe care le presupun se referă în principal la bunuri și servicii curente ori apărute pe parcursul unui an și care, de multe ori, nu pot fi anticipate nici ca obiect și nici ca valoare. Tocmai de aceea, și legiuitorul a prevăzut pentru cumpărările directe, ca obligație legală, doar respectarea prevederilor art. 204, al. 2 coroborat cu art.29 din OUG 34/ 2006.

În ceea ce privește echipamentul de tehnică de calcul, s-a dorit a fi achiziționat prin procedură legală, conform OUG 34/2006. În mod legal, conform prevederilor actului normativ special, această procedură a fost anulată, Echipa de auditori face vorbire și analizează pro causa o procedură care la data controlului nu există, fiind anulată.

Comisia de soluționare a contestațiilor nu a apreciat ca fiind vădit apreciem subiectivă precizarea din al. 3, art. 7.1.1.: "de altfel, opțiunea autorității contractante în alegerea modalităților de achiziție s-a focalizat preponderent către cumpărarea directă, în defavoarea procedurilor în sistem competițional.". Această precizare nu concordă cu procedurile legale impuse de OUG. 34/ 2006. În acest sens, precizează faptul că actul normativ specific, precizează și impune reguli și modalități speciale și specifice de atribuire a contractelor, fără a impune și o pondere numerică ori procentuală, a unui anumit tip de procedură în totalul achizițiilor. Atâta timp cât atribuirea contractelor s-a efectuat prin încadrarea în prevederile OUG34/2006, nu are nicio relevanță ponderea unui anume tip de procedură în totalul achizițiilor, actul normativ, neimpunând o limită în cazul cumpărărilor directe.

Referitor Ia încălcările art. 4, al. 4, 8, 9 și art. 6, aI.1 din HG. 925/2006 așa cum au fost identificate de echipa de auditori, face următoarele precizări: definitivarea și actualizarea programului anual al achizițiilor publice () este fundamentată pe baza fondurilor alocate și de posibilitatea de atragere a altor fonduri. În speță, legea nu distinge o anume modalitate concretă de atragere de fonduri. Fondurile pot fi bugetare sau extrabugetare. Având în vedere specificul finanțării Agenției Naționale de, din credite bugetare, nu este exclus ori imposibil ca fondurile să fie suplimentate pe parcursul unui an. Nu poate achiesa Ia punctul de vedere al auditorilor, care susțin că fondurile aprobate prin buget sunt fixe și nu pot fi suplimentate ulterior tot din aceeași sursă (bugetul de stat).

În ceea ce privește "încălcarea" prevederilor art.6, al.1 din nr.HG 925/ 2006, precizează faptul că atunci când au fost demarate procedurile prevăzute de art. 20 alin. 1 din OUG34/2006, prevederile legale au fost respectate. Pentru cumpărările directe, nu se pot aplica aceste prevederi. Art. 6 alin. 1 prevede respectarea cumulativă a 3 condiții. A treia condiție se referă la întocmirea documentației de atribuire. Ori, Ia cumpărare directă, nu avem documentație de atribuire, situație în care nu s-au încălcat aceste prevederi.

În ceea ce privește încălcarea cap. IV, pct. 2 și 8 din ordinul nr. 155/2006, precizează următoarele aspecte, valabile pentru toate punctele raportului în care se invocă acest ordin. Ordinul 155/ 2006 este emis de președintele și nu de ca instituție legiuitoare. Conținutul art. 1 din acest ordin prevede: "Președintele emite următorul ordin: se aprobă ghidul pentru atribuirea contractelor de achiziții publice, denumit în continuare ghid". Acest ordin aprobă un ghid, care nu este act normativ, nu este o pentru HG aplicarea unei legi. Acest ordin nu conține reglementări normative, cu putere de lege, imperative și obligatorii de urmat. Respectivul ordin aprobă o carte, un manual, un ghid orientativ, care să vină în sprijinul participanților Ia procesul de achiziții publice. se află într-o eroare de fond atunci când în raport consideră o încălcare a unui act normativ, în condițiile în care acest act nu există.

A accepta situația că acest ghid este un act normativ, obligatoriu de urmat, ar însemna că autoritățile contractante și operatorii economici câștigători ai unui contract, să încheie contractul, exclusiv în forma strictă dată de ghid, și nu să fie considerat model. Această situație este nepermisă și, oricum, imposibil de aplicat. Contractul în sine este legea părților și exprimă voința acestora care se supune doar condițiilor de a nu fi încheiate cu încălcarea Legii, în rest, conținutul și forma contractului rămâne Ia latitudinea părților semnatare. În aceste condiții, ar însemna că anumite părți din ghid să nu fie respectate, ceea ce nu este posibil în condițiile în care ordinul 155 ar fi privit ca act normativ. Tocmai de aceea, acest ghid este un cadru orientativ, rămânând Ia latitudinea părților dacă se ghidează sau nu după el. Având în vedere interpretările subiective ale conținutului ghidului, a hotărât abrogarea lui, iar noul manual editat de a fost pus Ia dispoziția celor interesați sub forma a 2 volume fără a mai fi aprobat prin ordin.

Echipa de auditori a mai constatat încălcarea prevederilor art. 18, alin. 1, art. 19, art. 20, alin. 1, art. 24, art. 204 alin.1 din OUG34/ 2006, precum și art. 3 alin. 1, art. 4, alin. 1 și art.6 alin.1 din nr.HG 925/ 2006, fără a arata în concret, în ce sens au fost încălcate aceste proceduri, punctual caz cu caz.

În constatările ce au condus Ia emiterea Deciziei, echipa de auditori cuprinde în tabelul aferent poziției 7.1: "abateri financiare/ prevederi legale încălcate din prevederile nr.HG 925/ 2006". Apreciază că cele cuprinse în coloana 2 tabelului, nu constituie abatere financiară. În ceea ce privește încălcarea HG 925/2006, precizează că acest act normativ este dat ca normă de aplicare a OUG 34/ 2006. Actul normativ ce putea fi încălcat, în cel mai rău caz, este OUG 34/2006 în coroborare cu HG 925/2006. Nici OUG 34/ 2006 și nici HG 925/ 2006 nu incriminează în vreun fel problematica și nici nu stabilește vreo faptă sancționabilă cu privire a acest aspect. Echipa de auditori putea în această situație să constate o neîncadrare într-o prevedere legală și nicidecum o încălcare. Încălcarea unei norme legale este condiționată de prevederea expresă că nerespectarea respectivei norme constituie contravenție/ faptă penală și se sancționează cu amendă sau răspundere penală. Atâta vreme cât situația nu este prevăzută ca faptă distinctă contravențională și sancționabilă, se poate vorbi doar de o culpă, în cel mai rău caz și nu de o intenție. Acest lucru a fost pierdut din vedere de către Comisia de soluționare a contestațiilor.

Prin modalitatea de a derula procedurile de achiziție ori cumpărările directe nu au fost încălcate în niciun fel prevederile art.2 aIin.1 și art.2 aIin.2 din nr.OUG 34/2006. Orice acțiune de control pe acest domeniu trebuie să constate Ia final încălcarea acestor prevederi legale. Încălcarea art.2 din nr.OUG 34/2006 reprezintă chintesența oricărei încălcări din OUG. nr. 34/2006.

Echipa de auditori dă o interpretare pro causa și Ia problematica atragerii de noi fonduri, precizând că atragerea de noi fonduri Ia începutul anului 2008 se limitau implicit numai Ia creditele bugetare aprobate prin Legea bugetului de stat. Aceste precizări ale echipei de auditori reprezintă un nonsens. nr.HG 925/ 2006 prevede posibilitatea de atragere de noi fonduri. Nu se poate vorbi de atragerea de noi fonduri Ia începutul anului 2008 prin legea bugetului de stat. Fondurile aprobate prin legea bugetului de stat Ia începutul anului 2008, sunt fonduri certe, minime, primare, iar cele atrase, chiar prin alocarea de noi fonduri, sunt cele ulterioare, în cursul anului.

În ceea ce privește conținutul tabelelor exemplificative privind achiziția de computere, precizăm că cele 2 poziții "computere de birou" și "punct de lucru" au 2 coduri diferite și nu așa cum s-a reținut identice.

În ceea ce privește procurarea de produse din clasa --8, denumită "pachetele software și sisteme informatice", face mențiunea că pachetele software procurate sunt din coduri diferite ale clasei respective (--4 software pentru baze de date și operare, --3 software de protecție antivirus, etc.). Concluzia auditorilor este nefondată și eronată.

Precizarea "nu au fost avute în vedere produsele similare achiziționate în cursul anului 2008 și nu au fost cumulate totalitatea valorilor contractelor pentru toate produsele similare din aceeași categorie de bunuri." nu are corespondent faptic, deoarece bunurile procurate nu au relevanță dacă fac sau nu parte din aceeași clasă, condiția esențială fiind să aibă același cod.

În ceea ce privește ca exemplu pentru cumpărarea directă de covoare și fotocopiatoare, precizează următoarele: pentru poziția covoare, cumpărarea a fost directă. În acest caz, conform OUG 34/2006, autoritatea contractantă trebuie să întocmească și să dețină factura și contractul. Momentul procurării, respectiv al exprimării de voință între părți, îl reprezintă data facturii. Valoarea cumpărării a fost de 36.213,06 lei, Ia un curs de 6333 / euro. și respectiv, valoarea cumpărării este cel din data facturii și nu cel al estimării din referatul de necesitate. Nu ne aflăm în fața unei achiziții conform OUG 34/ 2006 cu anunț de participare, fișa de date a achiziției, caiet de sarcini etc. ci ne aflăm în fața unei cumpărări directe care are valoarea de 9.966,97 euro, deci sub pragul de 10.000 de euro.

În ceea ce privește procurarea de fotocopiatoare, echipa de auditori se află în eroare. Cele 3 produse, respectiv: fotocopiator color, echipament de copiere și copiator automat, ca valoare cumulată depășesc 10.000 euro, valoarea de cumpărare fiind de 10.147 euro. Eroarea echipei de auditori provine din faptul că cele 3 produse au fost trecute pe o singură factură, cu o valoare cumulată peste 10.000 de euro, considerându-se că acestea reprezintă același produs, adică fotocopiator. În fapt, ne aflăm în fața a 3 produse diferite, cu 3 coduri diferite și cu 3 funcționalități diferite. Valoarea din factură de peste 10.000 euro nu este valoarea unor produse similare pentru care era obligatorie respectarea pragului, ci este valoarea achitată furnizorului pentru 3 produse diferite. Încălcarea pragului ar fi fost reală în cazul în care ori aveam un singur produs cu o valoare peste 10.000 euro, ori cele 3 produse aveau același cod și cumulate rezultă o valoare peste 10.000 euro. Constatăm că nu ne aflăm în fața niciuneia din aceste situații.

În ceea ce privește achiziționarea unei centrale telefonice, constatările echipei de auditori exced cadrului procedural prevăzut de OUG 34/2006. Întreaga procedură s-a desfășurat în conformitate cu prevederile legale, contractul fiind atribuit în mod legal. "Neconcordanțele" și "erorile" aritmetice nu au dus Ia vicierea procedurii și nici Ia încălcarea ca finalitate a principiilor prevăzute Ia art. 2 din OUG 34/2006. Echipa de auditori a constatat spre exemplu faptul că unele caracteristici din specificația tehnică se regăsesc în oferta PANASONIC. constă în faptul că oferta pentru care se sugerează ca ar fi optat (nelegal) autoritatea contractantă, nu a fost declarată câștigătoare. Această procedură nu a fost anunțată, contestată etc.

În ceea ce privește achiziția de autoturisme, cele constatate de echipa de auditori constituie elemente subiective. În acest sens, se precizează existența unor elemente care demonstrează încălcarea principiului transparenței și integrității procesului de achiziție. Referitor la aceste aspecte, reclamanta menționează faptul că în legislația specifică achizițiilor publice, nu există definit principiul integrității. De asemenea, principiul transparenței este definit în art. 2 alin. 2 lit. d; secțiunea a V-a, paragraful 1 art. 47 și următoarele; paragraful IV art. 56 și următoarele; secțiunea a VI - a art. 58, alin. 1-8; secțiunea a VII-a, art. 59 și următoarele din OUG 34/ 2006. Nu rezultă din raportul auditorilor nicio faptă concretă încadrabilă sau încadrată în prevederile mai sus menționate. Invocarea faptului că 6 operatori economici au solicitat documentația, dar numai unul a depus o ofertă nu reprezintă în niciun fel o culpă a autorității contractante. A invoca acest aspect este o încălcare a oricăror reguli, organul de control substituindu-se autorității contractante care în opinia acestuia ar fi trebuit să îi forțeze pe operatorii economici să depună oferta sau se substituie operatorilor economici stabilind obligativitatea ca aceștia, cumpărând documentația, să depună și oferta. În ceea ce privește caracteristicile cuprinse în documentație, această problematică este cuprinsă în prevederile art. 35 și următoarele din OUG 34/ 2006. Este dreptul exclusiv al autorității contractante de a-și stabili nevoile și caracteristicile bunului ce îl dorește a-l procura. Nicio autoritate exterioară autorității contractante nu poate cenzura dreptul exclusiv ai acestuia de a-și defini caracteristicile cuprinse în documentație.

În privința limitelor maxime ale consumurilor de carburanți, acestea au respectat întocmai normativele legale, în raport cu numărul de autoturisme aflate în proprietatea Agenției Naționale de (5 autoturisme). Potrivit art.5 alin. 4 din nr.OG 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice, cu modificările și completările ulterioare,4. Nu se consideră depășiri la consumul de carburanți format pe autoturism consumul care, Ia nivelul anului, se încadrează în limita combustibilului format în raport cu numărul total de autoturisme aprobat fiecărei instituții."

În ceea ce privește închirierea sistemelor informatice, echipa de auditori se substituie din nou autorității contractante apreciind în mod subiectiv și eronat asupra necesității închirierii acestor sisteme. În mod simplist, se precizează că acestea nu au fost închiriate pentru o lucrare anume. Nu ne aflăm în situația închirierii unui utilaj pentru o lucrare definită, ci sistemele informatice au fost închiriate pentru o durată determinată, pentru lucrări efectuate de personalul instituției și ca instrumente de lucru pentru inspecție de integritate care realizează nu numai o lucrare anume, ci mai multe lucrări anume, cu grad ridicat de confidențialitate și secretizare.

În ceea ce privește cumpărarea a 4 componente pentru sistemul de conferință, echipa de auditori se află în eroare. Solicitarea de procurare a 4 echipamente exprimată prin referat de necesitate nu prevede cumpărarea unui sistem de conferință. Cele 4 echipamente au coduri diferite, funcționalități independente diferite și pot fi utilizate atât separat, cât și împreună, în funcție de necesități.)

Reclamanta apreciază că toate cumpărările directe și procedurile de achiziții derulate s-au încadrat în prevederile OUG 34/ 200 și prin raportare Ia codurile. Totalitatea procurărilor și achizițiilor s-a efectuat în mod legal, transparent, respectându-se principiile prevăzute la art. 2 din OUG. 34/ 2006.

Referitor Ia Contractul de Închiriere încheiat cu Construcții, Comisia de soluționarea contestațiilor înțelege, de asemenea, să nu argumenteze soluția de respingere a Contestației luând însă act, fără alte analize, despre faptul că ofertele prezentate de auditorii externi nu aveau legătură cu locația închiriată. Firește, este lesne de observat că, față de această stare de fapt, întreaga argumentație a acestora se năruie sub argumentul netemeiniciei.

Astfel, potrivit dispozițiilor art.13 din nr.OUG34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare, închirierea nu face obiectul unei achiziții publice ci este o măsură managerială dictată de obiectivele instituției și reglementată de normative privind spațiile cu destinația de birou.

,Prezenta ordonanță de urgență nu se aplică pentru atribuirea contractului de servicii care: are ca obiect cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora. Atribuirea contractelor de servicii financiare care se încheie, indiferent de formă, în legătură cu contractul de cumpărare sau de închiriere respectiv, se supune prevederilor prezentei ordonanțe de urgență -".

Întrucât nu erau previzibile modificările legislative ce urmau să apară iar obiectivul de operaționalizare a Agenției constituia obiectiv primordial, cumulat cu unele neînțelegeri, apreciem neîntemeiate măsurile dispuse referitoare la temeinicia încheierii contractului de închiriere la care facem referire.

Astfel, Agenția Națională de a fost înființată în conformitate cu Legea nr.144/2007, cu modificările și completările ulterioare, ca autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, ce funcționează Ia nivel național, ca structură unică, cu sediul în municipiul B, având ca atribuții principale asigurarea exercitării funcțiilor și demnităților publice în condiții de imparțialitate, integritate, transparență. Instituția are menirea de a organiza în mod unitar și instituționalizat activitatea de control a averii dobândite în perioada exercitării mandatelor sau a îndeplinirii funcțiilor și demnităților publice, de verificare a conflictelor de interese, precum și de sesizare a incompatibilităților.

Finanțarea cheltuielilor curente și de Capital ale Agenției Naționale de se asigură, integral, de Ia bugetul de stat.

Conform art. 15 alin. 3 din Legea nr.144/2007, cu modificările și completările ulterioare, numărul maxim de posturi pentru Agenție este de 200, putând fi modificat prin legea bugetului de stat, Ia propunerea președintelui Agenției.

În baza prevederilor nr.HG 792/25.07.2007 și nr.HG 936/23.08.2007, Agenția Națională de a primit în administrare imobilul din-, sector 1, B, conform protocolului nr. 14356/18.12.2008 încheiat cu - Administrația Protocolului de Stat.

Conform fișei locative și a planurilor imobilului, clădirea este compusă din 4 nivele: subsol, parter, etaj și mansardă, cu o suprafață totală a încăperilor de 859,19 mp. Între acestea, subsolul, impropriu desfășurării în bune condiții a activității având aproximativ 200 mp. De asemenea, spațiul ocupat de mansardă în suprafață de 200 mp nu este luminat adecvat. Tot astfel, grupurile sanitare au fost organizate corespunzător vechii destinații a clădirii și numărul mic al foștilor locatari.

În conformitate cu art. 2 din nr.HG 866/1996 pentru actualizarea normativelor privind spațiile cu destinația de birou sau pentru activități colective ori de deservire ce pot fi utilizate de ministere, alte organe de specialitate ale administrației publice centrale, de instituțiile publice din subordinea acestora, precum și de prefectură publicată în Monitorul Oficial nr. 251/17 octombrie 1996, "Calculul suprafețelor folosite ca birouri pe ansamblul instituției, se face în funcție de numărul de personal și de suprafața medie de 5 mp/persoană, iar în cazul posturilor care utilizează calculatoare sau planșete, de 6 mp/persoană."

Potrivit art. 3 din același act normativ, pentru anumite funcții de conducere existente în instituție, se poate acorda separat spațiu cu destinația de birou.

Dintr-un calcul simplu, rezultă că pentru îndeplinirea condiției legale menționate mai sus, ar fi fost necesari, raportat Ia numărul de salariați și funcționari publici cu care este normată Agenția Națională de, peste 1100 p., exclusiv ca spațiu pentru birouri.

Referitor Ia aspectele financiare ale locațiunii, în considerarea principiului bunei gestiuni și a grijii pentru asigurarea egalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului public, în condițiile în care necesitatea concretă o impunea, reclamanta a efectuat un studiu de piață, din ofertele primite rezultând faptul că oferta aleasă era cea mai bună pentru zona în care se afla imobilul. Menționează că legea nu impunea cererea de oferte. Contractul de locațiune a avut Ia bază o Notă de fundamentare.

Pentru rațiuni ce țin de relațiile funcționale dintre direcțiile Agenției, intenția inițială a fost de a închiria un spațiu în apropierea actualei locații. Din păcate, prețul foarte mare, a fost de natură să descurajeze o astfel de inițiativă. În final, prețul pentru locațiunea spațiului din Bulevardul - a fost cel mai bun, în raport de funcționalitatea spațiului, locația și posibilitatea de a asigura fluența relației dintre direcțiile instituției.

Reclamanta susține, în continuare, că decizia managerială a fost una corectă și viza asigurarea unor condiții bune de desfășurare a activității personalului Agenției Naționale de.

Comisia de soluționare a contestațiilor menționează, fără a analiza consecințele ce ar fi condus Ia admiterea Contestației, faptul că, în documentația probantă oferită de doamnele auditori externi ai Curții de Conturi a României, sunt anexate oferte care fac referire Ia cartierul și nu Ia Bulevardul -.

Subliniază că locațiile sunt diferite, nu numai în privința amplasării geografice în B, dar și în privința destinației celor mai multe dintre imobile, cu efect asupra prețului locațiunii. Astfel, cartierul este unul din cartierul unde își au domiciliul mai mulți locuitori ai capitalei, în timp ce pe Bulevardul - își au sediul instituții și societăți comerciale - sedii centrale sau secundare. Regimul locativ este, evident, diferit.

În condițiile în care activitatea Agenției Naționale de a făcut și face obiectul evaluării periodice efectuate prin Planul de acțiune pentru îndeplinirea condiționalităților din cadrul mecanismului de cooperare și verificare a realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, adoptat prin nr.HG1346/2007, Comisia Europeană, remarcând evoluția bună a Agenției Naționale de în plan instituțional, a recomandat, prin Raportul privind progresul României în cadrul de Cooperare și Verificare, din luna iulie 2008, continuarea eforturilor de operaționalizare a instituției.

În acest context, situația locativă dobândită prin darea spre folosința Agenției a suprafeței de 786 în p. bulevardul - -, prin nr.HG 792/25.07.2007 și nr.HG 936/23.08.2007, deja insuficientă, s-ar fi agravat în condițiile extinderii activității Agenției, normativul stabilit prin lege impunând găsirea unui nou spațiu, fapt materializat prin încheierea, conform legii, a Contractului de Închiriere nr.17/2008, pentru spațiul situat în B-dul - din

Astfel, intenționând să acționeze cu celeritate pentru îndeplinirea obiectivului asumat de România în privința Agenției Naționale de, reclamanta a demarat procedurile de achiziție pentru mobilier și tehnică de calcul, necesare unei minime dotări a spațiului închiriat, unde ar fi urmat să își desfășoare activitatea o parte din instituție. De asemenea, pentru ocuparea unui număr de 50 de posturi de inspector de integritate rămase neocupate, urma să fie organizat examen sau concurs de selecție.

Sub aspectul alocațiilor bugetare, Agenția avea alocate sume pentru închirierea unui nou spațiu, în anul 2008 și previzionase în propunerea inițială de buget pentru anul 2009, o astfel de situație.

Drept pentru care, a demarat procedura de atribuire a contractului având ca obiect "echipament tehnică de calcul (computere de birou și computere portabile)" cod --8 și --6 prin cerere de ofertă.

Procedura a fost inițiată prin publicarea în a invitației de participare nr.-/13.10.2008.

În data de 06 noiembrie 2008 cu nr. 165, este înregistrat și aprobat raportul procedurii. Cu toate acestea, dată fiind noua situație apărută după adoptarea nr.OUG223/30 dec.2008 privind unele măsuri de reducere a unor cheltuieli bugetare, în data de 13 ianuarie 2009, cu nr. 14 se înregistrează și se aprobă Raportul procedurii prin care se hotărăște anularea, în baza prevederilor art. 209 din OUG nr.34/2006, cu modificările și completările ulterioare, a acestei proceduri de atribuire, întrucât fondurile bugetare aprobate pentru achiziționarea acestor produse au fost aferente anului 2008, iar pentru anul 2009 nu sunt indicate sursele de finanțare.

Din aceleași considerente, Agenția Națională de a fost pusă în situația de a anula, în luna ianuarie 2009, procedura de achiziție de mobilier, declanșată în luna octombrie 2008.

Intenția de dezvoltare și extindere a Agenției Naționale de, se află într-un temporar proces de stagnare, datorită unor factori economici independenți de voința noastră, cu implicații în privința alocării fondurilor bugetare.

La 23.10.2009, pârâta a depus întâmpinare solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată.

În motivare, pârâta a arătat că o echipă de auditori publici externi ai Departamentului VIII al Curții de Conturi a României, a efectuat în perioada 10 februarie 2009 - 29 mai 2009, în conformitate cu planul de control aprobat pentru anul 2009, acțiunea de auditare a activității economico - financiară, aferentă exercițiului bugetar 2008, la Agenția Națională de, intitulată "Auditul financiar al contului de execuție și al bilanțului contabil încheiate la data de 31 decembrie 2008", în urma căreia au fost constatate abateri de la legalitate și regularitate, ce au fost consemnate detaliat în Procesul-verbal de constatare înregistrat sub nr. 3668/10 iunie 2009 la entitatea auditată.

Astfel, echipa de auditori publici externi au constatat disfuncționalități și abateri de la legalitate și regularitate, care au afectat acuratețea și credibilitatea situațiilor financiare ale Agenției Naționale de.

Relativ la constatările consemnate în acest proces-verbal, Agenția Națională de a formulat obiecțiuni, care au fost soluționate prin Decizia nr. VIII/30146/21 iulie 2009 Departamentului VIII al Curții de Conturi a României, decizie care a concluzionat că obiecțiunile nu erau fundamentate și, prin urmare, au fost menținute constatările cuprinse în procesul-verbal de constatare. În decizia aici indicată au fost stabilite în sarcina entității verificate zece măsuri pentru înlăturarea abaterilor de la legalitate și regularitate.

Împotriva acestor măsuri, Agenția Națională de a formulat Contestația nr. 4247/13 august 2009 și înregistrată sub nr. 88906/13 august 2009 la Registratura generală a Curții de Conturi a României, contestație ce a fost respinsă prin Încheierea nr. VIII/3/09 septembrie 2009.

Ulterior, reclamanta a formulat plângere la instanța de contencios administrativ, împotriva Încheierii nr. VIII/3/09 septembrie 2009, plângere ce formează obiectul prezentului dosar.

Referitor la punctul 1 al plângerii formulate, privind luarea măsurilor pentru exercitarea, conform legii, respectiv în limitele delegării de competență a atribuțiilor de ordonator de credite de către persoana sau persoanele cărora li se pot delega astfel de atribuții.

1. Potrivit constatărilor auditorilor publici externi, Președintele Agenției Naționale de integritate a delegat prin ordinele nr. 184 - 18 aprilie 2008 și nr. 243 - 22 mai 2008, competența de ordonator de credite secretarului general, limitând această delegare doar la situațiile în care președintele instituției nu se află prezent în instituție. Cu toate acestea, secretarul general a exercitat aceste atribuții și în alte cazuri în care președintele s-a aflat în instituție, așa cum reiese din fișele de prezență, rezultând astfel că secretarul general al Agenției Naționale de a acționat în sensul depășirii atribuțiilor stabilite prin actele de delegare, emise conform legii.

2. Au existat situații, în care, pe parcursul aceleiași zile, atât președintele Agenției, cât și secretarul general, au exercitat atribuțiile ordonatorului principal de credite, ambii semnând documente cu implicații financiar - contabile. Aceasta demonstrează o dată în plus faptul că depășirea de către secretarul general a limitelor delegării nu a avut nicio justificare.

3. Lipsa fie și temporară, în cursul unei zile, din instituție, a conducătorului acesteia, nu putea și nici nu trebuia să afecteze desfășurarea normală a operațiunilor de aprobare a documentelor, atâta timp cât există o limită a competențelor, stabilită conform legii, și care trebuia respectată.

4. Din afirmațiile reclamantei rezultă că ar fi fost luate măsuri pentru intrarea în legalitate, când aceasta a emis Ordinul nr. 717/28 mai 2009, chiar pe timpul derulării acțiunii de audit prin care ar fi fost luate măsuri pentru intrarea în legalitate. Însă, simpla mențiune privind emiterea, ulterior anului verificat, a unui ordin prin care se intră în legalitate, care să conțină toate situațiile în care se deleagă competența ordonatorului principal de credite, nu poate fi primită ca măsură de intrare în legalitate.

5. Dispoziția emisă prin decizia Curții de Conturi a vizat luarea măsurilor pentru exercitarea atribuțiilor de ordonator principal de credite în limitele delegării date de ordonatorul de drept al instituției și nu emiterea unui act de reglementare care să conțină toate situațiile în care se deleagă aceste atribuții.

Faptele consemnate la primul punct din încheierea atacată sunt reale, temeinice, argumentate în drept și în fapt.

II. Cu privire la cel ce-al doilea punct al plângerii formulate, referitoare la înlăturarea efectelor produse prin nerespectarea prevederilor Anexei nr. 3/30 a Legii nr. 388/2007 a bugetului de stat pe anul 2008, referitoare la numărul și structura funcțiilor de conducere (director general, director general adjunct și sef serviciu,), precum și la funcțiile de inspectori de integritate. În acest sens urmând a se cuantifica integral sumele plătite nelegal și se vor recupera, iar sumele aferente anului 2008 se vor vira la bugetul de stat.

1. Această măsură a fost dispusă pe baza constatărilor echipei de auditori publici externi, conform cărora nu au fost respectate prevederile bugetare în ceea ce privește numărul total și structura funcțiilor de conducere, în sensul că:

au fost aprobate, ocupate și salarizate funcții de director general și director general adjunct fără ca aceste funcții să fie prevăzute în Anexa nr. 3/30 a Legii nr. 388/2007 a bugetului de stat pe anul 2008 și respectiv în nr.OUG 112/2008 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2008. În plus, funcția de director general adjunct nu se regăsește nici printre funcțiile de conducere prevăzute de Ordonanța de Guvern nr. 9/2008 pentru modificarea Ordonanței de Guvern nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 232/2007;

nu au fost respectate prevederile bugetare, în cazul inspectorilor de integritate, în sensul că, deși prin Anexa nr. 3/30 din Legea nr. 388/2007 a bugetului de stat pe anul 2008, nu au fost aprobate posturi de inspectori de integritate superiori treapta 1, cu o salarizare superioară funcțiilor prevăzute de această anexă, au fost aprobate de ordonatorii de credite și salarizate un număr de șșapte astfel de posturi;

ordonatorul principal de credite a aprobat prin Ordinul nr. 65/19 februarie 2008 funcțiile de director general și director general adjunct, în condițiile în care acestea nu se regăseau în anexa la bugetul aprobat al Agenției Naționale de prin Legea nr. 388/2007 și, respectiv, prin nr.OUG 112/2008. De asemenea, funcția de director general adjunct nu se regăsește nominalizată nici în funcțiile de conducere prevăzute în nr.OG 6/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 29 ianuarie 2007, aprobată prin Legea nr. 232/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 474 din 16 iulie 2007. Astfel:

- în perioada ianuarie - septembrie 2008, indemnizația de conducere în cotă de 55% din salariul de bază aferentă funcției de director general, a fost acordată nelegal unui număr cuprins între doi și cinci angajați;

- în perioada februarie - decembrie 2008, indemnizația de conducere în cotă de 50% din salariul de bază aferentă funcției de director general adjunct, a fost achitată nelegal unui număr de doi angajați;

- în perioada mai - septembrie 2008, indemnizația de conducere în cotă de 30% din salariul de bază aferentă funcției de șef serviciu a fost acordată unui număr cuprins între nouă și unsprezece angajați, față de șapte posturi aprobate prin Legea bugetului de stat;

ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale referitoare la numărul și structura personalului de conducere, au fost efectuate virări de credite între articole, prin suplimentarea indemnizațiilor de conducere cu suma de 180.000 de lei. Acest lucru a fost posibil, ca urmare a faptului că entitatea auditată, deși avea alocate fonduri bugetare pentru un număr de 200 de salariați, în anul 2008 Agenția Națională de a funcționat cu un număr al angajaților cuprins între 34 și 118;

funcțiile publice se stabilesc pentru fiecare instituție sau autoritate publică, în conformitate cu prevederile art. 107 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarului public, însă cu încadrarea strictă în alocarea bugetară stabilită prin legea bugetului de stat pentru fiecare exercițiu bugetar în parte, lege organică. Excepții și derogări de la această dispoziție imperativă a legii bugetului de stat se pot acorda doar prin lege. Conducătorii instituțiilor/autorităților publice, ordonatori principali de credite, nu pot eluda aceste dispoziții legale. Mai mult, trebuie avut în vedere faptul că este necesar să fie respectate toate legile, chiar dacă legile organice au forță juridică superioară în fața legilor ordinare, iar respectarea doar a legilor organice nu înseamnă că "legea a fost respectată". Legile organice trebuie coroborate cu restul legislației, mai ales cu actele normative care stabilesc limitele cheltuielilor publice. De altfel, prevederile Legii nr. 188/1999 și cele ale Legii nr. 144/2007, nu vin în contradicție cu dispozițiile Legii bugetului de stat, chiar dacă acestea stabilesc numărul maxim de posturi și îi atribuie conducătorului instituției competența de a aproba structura organizatorică a acestei instituții.

2. Nu au fost respectate prevederile bugetare nici în cazul personalului de specialitate, inspectorii de integritate, în sensul că, deși, prin Anexa nr. 3/30 din Legea nr. 388/2007 privind bugetul de stat pe anul 2008, nu au fost aprobate posturi de inspectori de integritate superiori treapta 1 de salarizare, cu un salariul de bază de 3.500 de lei, ordonatorul principal de credite a prevăzut un număr de șapte astfel de posturi.

funcția de inspector de integritate superior treapta 1, fost nominalizată numai în Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de, dar, la elaborarea statului de funcții, această prevedere nu a fost corelată cu prevederile Legii bugetului de stat, care precizează limitele de finanțare a posturilor, pe număr și categorii de funcții publice;

de asemenea, numărul total al posturilor de inspectori aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2008 fost de 50, iar ordonatorul principal de credite a aprobat 103 posturi.

Deși funcțiile publice de inspector de integritate superior treapta 1 de salarizare nu au fost prevăzute și finanțate prin Legea bugetului de stat, acestea au fost efectiv ocupate, după cum urmează:

- în perioada aprilie - mai 2008 o funcție;

- în perioada iunie - iulie 2008 trei funcții;

- în perioada august - decembrie 2008 șase funcții.

Prin urmare, pentru funcțiile publice menționate, diferența de încadrare de la funcția publică de inspector superior de integritate treapta 1 de salarizare, cu un salariu în cuantum de 3.500 de lei, la funcția publică de inspector superior de integritatea treapta 3 de salarizare, cu un salariu în cuantum de 3.000 de lei, a fost nelegal plătită.

pârâta subliniază faptul, arătat și la punctul anterior, că prevederile Legii nr. 188/1999 și cele ale Legii nr. 144/2007, nu vin în contradicție cu dispozițiile Legii bugetului de stat, chiar dacă acestea stabilesc numărul maxim de posturi și îi atribuie conducătorului instituției competența de a aproba structura organizatorică a acestei instituții.

Încălcarea prevederilor cuprinse în Anexa nr. 3/30 a Legii nr. 388/2007 privind bugetul de stat pe anul 2008 nu se poate justifica prin faptul că prin Legea nr. 144/2007 s-a prevăzut ca structura organizatorică să fie stabilită prin regulamentul de organizare și funcționare al Agenției, aprobat de ordonatorul de credite, nici prin faptul că această lege nu impune expres respectarea legii bugetare anuale și nici prin avizul dat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici pentru structura organizatorică aprobată prin ordinul președintelui Respectarea dispozițiilor din Legea bugetului de stat este obligatorie, anexa nr. 3/30 are rolul de a impune limite de cheltuieli structurate pe categorii de funcții. De aceea, aplicarea dispozițiilor Legii nr. 144/2007 nu se putea face decât în condițiile respectării limitelor impuse prin anexa menționată, pentru fiecare categorie de funcții cuprinsă în cadrul acesteia (numărul de posturi și fondul de salarizare aferent), cu atât mai mult cu cât prevederile ambelor acte normative nu sunt contradictorii.

Încadrarea în cota de 15% prevăzută în Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, pentru funcțiile publice de conducere, nu oferă legalitate încadrării unor persoane pe funcții inexistente în Anexa nr. 3/30 a Legii nr. 388/2007 a bugetului de stat pe anul 2008, acest procent fiind limita maximă și nu una obligatorie.

Totodată, invocarea faptului că plata indemnizațiilor de conducere a fost efectuată cu încadrarea în limitele bugetare pe această destinație, care au fost suplimentate prin virări între articole pe seama faptului că numărul total de personal efectiv încadrat a variat în anul 2008 între 34 și 118 persoane, nu este de natură să justifice nerespectarea limitelor prevăzute în anexele Legii bugetului de stat, cu privire la numărul de posturi de conducere structurate pe categorii de funcții și fondul aferent fiecăreia.

Chiar dacă reclamanta susține că funcția de director general adjunct nu mai există în statul de funcții din data 11 august 2008, au existat însă două cazuri în care astfel de posturi au fost ocupate și salarizate în perioada februarie - decembrie 2008, așa după cum rezultă din documentele prezentate echipei de auditori publici externi și despre care se face vorbire în procesul-verbal de constatare.

Prestarea activităților aferente funcțiilor ocupate pentru care nu existau prevederi în Anexa nr. 3/30 a Legii nr. 388/2007 a bugetului de stat pe anul 2008, precum și asumarea responsabilităților acelor funcții de către persoanele care le ocupau, nu constituie temei legal pentru cheltuielile publice generate de angajarea acestor persoane pe respectivele funcții.

Limitele prevăzute în Legea bugetului de stat nu pot fi depășite, iar numărul maxim de posturi prevăzut în Legea nr. 144/2007 nu este obligatoriu a fi atins.

III. Referitor la cel de-al treilea punct al plângerii formulate, vizând luarea măsurilor de intrare în legalitate și de înlăturare a efectelor asupra resurselor publice, urmare organizării nelegale a cabinetului demnitarului la nivelul vicepreședintelui Agenției Naționale de, precum și a depășirii numărului de personal prevăzut de lege pentru cabinetul demnitarului care se putea organiza la nivelul președintelui. În acest sens, se vor cuantifica integral sumele plătite nelegal, se vor recupera, iar sumele aferente anului 2008 se vor vira la bugetul de stat.

Această abatere a fost consemnată în procesul-verbal de constatare și s-a referit la:

- organizarea cabinetului la nivelul vicepreședintelui Agenției, în condițiile în care acesta, potrivit Legii nr. 144/2007 privind organizarea și funcționarea, are de subsecretar de stat, iar această funcție nu se regăsește printre funcțiile de demnitate publică sau cele asimilate cu funcțiile de demnitate publică, pentru legislația în vigoare prevede organizarea cabinetului demnitarului;

- depășirea numărului de personal din cabinetul demnitarului organizat la nivelul președintelui, fața de numărul prevăzut în legislația în vigoare.

În susținerea punctului său de vedere, reclamanta motivează următoarele:

- alocațiile bugetare nu ar fi fost depășite, iar munca a fost prestată;

- angajarea personalului s-ar fi făcut cu respectarea numărului de posturi, reglementat în art. 16 alin. 3 din Legea nr. 144/2007 republicată;

- măsura de recuperare a sumelor plătite drept salarii este vădit netemeinică și nelegală și ar încălca principiile de bază, conform cărora la munca depusă salariatul beneficiază de un câștig pe măsură, iar proba în muncii se poate face prin orice mijloc.

Fața de susținerile reclamantei, pârâta apreciază că trebuie avute în vedere următoarele argumentele expuse în cele ce preced:

1. Încadrarea numărului de personal efectiv angajat în numărul total de posturi al Agenției Naționale de, cuprins în Legea nr. 144/2007, precum și încadrarea cheltuielilor în fondul de salarii alocat prin buget, nu constituie temei pentru nerespectarea dispozițiilor legale care impun anumite limite asupra numărului de personal și, implicit, asupra cheltuielilor publice aferente, respectiv, în cazul de fața, a dispozițiilor nr.OG 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administrația publică centrală.

2. Măsura dispusă prin Decizia nr. VIII/30146/21 iulie 2009 și menținută ulterior prin încheierea nr. VIII/3/09 septembrie 2009 privind recuperarea sumelor plătite nelegal, nu a inclus și obligativitatea reținerii acestora de la persoanele care au prestat munca respectivă. Faptul că personalul angajat a prestat o muncă pentru care, potrivit legii, este îndreptățit să primească salariu, nu oferă legalitate operațiunilor privind stabilirea funcțiilor și încadrarea personalului respectiv cu încălcarea dispozițiilor legale în vigoare, fapt care a generat consecințe negative asupra cheltuielilor publice.

3. Funcția de vicepreședinte al este asimilată funcției de subsecretar de stat, care nu face obiectul prevederilor nr.OG 32/1998, nici din punctul de vedere al definirii noțiunii de "demnitar" și nici ca apartenență la anexa acestei ordonanțe, în care se specifică funcțiile și numărul acestora, ca parte componentă a cabinetului demnitarului.

În perioada 01 ianuarie 2008 - 14 aprilie 2008, domnul a ocupat funcția de vicepreședinte, funcția de președinte fiind vacantă, însă au fost organizate cabinete ale demnitarului la ambele niveluri.

În perioada 15 aprilie 2008 - 31 decembrie 2008, după trecerea domnului de pe funcția de vicepreședinte pe funcția de președinte, funcția de vicepreședinte a rămas vacantă, însă în mod nejustificat organizarea cabinetului la acest nivel s-a menținut, rezultând cu atât mai mult că pe tot parcursul anului acest cabinet a funcționat nelegal.

4. În perioada ianuarie - mai 2008, la cabinetul președintelui au fost ocupate efectiv două posturi de consilier personal, în loc de unul singur, prin aplicarea eronată a prevederilor nr.OG 32/1998 aferente funcției de secretar de stat și nu pentru funcția de organ de specialitate al administrației publice centrale cu de secretar de stat, așa cum este prevăzut în art. 12 din Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de.

IV. La cel de-al patrulea capăt al cererii de chemare în judecată, reclamanta contestă măsura dispusă pentru înlăturarea efectelor produse asupra surselor publice prin plata nelegală a drepturilor decurgând din detașarea, cu încălcarea prevederilor legale, a doamnei de la Ministerul Justiției la Agenția Națională de, pentru perioada 15 decembrie 2007 - 17 aprilie 2008. În acest sens urmând a se cuantifica și recupera sumele plătite nelegal, iar sumele aferente anului 2008 se vor vira la bugetul de stat.

Echipa de audit a Curții de Conturi a constatat unele aspecte care denotă nerespectarea și neaplicarea consecventă și riguroasă a dispozițiilor legale în vigoare cu privire la numirea prin detașare a personalului în cadrul

1. Astfel, doamna, angajată la Cancelaria prim-ministrului, a fost detașată la Ministerul Justiției, iar ulterior, Ministerul Justiției a detașat-o în cadrul Agenției Naționale de, pe o funcție publică de execuție, în condițiile în care Ministerul Justiției nu deținea calitatea de angajator al acelei persoane, iar statutul și funcția pe care această persoană a deținut-o în cadrul Ministerului Justiției, precum și durata de ocupare a funcției, nu-i permiteau o astfel de detașare.

2. Începând cu data de 13 decembrie 2007, doamna, având statut de detașat de la Cancelaria prim-ministrului, a fost numită în funcția de consilier al ministrului justiției, în baza Ordinului nr. 3455/C/13 decembrie 2007, iar ulterior, începând cu data de 15 decembrie 2007, conform Ordinului nr. 3458/13 decembrie 2007, fost detașată de la Ministerul Justiției la Agenția Națională de.

3. Este de menționat faptul că Ministerul Justiției nu avea calitatea de angajator și, prin urmare, în temeiul art. 45 din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, cu modificările și completările ulterioare, care prevede că detașarea este actul prin care se dispune schimbarea temporară a locului de muncă, din dispoziția angajatorului, la un alt angajator, în scopul executării unor lucrări în interesul acestuia. Prin urmare, detașarea nu se putea dispune decât de angajatorul doamnei, respectiv Cancelaria prim - ministrului.

4. Conform înscrierilor din carnetul de muncă al doamnei, efectuate de Cancelaria prim - ministrului, reiese că la data de 13 decembrie 2007 încetat detașarea la Ministerul Justiției, iar, tot cu aceeași dată, a fost suspendat și contractul individual de muncă, în temeiul art. 51 lit. e din Codul Muncii. În conformitate cu dispozițiile acestui text de lege, contractul individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa salariatului în condițiile exercitării unei funcții efective în cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central sau local, pe toată durata mandatului.

5. Din situația de fapt descrisă reiese că la Ministrul Justiției, începând cu data de 13 decembrie 2007, funcția de consilier al ministrului în care doamna a fost numită, putea fi exercitată numai pe perioada mandatului ministrului respectiv, domnul, mandat care deja la acea dată era pe cale de a înceta, din cauza demisiei acelui ministru, conform Decretului prezidențial nr. 1128/12 decembrie 2007, cu intrare în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 861 din 17 decembrie 2007. Astfel, la numai două zile de la data detașării, respectiv la data de 17 decembrie 2007, înceta și durata exercitării funcției de consilier al ministrului justiției de către doamna, deoarece înceta suspendarea contractului de muncă la Cancelaria prim-ministrului, consemnată în carnetul său de muncă prin invocarea art. 51 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, cu modificările și completările ulterioare, respectiv pe durata mandatului ministrului în subordinea căruia și-a desfășurat activitatea. În aceste condiții, cu atât mai mult continuarea după această dată a "detașării" la Agenția Națională de a persoanei în cauză, a fost nelegală, rezultând astfel că singura instituție care putea dispune detașarea în condiții de legalitate la AN. era Cancelaria prim-ministrului, care în tot acest timp a avut calitatea de angajator.

6. La data de 16 aprilie 2008, angajatorul, Cancelaria prim-ministrului, a transmis Agenției Naționale de acceptul cu privire la detașarea doamnei, în temeiul dispozițiilor Codului muncii, comunicând totodată și drepturile salariale de care beneficiază pe perioada detașării.

Reclamanta, în susținerile pe care le formulează în acțiunea introductivă, nu argumentează temeinic și explicit faptul că aplicabilitatea textelor de lege invocate în cazul aici dedus judecății, iar printre normele juridice invocate se află și alte texte de lege, care nu au fost consemnate în carnetul de muncă al doamnei, cu privire la temeiul de drept al suspendării contractului individual de muncă. În carnetul de muncă al doamnei este consemnat doar art. 51 alin. 1 lit. e din Codul Muncii, dar în argumentarea punctului său de vedere exprimat în acțiunea introductivă, reclamanta invocă și art. 50 lit. e din Codul Muncii, însă aplicabilitatea ambelor norme juridice aici indicate, este condiționată pe durata mandatului ministrului și nu ofereau Ministerului Justiției calitatea de angajator, pentru a putea dispune detașarea doamnei la o altă instituție.

7. Cu privire la "prezumția de legalitate" pe care conducerea Agenției Naționale de o atribuie unui act administrativ emis de Ministerul Justiției, întemeindu-se pe dispozițiile Legii nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare, cu privire la actul de detașare, aceasta nu poate fi primită doar pentru faptul că acel ordin ar fi fost emis de Ministerul Justiției.

8. Concluzionând, detașarea doamnei începând cu data de 15 decembrie 2007 și până la data de 17 aprilie 2008 nu a fost legală, deoarece Ministerul Justiției nu avea calitatea de angajator în raporturile cu acea persoană, iar doamna își pierduse calitatea de consilier al ministrului odată cu încetarea mandatului demnitarului care a anumit-o, așa după cum rezultă din aplicarea normelor juridice invocate privind suspendarea contractului individual de muncă de către angajator. În aceste condiții, diferența dintre drepturile acordate din bugetul aferente funcției de consilier al ministrului justiției și cele care i s-ar fi cuvenit, conform funcției deținute la. sau, după caz, la Cancelaria prim - ministrului, a fost nelegal acordată.

La următorul capăt al acțiunii introductive, reclamanta critică dispozițiile privind luarea măsurilor pentru înlăturarea efectelor produse asupra destinației resurselor publice, urmare achitării din bugetul Agenției Naționale de și nu din bugetul Ministerului Justiției, a drepturilor aferente reprezentării acestui minister în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, de către domnul, detașat de la Ministerul Justiției și, ulterior, numit, secretar general al Agenției Naționale de.

Din verificarea efectuată, a rezultat că Agenția Națională de a suportat din bugetul său pe anul 2008, indemnizația de ședință pentru domnul, detașat de la Ministerul Justiției, ca membru în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiției. Plata indemnizației acestuia s-a efectuat din bugetul Agenției Naționale de și nu din bugetul Ministerului Justiției, contrar prevederilor HG. nr. 1095/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 956 din 27 octombrie 2005, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a titlului VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

1. În conformitate cu dispozițiile art. 15 din Normele metodologice aici menționate, sumele reprezentând indemnizațiile de ședință de care beneficiază membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, sunt acordate din bugetul fiecărei instituții a administrației publice centrale care are desemnați reprezentanți în această comisie.

2. Conform legii, pe perioada detașării, personalul poate opta între drepturile aferente funcției, fie cea de pe care se detașează, fie cea pe care se detașează. Domnul a optat pentru drepturile salariale aferente funcției deținute la Ministerul Justiției, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. 1 din nr.OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, indemnizația de membru în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor neintrând în categoria drepturilor care, potrivit legii, recompensează munca prestată pentru funcția deținută la Ministerul Justiției.

3. Sumele aferente indemnizației de ședință, în cotă de 50% din salariul lunar sau indemnizația lunară, au fost calculate având ca bază indemnizația lunară aferentă funcției deținute la Ministerul Justiției, cumulându-se pentru tot anul 2008 la nivelul sumei brute de 21.194 de lei.

4. Reclamanta invocă generic dispozițiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, fără să indice un anume articol din această lege și, de asemenea, invocă prezumția de legalitate cu referire la plățile pe care le-a făcut pentru achitarea indemnizației domnului. Vă rugăm să aveți în vedere faptul, extrem de important, că, în conformitate cu normele legale privind finanțele publice, este interzisă plata unei datorii din bugetul unei instituții publice pentru cheltuielile care nu au legătură strictă cu activitatea acelei instituții.

5. Contrar prevederilor legale în vigoare, domnul a beneficiat de plăți din bugetul Agenției Naționale de și după data de 20 noiembrie 2008, când prin Decizia prim-ministrului nr. 238, fost numit secretar general al, deși nu mai era salariatul Ministerului Justiției, păstrându-i astfel și calitatea de membru în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ca reprezentant al acestui minister.

6. Concluzionând, pârâta arată că plățile făcute din bugetul Agenției Naționale de către domnul au încălcat dispozițiile nr.HG 1095/2005.

VI. La ultimul punct al cererii de chemare în judecată, reclamanta critică elaborarea și aplicarea cu rigurozitate a unui set de proceduri interne privind inițierea, derularea și monitorizarea proceselor de achiziții publice, și care să conțină atribuții și responsabilități concrete pentru personalul implicat în aceste activități, punând accent pe respectarea legalității și a principiilor de transparență, liberă concurență, tratament egal și eficiență a fondurilor publice. În același context se va analiza modul de încheiere și derulare a Contractului nr. 17/07 noiembrie 2008, încheiat cu CONSTRUCȚII și a Contractului nr. 25/01 iulie 2008, încheiat cu & RL. sub aspectul respectării principiilor sus-menționate, și luarea de măsuri pentru recuperarea și virarea la bugetul de stat a sumelor plătite în mod nejustificat.

Agenția Națională de a derulat activitatea de achiziții publice cu nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la:

elaborarea și actualizarea programului de achiziții publice, în sensul că acesta:

- nu a fost corelat cu creditele inițiale și definitive aprobate prin lege;

- nu a fost actualizat în funcție de achizițiile efectuate pe parcursul anului;

- nu a fost corelat cu programul de investiții publice, respectiv cu poziția "Alte cheltuieli de investiții";

În sensul celor menționate la acest subpunct, s-a constatat că:

- valoarea totală estimată prevăzută în program (fără ) a fost de 3.631,1 mii lei, în timp ce pentru achiziții publice au fost aprobate prin Legea nr. 388/2007 a bugetului de stat pe anul 2008, Credite inițiale în sumă totală de 1.223 mii lei, din care 750 mii lei pentru cheltuieli de bunuri și servicii și 473 mii lei pentru cheltuieli de Capital. Creditele definitive aprobate la data de 31 decembrie 2008 au fost de 5.155 mii lei, din care 3.632 mii lei pentru bunuri și servicii și 1.523 mii lei pentru cheltuieli de capital;

- în program a fost prevăzută o valoare estimată și aprobată a contractelor sub nivelul valorii totale a achizițiilor efectuate;

- bunurile de natura mijloacelor fixe care au fost achiziționate prin "cumpărare directă", nu au fost incluse în programul anual, cu toate că acestea au fost înscrise și aprobate în Lista "Alte cheltuieli de investiții".

Aceste aspecte sunt detaliat prezentate la punctul 7.1. al procesului-verbal de Constatare nr. 3668/10 iunie 2009.

achizițiile publice finanțate de la titlul "cheltuieli de capital", în cazul cărora s-a constatat că opțiunea autorității contractante în alegerea modalităților de achiziție s-a focalizat preponderent către "cumpărarea directă", în defavoarea procedurilor în sistem competițional cu încălcarea prevederilor nr.OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de serviciu, cum sunt:

- divizarea unor poziții înscrise în lista "Alte cheltuieli de investiții";

- calcularea eronată a valorii estimate a contractelor fără a se ține seama de produse similare, de cumularea pe parcursul unui an a valorii, fără, a produselor care se preconizau a se achiziționa sau de momentul prevăzut de lege pentru determinarea valorii estimate a contractelor;

- elaborarea de specificații tehnice cu referiri la brandul producătorului, fapt care a determinat achiziționarea de bunuri de natura mijloacelor fixe cu precădere prin cumpărarea directă, în defavoarea procedurii de licitație deschisă sau de cerere de oferte, cu vicierea mediului concurențial.

Aceste aspecte sunt detaliat consemnate la punctul 7.2. al procesului verbal de constatare nr. 3668/10 iunie 2009.

Între Agenția Națională de, în calitate de Locatar, pe de-o parte, și CONSTRUCȚII, în calitate de, a fost încheiat un contract al cărui obiect a fost achiziționarea de servicii de închiriere a unui apartament duplex, în suprafața totală de 203. situat într-o zonă de lux, având destinația de birou, dintr-un imobil situat în bulevardul - nr. 63 din sectorul 1 al municipiului B, așa după cum se menționează atât în procesul-verbal de constatare, cât și în decizia și încheierea contestate, iar nu în cartierul - așa după cum eronat susține reclamanta că ar fi fost reținut în constatările Curții de Conturi, achitând nejustificat pentru o perioadă de trei luni, suma totală de 85.832,12 lei, în următoarele condiții:

- nu a fost efectuată o evaluare a spațiului de care dispunea, ce i-a fost dat în administrare în temeiul nr.HG 792/2007 de la Regia Autonomă "Administrația Protocolului de Stat" în suprafața de 1429,42. compus din subsol, parter, etaj și mansardă și nici nu s-a făcut o evaluare a modului de repartizare a angajaților Agenției în spațiile existente. De asemenea, nu a fost justificată situația care a generat necesitatea și oportunitatea închirierii apartamentului și efectuarea plăților din credite bugetare, apartamentul închiriat nefiind utilizat în perioada derulării contractului, ulterior acesta fiind reziliat;

- chiria lunară prevăzută în contractul încheiat se situează aproape de valoarea estimată inițial pentru toată perioada contractuală, de două luni, ceea ce constituie un indiciu că achiziția s-a efectuat la preț de două ori mai mare fața de cel real, fapt de altfel confirmat de prețurile de pe piața imobiliară. Astfel, prin contractul încheiat s-a stabilit contravaloarea chiriei de 41 euro//lună, iar prețurile pieței pentru zona respectivă, practicate în acea perioadă de agențiile imobiliare, era de 10 - 20 de euro//lună;

- în perioada 07 noiembrie 2008 - 31 ianuarie 2009, în care contractul de închiriere a produs efecte, cu toate că nicio structură a Agenției nu și-a desfășurat activitatea în respectivul sediu, reclamanta a achitat nejustificat din bugetul de stat suma de 85.832,12 lei.

Aceste aspecte sunt detaliat prezentate la punctul 7.3. al procesului - verbal de constatare nr. 3668/10 iunie 2009.

în cazul contractului de servicii închiriere sisteme informatice nr. 25/01 iulie 2008, încheiat între Agenția Națională de, în calitate de Locatar și &, în calitate de, al cărui obiect îl constituie închirierea a treizeci de sisteme informatice, s-a constatat efectuarea achiziției în condiții de lipsă de transparență și cu cheltuirea neeconomicoasă și ineficientă a resurselor bugetare, după cum urmează:

- prețul închirierii a fost de 9.897,24 euro, compusă din:

2.474,3 1 euro/lună x 4 luni, la care se adaugă în sumă de 1.880,48 euro, rezultând o valoare totală de 11.777,72 euro, plata făcându-se în lei la cursul valutar de 1 euro = 3,6425 lei;

- contractul de servicii închiriere sisteme informatice, încheiat cu &, a fost precedat de primirea de către a altor oferte, respectiv nr.. 08/17 IUNIE 2008 de la firma VALUE în valoare de 2.978,92 euro/lună și nr. 09/17 iunie 2008 de la firma, în cuantum de 2.727,32 euro/lună. Este de menționat faptul că formularistica și caracteristicile produselor care urmau a fi închiriate sunt identic prezentate de cei trei ofertanți, în condițiile în care entitatea auditată nu a formulat și nu a transmis ofertanților o cerere de ofertă;

- în luna martie 2008, Agenția a achiziționat echipamente informatice de la o altă firmă, care aveau caracteristici aproximativ similare, și care asigură funcționalitate identică, dar al căror preț unitar de achiziție a fost de 669,97 euro/echipament, calculat la cursul comunicat de din data emiterii facturii de către furnizor, 28 martie 2008, de 3,7202 lei/euro.

Conform Contractului nr. 25/01 iulie 2008, au fost închiriate echipamente în schimbul chiriei lunare de 98,14 euro/bucata, și care, înmulțită cu patru luni, perioada închirierii conform clauzelor contractuale, conduce la o valoare per echipament a chiriei de 3 92,56 euro/bucata ( inclus), ceea ce reprezintă 58,59% din valoarea unui produs nou pe care l-ar fi putut achiziționa Agenția, la prețurile achiziției efectuate în luna martie 2008.

- echipamentele nu au fost închiriate pentru lucrări care ar fi putut comporta o anumită urgență sau pentru o folosire de scurtă durată, ci pentru activitatea permanentă a Agenției, ceea ce conduce la concluzia că soluția adoptată a fost dezavantajoasă pentru bugetul statului, întrucât, așa după cum reiese din cele anterior prezentate, echipamentele de calcul pentru asigurarea necesităților funcționale se puteau achiziționa la un preț echivalent cu chiria pe aproximativ șapte luni.

Aspectele arătate la acest subpunct sunt prezentate detaliat în procesul verbal de constatare nr. 3668/10 iunie 2009 la punctul 7.4.

referitor la susținerile reclamantei privitoare la nerespectarea Ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice nr. 155/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 2 noiembrie 2006, vă rugăm să aveți în vedere faptul că aceasta acreditează în mod deliberat și rău-intenționat, apreciem noi, ideea că acest ordin nu ar fi un act normativ. Prin simplul fapt că un ordin al unui ministru sau al unui conducător al unui organ central de specialitate al administrației publice este publicat în Monitorul Oficial al României, acest act normativ devine opozabil tuturor subiecților de drept, iar aceștia sunt ținuți a-l respecta. Astfel că, respectarea acestuia este o obligație, nu o facultate pentru orice persoană, cu atât mai mult pentru reprezentanții statului.

Reclamanta ignoră cu bună - știință dispozițiile art. 10 alin. 1 teza ultimă din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care consacră obligativitatea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinelor, instrucțiunilor și a altor acte normative emise de conducătorii organelor administrației publice centrale de specialitate, pentru intrarea în vigoarea a acestora.

De altfel, art. 3 lit. b din nr.OUG 74/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 4 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare, privind înființarea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, acesteia îi este conferită competența de a reglementa cadrul legal referitor la aplicarea procedurilor pentru atribuirea contractelor de achiziție publică.

De asemenea, art. 5 alin. 1 și 2 din aceeași ordonanță de urgență a Guvernului îi conferă președintelui Autorității dreptul ca, în exercitarea prerogativelor ce îi revin, acesta să emită ordine și instrucțiuni, precum și faptul că ordinele și instrucțiunile cu caracter normativ să fie publicate în Monitorul Oficial al României, Partea

Curtea a încuviințat părților proba cu înscrisuri.

Din probele administrate, Curtea reține că:

În legătură cu punctul 1

Dispozițiile Ordinului nr.717/28.05.2009 au fost aduse la cunoștința auditorilor externi ai Curții de Conturi, mandatați cu efectuarea controlului. Acest act administrativ emis de președintele Agenției a fost pus și la dispoziția Comisiei de soluționare a contestației. Ordinul reglementează ambele aspecte anume:

- Măsuri pentru exercitarea atribuțiilor de ordonator de credite (art.2 - art.5);

- Situația în care se deleagă atribuțiile (art.1).

Din aceste motive, Curtea constată că reclamanta și-a îndeplinit obligația chiar pe parcursul controlului.

II. Referitor la punctul 2

a) numărul total și structura funcțiilor de conducere

Potrivit art. 16 alin. 4 din Legea nr. 144/2007, republicată,4. Structura organizatorică a Agenției, atribuțiile, sarcinile și răspunderile personalului din aparatul propriu al Agenției se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare, aprobat prin ordin al președintelui Agenției".

Legea nr. 144/2007, nu a condiționat ca aprobarea structurii organizatorice a Agenției să se facă ținând cont de prevederile bugetare în vigoare (Legea nr. 388/2007 și nr.OUG 112/2008) ci să se facă fără depășirea numărului de posturi aprobat și a sumelor de la buget.

Structura organizatorică, aprobată prin Ordinul nr. 65/19.02.2009, cuprinzând atât funcțiile publice de conducere de director general, director general adjunct și șef serviciu, a fost avizată favorabil sub nr. -/ 29.02.2008, în conformitate cu prevederile art. 100 și art. 112 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată și de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici.

De aceea, indemnizațiile pentru funcțiile de conducere s-au plătit legal (cu atât mai mult cu cât persoanele care au ocupat aceste funcții au prestat activități aferente acestora, asumându-și responsabilitățile ce decurg din aceste funcții de răspundere).

Postul de director general adjunct nu mai există în statul de funcții al Agenției Naționale de din data de 11.08.2008, când, prin Ordinul nr. 353/11.08.2008 a fost aprobată o nouă structură organizatorică a Agenției, avizată sub nr. -/05.08.2009 de Agenția Națională a Funcționarilor Publici. De la această dată în statul de funcții apare funcția de director și nu de director general adjunct, astfel cum se susține în raportul Curții de Conturi.

Referitor la posturile de inspector de integritate superior treapta de salarizare 1, cu un salariu de bază de 3500 lei, Curtea reține că Agenția le-a stabilit, în conformitate cu Legea nr. 144/2007, adresându-se în acest sens în vederea introducerii acestor sume în programul informațional al acestui minister, pentru a fi preluate în Anexa 3/30/06.

Reclamanta nu poate fi culpabilizată de incompatibilitățile sistemului informativ din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor, atât timp cât stabilirea acestui salariu de bază s-a făcut în conformitate cu prevederile Legii nr.144/2007.

Ministerul Economiei și Finanțelor a acordat sprijin reclamantei în vederea stabilirii și acordării acestor sume, precizându-le în acest context că acestea reprezintă de fapt, un salariu mediu de bază și nu un salariu fix din ale cărui limite nu se poate ieși.

În privința numărul total al posturilor de inspector de integritate, Curtea reține că stabilirea și ocuparea acestora s-au făcut cu respectarea încadrării în numărul maxim de posturi prevăzut în Legea nr.144/2007 și au avut drept scop asigurarea resurselor umane necesare bunei funcționari a instituției, în vederea ducerii la îndeplinire a 2 din nr.HG 1346/2007 privind aprobarea Planului de acțiune pentru îndeplinirea condiționalităților din cadrul mecanismului de cooperare și verificare a realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, demersuri concretizate în mod constant în rezultatele Agenției constatate în Raportul de țară, în domeniul justiției.

Legea nr. 144/2007 și Legea nr. 188/1999 sunt, potrivit Constituției României, legi organice, a căror forță juridică impune aplicarea cu prioritate în fața legilor ordinare, astfel cum este legea bugetului, motiv pentru care structura de funcții aprobată de Președintele Agenției Naționale de prin Ordinul nr. 10/19.12.2007, s-a făcut cu respectarea prevederilor legale în vigoare care reglementează în acest sens, precum și cu încadrarea în cheltuielile de personal alocate prin Legea bugetului de stat.

Astfel, sub aspectul angajamentelor bugetare, prin Anexa 3/30/06 la bugetul de cheltuieli al Agenției pe anul 2008, aprobat prin Legea nr. 388/2007, au fost aprobate 18 funcții publice de conducere, și un fond aferent salariilor de bază pentru aceste funcții în sumă de 596 mii lei.

99 mii lei x 50% 49,5 mii lei;

66 mii lei x 40% 26,4 mii lei;

232 mii lei x 30% 69,6 mii lei;

199 mii lei x 25% = 49.75 mii lei

TOTAL fond indemnizații conducere = 195,45 mii lei/an 2008 = 16,28 mii lei/lună.

(116 mii lei x 55% = 63,8 mii lei; 116 mii lei x 50% = 58 mii lei; 33 mii lei x 40% = 13,2 mii lei; 331 mii lei x 30% = 99,3 mii lei; 99 mii lei x 25% = 24,75 mii lei. Total 259,05 mii lei).

Persoana încadrată în muncă are dreptul la salariul corespunzător muncii prestate/depuse (art. 39 alin. 1 din Lege).

De aceea, Curtea constată că bugetul reclamantei a fost gestionat legal, în primul an de activitate al acestei instituții, nu a fost depășită limita cheltuielilor ba chiar au fost restituite la bugetul de stat sume importante necheltuite și nici nu a fost depășit numărul de posturi reglementat și de legea organică.

III. Referitor la punctul 3

Luarea măsurilor de intrare în legalitate și de înlăturare a efectelor asupra resurselor publice, urmare organizării nelegale a cabinetului demnitarului la nivelul vicepreședintelui Agenției Naționale de, precum și a depășirii numărului de personal prevăzut de lege pentru cabinetul demnitarului care se putea organiza la nivelul președintelui. În acest sens, se vor cuantifica integral sumele plătite nelegal, se vor recupera, iar sumele aferente anului 2008 se vor vira la bugetul de stat.

Potrivit art.15 alin. 3 și alin. 4 din Legea nr. 144/2007, cu modificările și completările ulterioare:,3. Numărul maxim de posturi pentru Agenție este de 200, putând fi modificat prin legea bugetului de stat, la propunerea președintelui Agenției. 4. Structura organizatorică a Agenției, atribuțiile, sarcinile și răspunderile personalului din aparatul propriu al Agenției se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare, aprobat prin ordin al președintelui Agenției."

În mod legal a fost transformat personalul încadrat la cabinetul demnitarului (reglementat de nr.OG 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administrația publică centrală, cu modificările și completările ulterioare), într-un corp de consilieri care să se încadreze în numărul de posturi stabilit prin lege în structura aprobată Agenției, cu respectarea strictă a limitelor bugetului de salarii aprobat.

În consecință, Curtea constată că bugetul de salarii al Agenției nu a fost depășit, iar angajarea s-a făcut cu respectarea numărului de posturi reglementat de art. 16 alin. 3 din Legea nr.144/2007, republicată, astfel încât măsura de recuperare a sumelor plătite drept salarii este vădit ilegală, fiind de natură a încălca principiile de bază conform cărora la munca depusă salariatul beneficiază de un câștig pe măsură iar proba muncii depuse se poate face prin orice mijloc.

IV. Referitor la punctul 4

Prin urmare, din coroborarea acestor dispoziții legale, Curtea constată că detașarea s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, Ministerul Justiției având, la acea dată, competența detașării doamnei, potrivit art.45 din Legea nr.53 - Codul Muncii, cu modificările și completările ulterioare.

De altfel, în momentul încetării calității de consilier la cabinetul demnitarului, în 17 aprilie 2008, doamnei i-a fost aprobată detașarea de către Cancelaria Primului Ministru.

Referitor la punctul 5

Activitatea desfășurată de domnul a avut legătură cu activitatea reclamantei, astfel încât, cu atât mai mult, se justifică plata indemnizației de ședință pentru acesta.

Referitor Ia punctul 6

Comisia de soluționare a contestațiilor face următoarele mențiuni:

Abaterile care au stat Ia baza emiterii măsurii s-au referit la următoarele:

elaborarea și actualizarea programului de achiziții publice, în sensul că acesta:

- nu a fost corelat cu creditele inițiale și definitive aprobate prin lege;

- nu a fost actualizat în funcție de achizițiile efectuate pe parcursul anului.

- nu a fost corelat cu programul de investiții publice, respectiv cu poziția,Alte cheltuieli de investiții";

Între Agenția Națională de în calitate de Locatar și SC CONSTRUCȚII SRL în calitate de, a fost încheiat un contract al cărui obiect a fost achiziționarea de servicii de închiriere a unui apartament duplex în suprafața totală de 203 mp, având destinația de birou, dintr-un imobil situat în bulevardul - nr. 63, achitând nejustificat pentru o perioadă de trei luni suma totală de 85.832,12 în următoarele condiții:

Curtea reține că programul anual al achizițiilor publice () a fost prevăzut cu o valoare inițială de 3.631,10 mii lei pentru o valoare a creditelor bugetare inițială de 1.223 mii. Valoarea finală a creditelor bugetare (aprobate Ia finele anului 2008) a fost de 5.155 mii lei. Este evident că pe parcursul anului 2008 valoarea creditelor bugetare a fost majorată cu circa 41%.

OUG. 34/ 2006 precizează și impune reguli și modalități speciale și specifice de atribuire a contractelor, fără a impune și o pondere numerică ori procentuală, a unui anumit tip de procedură în totalul achizițiilor. Atâta timp cât atribuirea contractelor s-a efectuat prin încadrarea în prevederile OUG34/2006, nu are nici o relevanță ponderea unui anume tip de procedură în totalul achizițiilor, actul normativ, neimpunând o limită în cazul cumpărărilor directe.

și actualizarea programului anual al achizițiilor publice () este fundamentată pe baza fondurilor alocate și de posibilitatea de atragere a altor fonduri. În speță, legea nu distinge o anume modalitate concretă de atragere de fonduri. Fondurile pot fi bugetare sau extrabugetare. Având în vedere specificul finanțării Agenției Naționale de, din credite bugetare, nu este exclus ori imposibil ca fondurile să fie suplimentate pe parcursul unui an. Fondurile aprobate prin buget nu sunt fixe și pot fi suplimentate ulterior tot din aceeași sursă (bugetul de stat).

În privința încălcării prevederilor art.6, al.1 din nr.HG 925/ 2006, Curtea retine că atunci când au fost demarate procedurile prevăzute de art. 20 alin. 1 din OUG34/2006, prevederile legale au fost respectate. Pentru cumpărările directe, nu se pot aplica aceste prevederi. Art. 6 alin. 1 prevede respectarea cumulativă a 3 condiții. A treia condiție se referă la întocmirea documentației de atribuire. Ori, Ia cumpărare directă, nu există documentație de atribuire, situație în care nu s-au încălcat aceste prevederi.

În ceea ce privește încălcarea cap. IV, pct. 2 și 8 din ordinul nr. 155/2006, Curtea reține că acest ordin este emis de președintele și nu de ca instituție legiuitoare. Conținutul art. 1 din acest ordin prevede: "Președintele emite următorul ordin: se aprobă ghidul pentru atribuirea contractelor de achiziții publice, denumit în continuare ghid". Acest ordin aprobă un ghid, care nu este act normativ, nu este o pentru HG aplicarea unei legi. Acest ordin nu conține reglementări normative, cu putere de lege, imperative și obligatorii de urmat. Respectivul ordin aprobă o carte, un manual, un ghid orientativ, care să vină în sprijinul participanților Ia procesul de achiziții publice. se află într-o eroare de fond atunci când în raport consideră o încălcare a unui act normativ, în condițiile în care acest act nu există.

A accepta situația că acest ghid este un act normativ, obligatoriu de urmat, ar însemna că autoritățile contractante și operatorii economici câștigători ai unui contract, să încheie contractul, exclusiv în forma strictă dată de ghid, și nu să fie considerat MODEL. Contractul este legea părților și exprimă voința acestora care se supune doar condițiilor de a nu fi încheiate cu încălcarea legi. În rest, conținutul și forma contractului rămâne Ia latitudinea părților semnatare. În aceste condiții, ar însemna că anumite părți din ghid să nu fie respectate, ceea ce nu este posibil în condițiile în care ordinul 155 ar fi privit ca act normativ. Tocmai de aceea, acest ghid este un cadru orientativ, rămânând Ia latitudinea părților dacă se ghidează sau nu după el. Având în vedere interpretările subiective ale conținutului ghidului, a hotărât abrogarea lui, iar noul manual editat de a fost pus Ia dispoziția celor interesați sub forma a 2 volume fără a mai fi aprobat prin ordin.

HG nr. 925/ 2006 prevede posibilitatea de atragere de noi fonduri. Nu se poate vorbi de atragerea de noi fonduri Ia începutul anului 2008 prin legea bugetului de stat. Fondurile aprobate prin legea bugetului de stat Ia începutul anului 2008, sunt fonduri certe, minime, primare, iar cele atrase, chiar prin alocarea de noi fonduri, sunt cele ulterioare, în cursul anului.

În ceea ce privește conținutul tabelelor exemplificative privind achiziția de computere cele 2 poziții "computere de birou" și "punct de lucru" au 2 coduri diferite și nu așa cum s-a reținut identice.

În ceea ce privește procurarea de produse din clasa --8, denumită "pachetele software și sisteme informatice", Curtea constată că pachetele software procurate sunt din coduri diferite ale clasei respective (--4 software pentru baze de date și operare, --3 software de protecție antivirus, etc.). Concluzia auditorilor este nefondată și eronată.

În cazul cumpărării directe de covoare, potrivit OUG 34/2006, autoritatea contractantă trebuie să întocmească și să dețină factura și contractul. Momentul procurării, respectiv al exprimării de voință între părți, îl reprezintă data facturii. Valoarea cumpărării a fost de 36.213,06 lei, Ia un curs de 6333 / euro. și respectiv, valoarea cumpărării este cel din data facturii și nu cel al estimării din referatul de necesitate. Nu ne aflăm în fața unei achiziții conform OUG 34/ 2006 cu anunț de participare, fișa de date a achiziției, caiet de sarcini etc. ci ne aflăm în fața unei cumpărări directe care are valoarea de 9.966,97 euro, deci sub pragul de 10.000 de euro.

În ceea ce privește procurarea de fotocopiatoare, Curtea reține că cele 3 produse, respectiv: fotocopiator color, echipament de copiere și copiator automat, ca valoare cumulată depășesc 10.000 euro, valoarea de cumpărare fiind de 10.147 euro. Sunt 3 produse diferite, cu 3 coduri diferite și cu 3 funcționalități diferite. Valoarea din factură de peste 10.000 euro nu este valoarea unor produse similare pentru care era obligatorie respectarea pragului, ci este valoarea achitată furnizorului pentru 3 produse diferite. Încălcarea pragului ar fi fost reală în cazul în care ori aveam un singur produs cu o valoare peste 10.000 euro, ori cele 3 produse aveau același cod și cumulate rezultă o valoare peste 10.000 euro. Constatăm că nu ne aflăm în fața niciuneia din aceste situații.

În ceea ce privește achiziționarea unei centrale telefonice, întreaga procedură s-a desfășurat în conformitate cu prevederile legale, contractul fiind atribuit în mod legal. "Neconcordanțele" și "erorile" aritmetice nu au dus Ia vicierea procedurii și nici Ia încălcarea ca finalitate a principiilor prevăzute Ia art. 2 din OUG 34/2006.

În ceea ce privește achiziția de autoturisme, echipa de auditori precizează existența unor elemente care demonstrează încălcarea principiului transparenței și integrității procesului de achiziție. Legislația specifică achizițiilor publice, nu definește principiul integrității. De asemenea, principiul transparenței este definit în art. 2 alin. 2 lit. d; secțiunea a V-a, paragraful 1 art. 47 și următoarele; paragraful IV art. 56 și următoarele; secțiunea a VI - a art. 58, alin. 1-8; secțiunea a VII-a, art. 59 și următoarele din OUG 34/ 2006. Nu rezultă din raportul auditorilor nicio faptă concretă încadrabilă sau încadrată în prevederile mai sus menționate. Invocarea faptului că 6 operatori economici au solicitat documentația, dar numai unul a depus o ofertă nu reprezintă în niciun fel o culpă a autorității contractante. A invoca acest aspect este o încălcare a oricăror reguli, organul de control substituindu-se autorității contractante care în opinia acestuia ar fi trebuit să îi forțeze pe operatorii economici să depună oferta sau se substituie operatorilor economici stabilind obligativitatea ca aceștia, cumpărând documentația, să depună și oferta. În ceea ce privește caracteristicile cuprinse în documentație, această problematică este cuprinsă în prevederile art. 35 și următoarele din OUG 34/ 2006. Este dreptul exclusiv al autorității contractante de a-și stabili nevoile și caracteristicile bunului ce îl dorește a-l procura. Nicio autoritate exterioară autorității contractante nu poate cenzura dreptul exclusiv ai acestuia de a-și defini caracteristicile cuprinse în documentație.

În ceea ce privește cumpărarea a 4 componente pentru sistemul de conferință, solicitarea de procurare a 4 echipamente exprimată prin referat de necesitate nu prevede cumpărarea unui sistem de conferință. Cele 4 echipamente au coduri diferite, funcționalități independente diferite și pot fi utilizate atât separat, cât și împreună, în funcție de necesități.

Din aceste motive, Curtea constată că cumpărările directe și procedurile de achiziții derulate s-au încadrat în prevederile OUG 34/2006 și prin raportare Ia codurile.

Referitor Ia Contractul de Închiriere încheiat cu Construcții, Curtea reține că potrivit dispozițiilor art.13 din nr.OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare, închirierea nu face obiectul unei achiziții publice ci este o măsură managerială dictată de obiectivele instituției și reglementată de normative privind spațiile cu destinația de birou.

Finanțarea cheltuielilor curente și de Capital ale Agenției Naționale de se asigură, integral, de Ia bugetul de stat.

Potrivit art. 3 din același act normativ, pentru anumite funcții de conducere existente în instituție, se poate acorda separat spațiu cu destinația de birou.

Referitor Ia aspectele financiare ale locațiunii, în considerarea principiului bunei gestiuni și a grijii pentru asigurarea egalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului public, în condițiile în care necesitatea concretă o impunea, s-a efectuat un studiu de piață, din ofertele primite rezultând faptul că oferta aleasă era cea mai bună pentru zona în care se afla imobilul. Contractul de locațiune a avut Ia bază o Notă de fundamentare.

În final, prețul pentru locațiunea spațiului din Bulevardul - a fost cel mai bun, în raport de funcționalitatea spațiului, locația și posibilitatea de a asigura fluența relației dintre direcțiile instituției.

Decizia managerială a fost una corectă și viza asigurarea unor condiții bune de desfășurare a activității personalului Agenției Naționale de.

În documentația probantă oferită de doamnele auditori externi ai Curții de Conturi a României, sunt anexate oferte care fac referire Ia cartierul și nu Ia Bulevardul -.

sunt diferite, nu numai în privința amplasării geografice în B, dar și în privința destinației celor mai multe dintre imobile, cu efect asupra prețului locațiunii. Astfel, cartierul este unul din cartierul unde își au domiciliul mai mulți locuitori ai capitalei, în timp ce pe Bulevardul - își au sediul instituții și societăți comerciale - sedii centrale sau secundare. Regimul locativ este, evident, diferit.

Situația locativă dobândită prin darea spre folosința Agenției a suprafeței de 786 în p. bulevardul - -, prin nr.HG 792/25.07.2007 și nr.HG 936/23.08.2007, deja insuficientă, s-ar fi agravat în condițiile extinderii activității Agenției, normativul stabilit prin lege impunând găsirea unui nou spațiu, fapt materializat prin încheierea, conform legii, a Contractului de Închiriere nr.17/2008, pentru spațiul situat în B-dul - din

De aceea, s-au demarat procedurile de achiziție pentru mobilier și tehnică de calcul, necesare unei minime dotări a spațiului închiriat, unde ar fi urmat să își desfășoare activitatea o parte din instituție. De asemenea, pentru ocuparea unui număr de 50 de posturi de inspector de integritate rămase neocupate, urma să fie organizat examen sau concurs de selecție.

Drept pentru care, s-a demarat procedura de atribuire a contractului având ca obiect "echipament tehnică de calcul (computere de birou și computere portabile)" cod --8 și --6 prin cerere de ofertă.

Procedura a fost inițiată prin publicarea în a invitației de participare nr.-/13.10.2008.

Din aceleași considerente, Agenția Națională de a fost pusă în situația de a anula, în luna ianuarie 2009, procedura de achiziție de mobilier, declanșată în luna octombrie 2008.

Intenția de dezvoltare și extindere a Agenției Naționale de, se află într-un temporar proces de stagnare, datorită unor factori economici independenți de voința sa, cu implicații în privința alocării fondurilor bugetare.

Din aceste motive, în baza textelor de lege menționate, Curtea va admite cererea, va anula încheierea nr. VIII/3/09.09.2009 emisă de pârâtă, va admite contestația reclamantei și va anula Decizia nr. 4/21.07.2009.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTǍRǍȘTE:

Admite cererea formulată de reclamanta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE cu sediul în B,-, sector 1 în contradictoriu cu pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI cu sediul în B,--24, sector `1.

Anulează încheierea nr. VIII/3/09.09.2009 emisă de pârâtă.

Admite contestația reclamantei și anulează Decizia nr. 4/21.07.2009.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 22.01.2010.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

Red. jud. /4 ex./04.02.2010

Președinte:Bîcu Vasile
Judecători:Bîcu Vasile

#Judecator Bicu Vasile

Anulare act administrativ . Sentința 434/2010. Curtea de Apel Bucuresti

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Sentința 434/2010. Curtea de Apel Bucuresti