Anulare act administrativ . Sentința 48/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 48
Ședința publică de la 17 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurelia Gheorghe
JUDECĂTOR 2: Dan Mircea Tăbâltoc
Grefier: - -
S-a luat în examinare acțiunea civilă în contencios administrativ formulată de reclamantul - în calitate de Director Executiv la Casa Județeană de Pensii V în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale B, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 10 martie 2008, fiind consemnate în încheierea din acea zi - parte integrantă din prezenta decizie, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru azi.
După deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra acțiunii de contencios administrativ de față.
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. 8/45 din 8 ianuarie 2008, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, anularea deciziei nr. 559 din 30 noiembrie 2007, invocând excepția nulității absolute a actului contestat și în subsidiar excepția prescripției răspunderii disciplinare.
Pârâta, prin întâmpinare, a invocat excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 550/2004, solicitând respingerea cererii reclamantului pe motiv că sancțiunea disciplinară s-a aplicat cu respectarea dispozițiilor legale și că ea este justificată de către neîndeplinirea de către reclamant a atribuțiilor de serviciu.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea reține că prin decizia nr. 557 din 16 iunie 2005 emisă de Casa Națională de Pensii, a fost numit în funcția publică de conducere de director executiv la Casa Județeană de Pensii
Se mai reține că, urmare controlului financiar de gestiune asupra administrării mijloacelor materiale și bănești la Direcția economică, evidența contribuabili din cadrul Casei de Pensii V, au fost constatate o serie de deficiențe, prin adresa nr. 27532 din 17.09.2007, Casa de Pensii V informând Casa Națională de Pensii că Parchetul de pe lângă Tribunalul Vasluia dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a foștilor casieri ai Casei de Pensii V, pentru faptul de a fi încasat sume de bani reprezentând contribuții la asigurări sociale și de a nu le fi înregistrat în registrul de casă, folosindu-le în interes personal.
Luând cunoștință de constatările și concluziile cuprinse în procesul -verbal de control înregistrat sub nr. 25670/25.08.2007, președintele Casei Naționale de Pensii a dispus, la data de 3 septembrie 2007, sesizarea comisiei de disciplină asupra directorului executiv al Casei de Pensii V -, pentru abateri grave în activitatea economico -financiară a instituției publice, ce au condus la prejudicierea Asigurărilor Sociale de Stat.
Comisia de Disciplină, prin raportul înregistrat sub nr. 64 din 26 noiembrie 2007, propus sancționarea lui cu diminuarea drepturilor salariale cu 5% pe o perioadă de 2 luni, constatând săvârșirea, în parte, a faptelor invocate în actul de sesizare și încălcarea atribuțiilor de serviciu prevăzute prin fișa postului.
Președintele Casei Naționale de Pensii, având în vedere: "Raportul Comisiei de Disciplină nr. 64/26.11.2007 privind abaterile săvârșite de, director executiv în cadrul CJP V, ca urmare a neîndeplinirii atribuțiilor de serviciu prevăzute de Regulamentul de organizare și Funcționare al CJP V, încălcându-se astfel prevederile alin. 2 lit. b) și art. 77 alin. 2 lit. j) din Legea nr.188/1999, referitoare la " neglijența repetată în rezolvarea lucrărilor" și "încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri", precum și art. 8 pct.7,16 și 17 din Regulamentul -cadru de organizare și funcționare a caselor teritoriale de pensii, conform cărora directorul executiv al casei teritoriale de pensii "supraveghează și controlează respectarea strictă a prevederilor bugetelor aprobate", "ia măsurile necesare funcționării întregii activități a casei teritoriale de pensii" și "îndrumă, coordonează și evaluează activitatea directorilor executivi adjuncți" și "ținând cont de faptul că împotriva referatului întocmit de Co misia de Disciplină nu au fost formulate obiecțiuni", în baza art. 35 din nr.HG 1210/2003, a emis decizia nr. 559 din 30 noiembrie 2007, prin care, în conformitate cu prevederile art. 77 alin. 3 lit. b) din Legea nr. 188/1999, a dispus diminuarea drepturilor salariale cuvenite lui cu 5% pe o perioadă de 2 luni.
Considerând că actul de sancționare disciplinară a fost emis cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legii, reclamantul a promovat prezenta acțiune, întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 554/2004, ale Legii nr. 188/1999 și ale nr.HG 1210/2003.
Examinând, cu prioritate, excepțiile invocate, astfel precum dispozițiile art. 137 Cod procedură civilă, obligă, Curtea, raportându-se la situația de fapt mai sus evocată, con stată următoarele:
Este dovedit că reclamantul a fost numit într-o funcție publică de conducere și că regim ul său juridic este cel instituit prin Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.
Din cuprinsul deciziei nr. 559 din 30.11.2007, a cărei anulare se solicită prin acțiunea de față, rezultă fără echivoc că măsura sancționării disciplinare a fost justificată de către pârât prin încălcarea cu vinovăție, de către funcționarul public, a îndatoririlor corespunzătoare funcției pe care acesta o deține, făcându-se trimitere la prevederile art. 77 alin. 2 lit. b și j din Legea nr. 188/1999, republicată, și la dispopzițiile art.8 punctele 7,16 și 17 din Regulamentul -cadru de organizare și funcționare a caselor teritoriale de pensii.
Raportat ca cadru normativ pe care emitentul actului administrativ contestat îl evocă, ca suport al deciziei sale, Curtea constată că regulile de procedură pe care funcționarul public trebuie să le urmeze, în cazul în care este nemulțumit de sancțiunea aplicată, nu pot fi altele decât cele prevăzute de art. 80 din Legea nr. 188/1999 republicată, care stabilesc că acesta "se poate adresa instanței de contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea, după caz, a ordinului sau dispoziției de sancționare".
Această prevedere se consideră de către instanță a fi o normă specială, derogatorie, atât în raport cu Legea nr. 554/2004, cât și în raport cu dispozițiile art. 106 din Legea nr. 188/1999, care stabilesc că "în cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care funcționarul public le consideră netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instanței de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în condițiile și termenele prevăzute de legea nr. 554/2004".
Atât timp cât legiuitorul nu a utilizat, în situația reglementată de art. 80 din Legea nr. 188/1999, sintagma "în condițiile și în termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ", Curtea consideră că reclamantul nu era obligat să parcurgă procedura prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, el fiind în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă de îndată, fără a mai trebui să îndeplinească vreo altă formalitate, soluție ce se justifică atât prin efectele mai reduse pe care o sancțiune disciplinară le are asupra raportului de serviciu în care sunt implicați cel sancționat și respectiv cel care a aplicat sancțiunea, cât și prin faptul că anterior emiterii actului de sancționare a fost parcursă o procedură administrativă, cu nuanțe jurisdicționale, în fața co misiei de judecată, ce face de prisos reluarea demersurilor administrative considerente pentru care excepția "inadmisibilității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile", excepție ridicată de pârâtă, urmează a fi respinsă ca nefondată.
În ceea ce privește excepția ridicată de reclamant, Curtea constată că, în speță, sunt incidente dispozițiile nr.HG 1210/2003 privind organizarea și funcționarea comisiilor de disciplină din cadrul autorităților și instituțiilor publice, dispoziții de care însăși pârâta, în cuprinsul deciziei contestate, menționează că a "ținut cont".
Ori, din examinarea prevederilor art. 35 din actul normativ citat, Curtea constată că, chiar dacă președintele Casei Naționale de Pensii a emis decizia nr. 559 din 30.11.2007, contestată, "având în vedere: referatul Comisiei de disciplină nr. 53/05.11.2007, dosarul cauzei întocmit de Comisia de disciplină, ce cuprinde procedura de sesizare și de lucru, precum și materialul probator și raportul Comisiei de disciplină nr. 64/26.11.2007 privind abaterile săvârșite de ", el era obligat să facă, în cuprinsul actului administrativ emis în regim de putere publică, mențiuni proprii exprese și clare, cu privire la: "descrierea faptei care constituie abatere disciplinară, precizarea prevederilor din procesul verbal al comisiei de disciplină, motivele pentru care au fost înlăturate apărările funcționarului public în timpul cercetării disciplinare prealabile și temeiul legal în baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică".
Aceste cerințe imperative nu sunt satisfăcute de decizia nr. 559 din 30.11.2007, emitentul omițând, în mod nepermis să facă cunoscute propriile sale evaluări, cu privire la constatările și concluziile ce rezultau din actele îndeplinite în fața comisiei de disciplină, și nu să se rezume la a face trimitere generică la actele comisiei menționate, sancțiunea disciplinară aplicată trebuind să apară ca rezultat al actului de voință au conducătorului instituției publice și nu ca o simplă însușire/avizare a lucrărilor organului ce a realizat cercetarea administrativă, întocmind un raport ce reflectă punctul său de vedere, care poate sau nu să difere de cel al conducătorului instituției publice implicate.
Pârâtului nu-i era permis să evoce doar generic dispozițiile art. 77 din Legea nr. 188/1999 și ale art. 8 din Regulamentul cadru de organizare și funcționare a caselor teritoriale de pensii, folosind termeni precum, "neglijență repetată în rezolvarea lucrărilor", "încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri", încălcarea atribuțiilor referitoare la "supraveghere și control" sau a celor referitoare la luarea "măsurilor necesare funcționării întregii activități", art. 35 alin. 2 din nr.HG 1210/2003 obligându-l să facă o descriere concretă, clară și verificabilă a faptelor considerate a fi abateri disciplinare, cu trimiteri corespunzătoare la procesul verbal al comisiei de disciplină și totodată să arate explicit motivele pentru care au fost înlăturate apărările funcționarului public, întrucât doar așa se putea verifica realitatea și temeinicia faptelor imputate și a îndeplinirii, printre altele, a cerințelor art. 77 alin. 5 din Legea privind Statutul funcționarilor publici, referitoare la termenul de aplicare a sancțiunii disciplinare cerințe instituite de legiuitor tocmai pentru a înlătura arbitrariul în relația cu funcționarul public.
Sancțiunea neîndeplinirii cerințelor mai sus evocate nu poate fi alta decât cea prevăzută de art. 35 alin. 2 din nr.HG 1210/2003, care stabilește că necuprinderea în actul administrativ de sancționare a unuia sau mai multora din elementele enumerate la lit. a-f atrage după sine sancțiunea "nulității absolute" a actului de sancțiune disciplinară.
Ca atare, constatând că actul administrativ contestat nu satisface exigențele imperative ale art. 35 alin. 2 din nr.HG 1210/20093, Curtea, admițând excepția ridicată de reclamant, prin chiar cererea introductivă, va anula, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, decizia nr. 559 din 30 nov. 2007, emisă de Casa Națională de Pensii.
Drept urmare, ca parte căzută în prezenții, pârâta va fi obligată, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, să plătească reclamantului suma de 1.504,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 4,3 lei reprezintă taxele de timbru judiciar, iar suma de 1.500 lei reprezintă onorariul de avocat, achitat în baza chitanței nr. - din 22.02.2008, depusă la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii în anulare promovată de reclamantul, excepție ridicată de pârâta Casa Națională de Pensii.
Admite excepția nulității absolute a deciziei nr. 559 din 30 noiembrie 2007, emisă de Casa Națională de Pensii, excepție ridicată de reclamantul.
Admite acțiunea în anulare introdusă de reclamantul, cu domiciliul ales în V,-, județul V, în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, având sediul în B,- sector 2.
Anulează decizia nr. 559 din 30 noiembrie 2007, decizie emisă de Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
Obligă pe pârâta Casa Națională de Pensii să plătească reclamantului suma de 1.504,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 17 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
18.03.2008
Președinte:Aurelia GheorgheJudecători:Aurelia Gheorghe, Dan Mircea Tăbâltoc
