Anulare act administrativ . Decizia 4697/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 4697
Ședința publică de la 11 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriel Viziru Sanda Lungu Teodora Bănescu
- - -
- - -
Grefier: - - -
XXXX
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul Consiliul Local al Comunei, împotriva sentinței nr.1149 din 11 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI D și intimatul intervenient Sindicatul Administrației Publice " Forța Legii".
La apelul nominal au lipsit recurentul pârât Consiliul Local al Comunei, intimata reclamantă Instituția Prefectului Județului D și intimatul intervenient Sindicatul Administrației Publice " Forța Legii ".
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei de grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de soluționare a trecut la deliberări:
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.1149 din 11 iunie 2009 Tribunalul Dolja admis acțiunea formulată de reclamanta INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI D, în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL LOCAL.
Anulează HCL nr. 54/20.11.2008 și HCL nr. 13 din 16.02.2009 emise de Consiliul Local ca nelegale.
Respinge cererea de intervenție în interesul pârâtului, formulată de Sindicatul Administrației Publice"Forta Legii".
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că prin HCL 54/2008, s- aprobat modificarea HCL 32/09.08.2007, în sensul că se acordă indemnizația de dispozitiv de 25 % începând cu 01.07.2008 și primarului și viceprimarului.
Prin referatul nr. 21.117/08.01.2009, Instituția Prefectului D considerat nelegală HCL 54/2008, recomandând Consiliului Local revocarea acesteia, însă prin HCL nr. 13/16.02.2009, s- dispus menținerea HCL 54/2008, ca legală.
Acțiunea formulată de reclamantă este întemeiată, urmând fi admisă.
Astfel, prin Ordinul nr. 496/2003, punctul 9.2, indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice. Conform punctului 31.1, prin personal civil, în sensul respectivului ordin, se înțelege funcționarii publici și personalul contractual din Ministerul Administrației și Internelor (devenit MIRA).
Personalul din cadrul autorităților publice locale, poate beneficia de prevederile Ordinului MAI nr. 496/2003, în sensul acordării sporului de dispozitiv, în măsura în care autoritatea dispune de fonduri financiare, de natură să satisfacă plata sporului respectiv.
Ordinul MAI nr. 496/2003, care reglementează sporul de dispozitiv, a fost emis în aplicarea prevederilor OUG nr. 63/2003 și nr. 138/1999.
În conformitate cu prevederile art. l, alin. 1 din OUG nr. 63/2003, MAI are competențe, între altele, în domeniul funcției și funcționarului public al evidenței informatizate a persoanei.
Așa cum rezultă din prevederile art. 5 alin. 2 din OUG nr. 63/2003, în cadrul MAI funcționează Ministrul delegat pentru administrația publică.
În conformitate cu prevederile art. 9 alin. 4 din OUG nr. 63/2003, în aplicarea prevederilor legale, MAI emite ordine și instrucțiuni, iar pentru domeniul administrației publice acestea se contrasemnează de ministrul delegat pentru administrația publică.
Din enunțarea și analiza textelor de mai sus, rezultă expres și fără echivoc competența de reglementare a MAI, în cazul administrației publice, fără a se face vreo distincție între autoritățile centrale și cele locale.
legală a ministrului administrației publice, de a reglementa în domeniul administrației publice, este și rezultanta atribuțiilor legale ale ministerului respectiv.
Astfel, conform art. 14 lit. a pct. 1, 4 și 8 din OUG nr. 63/2003, MAI monitorizează programele de restructurare și reformă în administrația publică locală, îndrumă autoritățile locale și aparatul propriu al acestora în aplicarea corectă și unitară a prevederilor legale, după cum, împreună cu autoritatea publică locală, colaborează la realizarea unor programe.
Așadar, dreptul de reglementare și pentru autoritatea publică locală derivă din lege și nu poate fi tăgăduit sau înlăturat, pe calea unei interpretări excesive a autonomiei locale, prin ignorarea chiar a prevederilor constituționale.
Astfel, Constituția României tratează în cap. V - Administrația publică, atât administrația publică centrală, cât și administrația publică locală și instituția prefectului, ceea ce creează premisa unui regim unitar de reglementare.
Din analiza pct. 9.2 din Ordinul nr. 496/2003, rezultă că indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului care-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
Soluția rezultă și din prevederile art. 47 din 138/1998, coroborate cu prevederile art. 13 din aceeași lege, în sensul că sporul de dispozitiv se primește și de personalul din domeniul administrației publice.
Activitatea de evidență a populației prevăzută prin OUG nr. 63/2003 ca aparținând MAI a fost preluată în cadrul autorităților publice (în aparatul consiliilor locale și al consiliilor județene) personalul care exercită atribuțiunile de evidență a populației, având spor de dispozitiv.
Ordinul MAI nr. 406/2003 creează un sistem unitar de salarizare și în domeniul administrației publice locale.
Prin acordarea sporului de dispozitiv tuturor categoriilor de personal și nu numai celor care își desfășoară activitatea la evidența populației, se realizează principiul constituțional al egalității cetățenilor, ținând seama că toți desfășoară activitate în domeniul administrației publice.
Din prevederile art. 14 din OUG nr. 192/2002 rezultă elementele sistemului de salarizare general, aplicabil funcționarilor publici. Sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, stimulente și alte drepturi.
Sporul de dispozitiv face parte din categoria altor drepturi, pe care ordonatorul de credite le poate acorda personalului.
Din prevederile art. 2 și 3 din OUG nr. 92/2004, rezultă necesitatea creării premiselor pentru implementarea sistemului unitar de salarizare și că, gestiunea sistemului de salarizare a funcționarilor publici se asigură de fiecare ordonator principal de credite.
Prin acordarea sporului de dispozitiv nu se încalcă nici o prevedere legală, ci, dimpotrivă, se asigură egalitatea de tratament economic, salarial a personalului din cadrul aceleiași autorități, sporul fiind întemeiat pe prevederile Ordinului nr. 496/2003, care se aplică și în cazul autorității publice locale.
Se respectă, de asemenea, principiul asigurării de către fiecare ordonator principal de credite a gestiunii sistemului de salarizare.
Aceasta, întrucât, sporul prevăzut într-un ordin al MAI, care are competența de reglementare în domeniul administrației publice locale, se regăsește în categoria "alte sporuri" prevăzute în art. 4 alin. 2 din OUG nr. 92/2004.
În ceea ce privește acordarea sporului de dispozitiv primarului și viceprimarului, se constată că, potrivit art. 35 din 393/2002 privind statutul aleșilor locali, primari și viceprimari, precum și vicepreședinții consiliilor județene au dreptul la o indemnizație lunară stabilită potrivit legii. De asemenea ei au dreptul la decontarea în condițiile legii a cheltuielilor legate de exercitarea mandatului.
Art. 57 alin. 5 din 215/2001 rep. Dispune că "Pe durata mandatului, primarul și viceprimarul primesc o indemnizație lunară, ca unică formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției și care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul total Primarii și Viceprimarii nu beneficiază de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege".
Din interpretarea dispozițiilor legale sus enunțate rezultă că în mod nelegal prin cele două acte contestate s-a acordat primarului și viceprimarului drepturi bănești suplimentare de natură salarială, ei având un regim diferit de salarizare față de personalul care-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
Împotriva sentinței a declarat recurs Consiliul Local al Comunei, invocând critici de nelegalitate și netemeinicie.
Recurentul arată că a emis două hotărâri, nr. 54 și nr. 13/2008, prin care recunoștea drepturile bănești și dispunea acordarea indemnizației de dispozitiv în favoarea demnitarilor cu funcții alese, în calitate de personal civil în cadrul Consiliului Local.
Prin intrarea în vigoare a OUG nr. 63/2003 s-a comasat Ministerul Administrației Publice și Ministerul Internelor, creându-se Ministerul Administrației și Internelor care a preluat drepturile și obligațiile patrimoniale ale celor două instituții publice centrale.
Mai arată potrivit punctului 9.2 din Ordinul nr. 496/2003 al MAI indemnizația se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice și nu există nicio interdicție legală privind posibilitatea acordării acestei indemnizații pentru personalul din administrația publică locală.
Se mai arată că sporul de dispozitiv face parte din categoria acelor drepturi pe care ordonatorul de credite le poate acorda personalului iar prin acordarea acestui spor nu se încalcă nicio prevedere legală, ci, dimpotrivă se asigură egalitatea de tratament economic, salarial a personalului din cadrul aceleiași autorități și e întemeiat pe prevederile Ordinului nr. 496/2006.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate și a legislației aplicabile, Curtea reține:
Indemnizația de dispozitiv reglementată de art. 13 din Legea nr. 138/1999, este instituită ca un spor salarial specific personalului militar (cadrelor militare în activitate, militarii asigurați pe bază de contract) și salariaților civili din instituțiile publice ale apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale.
Ordinul MAI nr. 496, pct. 9.2 prevede că indemnizația de dispozitiv se acordă personalului care-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, iar prin personal civil, în sensul acestui ordin, (pct. 31.1) se intelege funcționarii publici și personalul contractual din Ministerul Administrației și Internelor.
Curtea apreciază că indemnizația de dispozitiv este un spor specific doar cadrelor militare și personalului civil definit la pct. 31.1 din Ordinul nr. 496/2003 care desfășoară activități în condiții similare cu cele ale cadrelor militare, astfel că salariaților din cadrul unei autorități a administrației publice locale nu le este aplicabil Ordinul nr. 496/2003 întrucât nu sunt angajați ai Ministerului Administrației si Internelor.
Autoritățile și instituțiile administrației publice locale nu sunt subordonate Ministerului Administrației si Internelor, întrucât așa cum rezultă din art. 3 alin. 1 lit. a pct. 4 din OUG nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea MIRA, acest minister are doar atribuția de a îndruma și sprijini autoritățile publice locale și aparatul de specialitate al acestora în aplicarea corectă și unitară a prevederilor legale și în îndeplinirea atribuțiilor ce le sunt conferite prin lege.
Din analiza dispozițiilor art. 12 alin. 1 și 2 din OUG 30/2007, coroborate cu anexa 1 nr. 4161/2007, organele administrației publice locale nu fac parte din instituțiile sau structurile aflate în subordinea Ministerului Administrației si Internelor, iar existența în cadrul ministerului a unor direcții care coordonează relațiile cu aceste instituții nu determină un raport de subordonare, ci, asigură realizarea atribuției de îndrumare prevăzută în sarcina ministerului d e actele normative în vigoare.
De altfel, art. 1 din Legea nr. 215/2001 Republicată -legea administrației publice locale - dispune ca administrația publică în unitățile administrativ teritoriale funcționează printre altele în temeiul principiilor descentralizării și autonomiei locale, iar potrivit art. 4 din lege, autonomia locală este administrativă și financiară și se exercită în baza și în limitele prevăzute de lege.
Dispozițiile legale invocate în adoptarea Hotărârilor nr. 8 și 22/2008, nu asimilează situația salariaților din cadrul Primăriei cu cea a personalului civil din instituțiile publice ale apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale care-și desfășoară activitatea în condiții similare cu cele ale cadrelor militare și care beneficiată de sporul de dispozitiv.
Cum indemnizația de dispozitiv este un spor specific personalului militar ce nu se aplică instituțiilor cu caracter eminamente civil, în lipsa unui fundament juridic care să reglementeze acordarea sporului de dispozitiv în mod expres și angajaților unei autorități publice locale, Curtea apreciază că Hotărârile nr.8 și 22/2008 sunt nelegale.
Deși jurisprudența Curții de APEL CRAIOVA în această materie a fost contrară soluției adoptate în prezenta cauză, necesitatea schimbării acesteia s-a impus atât prin prisma dispozițiilor art. 18 alin. 2din Legea nr. 304/2004 cât și a jurisprudenței CEDO, care în hotărârea din 6 decembrie 2007, pronunțată în cauza Beian împotriva României statuat "că divergențele de jurisprudență constituie, prin natură, consecința inerentă a oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond având autoritate asupra competenței lor teritoriale. Cu toate acestea, rolul unei instanțe supreme este tocmai acela de a reglementa aceste contradicții ale jurisprudenței".
În consecință, având în vedere considerentele expuse, Curtea în temeiul art. 312 alin. 1 Cod pr. Civilă va respinge recursul declarat de pârâtul Consiliul Local al.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, împotriva sentinței numărul 1149 din 11 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. SL
Președinte:Gabriel Viziru Sanda Lungu Teodora BănescuJudecători:Gabriel Viziru Sanda Lungu Teodora Bănescu