Anulare act administrativ . Sentința 479/2010. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR.479

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 26.01.2010

CURTEA DIN:

PREȘEDINTE: Ghica Alina Nicoleta

GREFIER - - -

Pe rol soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâtul .

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul CNSAS, prin consilier juridic cu delegație la dosar, lipsind pârâtul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței faptul că, pentru acest termen pârâtul a depus la dosar întâmpinare, în dublu exemplar.

Curtea comunică reclamantului, prin consilier juridic, un exemplar al întâmpinării.

Reclamantul, prin consilier juridic, arată că nu solicită amânarea cauzei pentru a lua cunoștință de întâmpinare și totodată, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat în cauză.

Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Reclamantul, prin consilier juridic, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și constatarea calității pârâtului de lucrător al Securității, fiind îndeplinite condițiile cerute de lege, respectiv de art.2 lit.a din OUG 24/2008 modificată și completată.

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei de contencios administrativ de față, constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal la 16.07.2009, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul, constatarea calității de lucrător al Securității a acestuia.

În motivarea în fapt a cererii, s-a arătat că prin cererea nr. P 5999/01/08.05.2008, adresată. de către domnul, se solicita verificarea, sub aspectul stabilirii calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului de urmărire informativă nr.-, dosar în care domnul figurează În volumul 1, filele 16, 56, 58, 61.

Se arată, că, din cuprinsul Notei de Constatare nr. S/I/I/1289/27.04.2009, precum și al înscrisurilor atașate, domnul a avut gradul de locotenent colonel în cadrul Direcției a III-a, Serviciul 3 (1982,1984).

În această calitate, domnul a desfășurat activități specifice de urmărire informativă împotriva unui cunoscut actor emigrat în Franța. Acestea constau în dirijarea activității unei colaboratoare a Securității pe lângă persoana celui urmărit în scopul obținerii de informații despre opiniile și preocupările urmăritului, dar și pentru influențarea acestuia în direcția dorită de Securitate. În acest caz, încălcarea dreptului la viață privată s-a produs odată cu pătrunderea sursei Securității în intimitatea persoanei vizate de acțiunea informativă și cu obținerea de informații fără acordul celui urmărit.

Într-un alt caz instrumentat de pârât, o persoană era urmărită și se făceau presiuni nemijlocite pentru recrutarea sa, întrucât fratele celui urmărit plecase definitiv din țară. Și în această situație, se observă încălcarea dreptului de a fi liber de imixtiuni ilegale și arbitrare, în viața privată.

Se arată că activitățile desfășurate de către pârât, în calitate de angajat al fostei Securități, au încălcat dreptul la viață privată, recunoscut de art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice, fiind asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art.2 lit. a din nr.OUG 24/2008 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, pentru a se putea constata calitatea de "lucrător al Securității".

În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art.1 alin.7, art.2 lit.a, art. 8 lit. a și art. 11 alin.1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, coroborate cu art. 27 alin. 1 și alin. 5 și art. 35 alin. 5 lit. a din Regulamentul de organizare și funcționare al, adoptat prin Hotărârea Colegiului nr. 2/2008, precum și pe dispozițiile art. 112 al Codului d e Procedură Civilă.

În dovedirea acțiunii, au fost depuse la dosarul cauzei Nota de Constatare nr. S/Dl/I/1289/27.04.2009, aprobată de către Colegiul A,; Dosar nr. R - (cota.), voI. 1,. 196 - 196v. 200 - 203,. 206,. 211-211v, 212, 213; Dosar nr. I 54 (cota S,), val. 1, 255-255v, 273; Dosar nr.- (cota ) voI. 1,. 16,56,58,61.

În întâmpinare, pârâtul a arătat că este greșită reținerea reclamantei că este ofițer în cadrul fostei securități și că a desfășurat activități care au condus la "încălcarea dreptului la viața privată, la suprimarea sau îngrădirea unor drepturi și libertăți fundamentale ale omului", fiind nesusținută de nici o probă obținută prin răstălmăcirea unor fapte și prin interpretarea eronată a altora, din nepricepere, rea-voința sau necunoașterea situației reale, arătând și că în cazul cunoscutului actor care, după o călătorie turistică în occident a refuzat să se mai întoarcă în țară și s-a stabilit în Franța.

Ceea ce nu precizează CNSAS este faptul că sursa "" nu este nimeni alta decât fosta soție a lui cu care acesta avea în țară un băiat de 16 ani, rămas în grija sursei (care între timp se recăsătorise). Acest băiat era coleg de clasă și bun prieten cu fiul meu, iar între pârât și sursă erau relații foarte amicale, aceasta apelând frecvent la el pentru rezolvarea problemelor care o preocupau.

Prin urmare, având în vedere relațiile dintre și sursă - de foști soți precum și preocuparea lor comună privind soarta copilului lor apare complet eronată și nesusținută afirmația CNSAS ca securitatea ar fi dirijat o sursă a sa pe lângă și că prin aceasta i s-a încălcat dreptul la viața privată, întrucât aceste relații existau deja iar sursa nu își dorea decât să fie sfătuită și sprijinită pentru rezolvarea situației în care se găsea, motiv pentru care a furnizat din proprie inițiativă informații despre care se face vorbire în dosar.

Pârâtul precizează că acuzațiile ce i se aduc nu se încadrează în cerințele actelor normative invocate de CNSAS în acțiunea pe care a înaintat-o judecații instanței.

In ceea ce privește cel de al doilea capăt de acuzare din dosar, precizează că este vorba de un fost informator, abandonat apoi recrutat și din nou abandonat, asupra căruia nu s-au făcut nici un fel de presiuni, el venind din proprie inițiativă și oferindu-și sprijinul, fiind personal interesat în a se permite accesul la biblioteca franceză din B, însă nici în acest caz nu se poate vorbi sub nici o formă de încălcare a dreptului Ia viata privată ori îngrădirea unor drepturi si libertăți fundamentale ale omului.

Si în primul caz si in al doilea dat fiind gradul de rudenie dintre cei implicați - unul fost soț si celalalt frate - o eventuala acuzație de încălcare a vieții personale trebuie făcută obligatoriu cu alt cântar.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată și de temeiurile de drept incidente în cauză, Curtea reține următoarele:

Dispozițiile art.2 lit. din OUG 24/2008 definesc noțiunea delucrător al Securității ca fiind"orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 - 1989, desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului;

Din înscrisurile existente la dosarul cauzei, reiese că pârâtul și-a desfășurat activitatea în perioada 1982-1984 în cadrul Direcției a III-a Serviciul III al Securității Statului, având gradul de locotenent colonel, astfel cum reiese din cuprinsul rapoartelor semnate de către pârât.

În raport de conținutul acestor înscrisuri, Curtea apreciază îndeplinită prima condiție impusă de dispozițiile art.2 lit.a din OUG 24/2008, în sensul că pârâtul a avut calitatea de ofițer al Securității.

Planul de măsuri vizând persoana numitului cuprinzând documente semnate ologaf de către pârât stabilește în sarcina pârâtului dirijarea activității unei colaboratoare a securității pe lângă persoana supusă urmăririi pentru influențarea acesteia în sensul repatrierii din Franța, pârâtul instruind această colaboratoare să furnizeze informații despre această persoană în vederea completării dosarului aflat în lucru la organele de securitate.

Raportul din 20.10.1982 stabilește în sarcina pârâtului recrutarea unei persoane în vederea introducerii acestuia în cercul unor persoane din Franța în considerarea faptului că fratele acestei persoane plecase definitiv din țară, planul de măsuri de care pârâtul răspundea menționând presiunile asupra acestuia în vederea recrutării sale.

Din celelalte înscrisuri existente la dosarul cauzei reiese că pârâtul a întocmit diverse raportate cu propuneri de includere în rândul informatorilor fostelor organe ale securității a mai multor persoane, datele ce urmau a fi obținute de la acestea prezentând importanță pentru activitățile de natură să suprime drepturi și libertăți fundamentale ale persoanelor urmărite.

Curtea va înlătura apărările pârâtului referitoare la faptul că înscrisurile folosite în susținerea acțiunii nu sunt relevante în ceea ce privește activitățile pe care le-a desfășurat ca ofițer în cadrul fostei securități având în vedere conținutul acestora din care reiese că, în calitatea sa, pârâtul a instruit diverse persoane în sensul efectuării unor activități de natură să încalce dreptul la viața privată a unor persoane urmărite de fosta securitate.

Din conținutul înscrisurilor menționate anterior, reiese în mod evident că în virtutea funcției sale, prin activitățile desfășurate, pârâtul a adus atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor, recunoscute și garantate de legislația în vigoare la acea dată, prejudiciind grav statutul persoanelor urmărite.

În consecință, Curtea reține că și a doua condiție prevăzută de dispozițiile art.2 lit.a din OUG 24/2008 este îndeplinită în sensul că prin acțiunile întreprinse în calitatea sa de angajat al organelor Securității, pârâtul a adus atingere dreptului la viață privată.

Având în vedere cele expuse anterior, dispozițiile art.2 lit.a din OUG 24/2008, art.33 alin.1, art.8 lit. și art.11 alin.1 din OUG 24/2008, Curtea va admite acțiunea și va constata calitatea de lucrător al Securității în privința pârâtului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul B,--57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în B,-,.1, sector 2.

Constată calitatea de lucrător al Securității în privința pârâtului.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică azi 26.01.2010.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red.

Tehnored.

4 ex./05.02.2010

Președinte:Ghica Alina Nicoleta
Judecători:Ghica Alina Nicoleta

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Sentința 479/2010. Curtea de Apel Bucuresti