Anulare act administrativ . Decizia 4497/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 4497
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Carmen Ilie
JUDECĂTOR 2: Sanda Lungu
JUDECĂTOR 3: Costinel Moțîrlichie
GREFIER- - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței nr.440 din 03 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul reclamant și intimata pârâtă Direcția Generală A Finanțelor Publice S în nume propriu și pentru
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cererea scrisă de la dosar prin care se solicită judecarea cauzei în lipsă, potrivit art.242 CPC, după care, apreciindu-se dosarul în stare de soluționare, s-a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Tribunalul Olt, prin sentința nr. 440 din 03 iunie 2009 espins acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală A Finanțelor Publice S -
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele;
Reclamantul a arătat că în cursul lunii iunie 2008 achiziționat un autoturism Volvo tip LW/LW 7202/850, categoria autoturism MI, E 2, cu numărul de identificare -, înmatriculat în Italia.
Autoturismul este înmatriculat în România cu nr. OT.07. datele de identitate ale autoturismului rezultând cartea de identitate a autoturismului seria G --, reclamantul fiind proprietarul autoturismului.
La data de 08 octombrie 2008, reclamantul a plătit taxa de poluare auto la Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria municipiului S, fiindu-i eliberată chitanța seria - B nr.-, în valoare de 6608 lei.
Acesta a solicitat S restituirea taxei achitate conform dispozițiilor legii nr. 554/2004, cerere respinsă prin adresa nr.5544/17.03.2009.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, a temeiurilor legale invocate, instanța a constatat că cererea reclamantului este neîntemeiată.
Potrivit art. 90 din Tratatul E "niciun stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. De asemenea, niciun alt stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție".
Dispozițiile comunitare urmăresc să elimine restricțiile de orice natură asupra liberei circulații a mărfurilor în spațiul comunitar, interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele provenite din piața internă și care sunt de natură similară, precum și regimurile de protecție împotriva produselor concurente, ca parte constitutivă dintr-un sistem general de impozite percepute în cadrul produselor importate și a celor care provin de pe piața internă.
Art. 90 din Tratat, nu afectează însă suveranitatea fiscală a statelor membre, acestea fiind libere să-și organizeze sistemele fiscale și să stabilească nivelul cotelor de impozitare cu condiția de a nu genera discriminarea produselor provenind din alte state membre.
Potrivit art. 4 din OUG nr. 50/2008, taxa de mediu intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, indiferent de proveniența acestuia, situație care tratează fără discriminare toate autovehiculele.
Taxa de poluare a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului și pentru necesitatea adoptării de măsuri în vederea asigurării respectării normelor de drept comunitar aplicabile,inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene.
Taxa este stabilită în limitele suveranității fiscale a României și nu încalcă dispozițiile art. 16 privind egalitatea în drepturi cât și art. 139 privind impozitele, taxele și celelalte contribuții din Constituție, aspect ce a format obiectul verificării de constituționalitate prin decizia nr. 586/14 aprilie 2009 pronunțată de Curtea Constituțională.
Practica judiciară invocată de către petent în cauză, respectiv sentința nr. 2320/2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, nu este relevantă atâta timp cât obiectul acelei cauze diferă de cel prezent.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, recurentul, reluând motivele de fapt și de drept din cuprinsul cererii de chemare în judecată, a susținut că în conformitate cu prev. art. 23 (9) din Tratatul UE, cuprins în Titlul I privind libera circulație a mărfurilor, comunitatea se bazează pe o uniune vamală, care cuprinde ansamblul schimburilor de mărfuri și care implică interzicerea între statele membre a tarifelor vamale la import și la export și a tuturor taxelor cu un efect echivalent.
S-a mai criticat soluția instanței de fond susținându-se că art. 2141Cod fiscal, prin care s-a instituit taxa de primă înmatriculare a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007, adică odată cu aderarea României la UE, până la această dată Codul fiscal necunoscând taxa specială de primă înmatriculare, și că prin introducerea taxei de primă înmatriculare, România a încălcat prevederile art. 90 (86) din Tratatul UE, întrucât statele membre sunt obligate să nu emită și să nu mențină nici o măsură contrarie regulilor Tratatului.
S-a mai susținut că în baza art. 148 alin. 2 din Constituția României, ca urmare a aderării, prevederile Tratatelor constitutive ale, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare cuprinse în legile interne, situație în care prevederile art. 90 din Tratatul Comunitar se aplică cu precădere.
Recursul este fondat și va fi admis, Curtea reținând următoarele aspecte:
Reclamantul a sesizat instanța de fond cu o acțiune având ca obiect obligarea pârâtei Direcția Generală A Finanțelor Publice S - S la restituirea sumei achitată cu titlu de taxă de poluare.
OUG nr.50/2008 privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule este actul normativ care reglementează acest tip de taxă și care în art. 5 alin.4 prevede că "taxa se plătește de către contribuabil într-un cont distinct deschis la unitățile Trezoreriei Statului pe numele Administrației Fondului pentru Mediu".
Totodată Normele Metodologice de aplicare a OUG nr.50/2008 aprobate prin HG nr.686/24.06.2008 dispun în art.3 alin.6 că, în ultima zi lucrătoare a lunii, unitățile Trezoreriei Statului transferă în contul 50.17 "Disponibil al fondului pentru mediu" deschis pe numele Administrației Fondului pentru Mediu, sumele colectate cu titlu de taxă de poluare.
Așadar, sumele datorate cu titlu de taxa de poluare se calculează de organul fiscal competent din subordinea ANAF (art.3 alin.1 lit. a din Normele Metodologice), se achită la unitățile Trezoreriei Statului din cadrul organului fiscal competent dar se virează în contul Administrației Fondului pentru Mediu.
În consecință, Administrația Fondului pentru Mediu este autoritatea publică care gestionează sumele colectate cu titlu de taxă de poluare.
Față de obiectul acțiunii cu care reclamantul a investit instanța de fond, respectiv obligarea pârâtei S la restituirea taxei de poluare, dispozițiile art.129 care reglementează rolul activ al judecătorului impuneauinstanței de judecată obligația de a pune în discuția părților, completarea sub aspect subiectiv a cadrului procesual, prin introducerea în cauză a Administrației Fondului pentru Mediuavând în vedere că, deși taxa de poluare se calculează de organul fiscal competent, sumele percepute sunt colectate în contul acestei autorități publice.
Mai mult, potrivit art.161din Legea nr.554/2004, instanța de contencios administrativ poate introduce în cauză, la cerere, organismele sociale interesate saupoate pune în discuție, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a acestora precum și a altor subiecte de drept.
Neprocedând în acest mod, instanța de fond a pronunțat o hotărâre lovită de nulitate potrivit art.105 alin.2 ce atrage incidența motivului de casare prevăzut de art. 304 pct.5
Față de aceste considerente, Curtea constatând întemeiat recursul declarat, în temeiul disp. art. 312 alin.5 urmează a casa sentința cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, care va avea obligația de a pune în discuția părților introducerea în cauză a Administrației Fondului pentru Mediu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței nr.440 din 03 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosar nr-.
Casează sentința, trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 2009
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red. Jud.
24 2009/2 ex.
Jud. fond..
Președinte:Carmen IlieJudecători:Carmen Ilie, Sanda Lungu, Costinel Moțîrlichie
